RAPORT DE ACTIVITATE

Transcription

1 RAPORT DE ACTIVITATE 2014

2 RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2014 Evaluarea de către Ministerul Culturii potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr.269/2009, a activităţii Muzeului Naţional de Artă al României (denumit in continuare MNAR) implică deopotrivă prezentarea evoluţiei fenomenului artistic în perioada de referinţă, dar mai ales prezentarea evoluţiei organizatorice şi instituţionale cu efecte multiple în plan cultural şi financiar. Tocmai de aceea, în vederea cunoaşterii situaţiei economico-financiare, instituţionale şi a activităţilor cultural-artistice ale Muzeului Naţional de Artă al României în anul 2014, vom prezenta în cele ce urmează un raport complet aplicat asupra tuturor aspectelor mai sus menţionate. Comparativ cu perioada anterioară raportată, în condiţiile crizei financiare mondiale, la nivelul anului 2014 s-a reuşit o îmbunătăţire atât a indicatorilor economico-financiari cât şi a celor asumaţi în cadrul Programului minimal, ducând la scăderea cheltuielilor per vizitator. Evidenţiate pe baza criteriilor OG 189/2008, acestea se situau la 288 lei/ vizitator în 2012, 188 lei/ vizitator în În 2014 cheltuielile s-au situat la nivelul de 177,83 lei/vizitator. A. EVOLUŢIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU MEDIUL ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ŞI ÎN RAPORT CU SISTEMUL INSTITUŢIONAL EXISTENT În condiţiile continuării profundei crize economice pe plan mondial şi a diminuării resurselor financiare, mediul cultural a avut de suferit prin scăderea atât a fondurilor disponibile cât şi a posibilităţilor publicului de a plăti pentru produse culturale. La nivelul oraşului, datele statistice relevă o scădere substanţială a populaţiei Bucureştiului (raportat la începutul anilor 2000 în 2013 erau cu 300,000 locuitori mai puţin). O analiză calitativă a acestei scăderi va arăta probabil că un procent mare al celor plecaţi fie în străinătate fie în alte oraşe din ţară consta din oameni cu nivel ridicat al educaţiei, consumatori de cultură. Încrederea populaţiei şi a autorităţilor în 1

3 în potenţialul turistic al Bucureştiului şi în capacitatea construirii unei oferte de turism cultural dincolo de scena de club şi party atinge cote alarmant de scăzute. Segmentul populaţiei tinere, dinamice, cu apetit pentru mediul cultural tradiţional de tip muzeu este neformat sau format prin frecventarea aproape exclusivă a mediului online, fără nici o corelaţie cu realitatea instituţională. După cum indică un studiu recent, în condiţiile în care în România infrastructura muzeală este comparabilă cu cea din Spania, Croaţia, Portugalia, numărul de vizitatori este pe ultimul loc din UE, în condiţiile în care 75% dintre români nu merg deloc la muzee. Publicul este format în majoritate din femei cu vârsta între ani, cu nivel superior de educaţie şi venit peste valoarea minimă pe economie. Atât educaţia cât şi venitul sunt elemente demografice semnificativ asociate cu vizitarea muzeelor. În condiţiile în care aportul de populaţie din mediul rural în cel urban este în continuă creştere, acest fapt va influenţa comportamentul şi gradul de consum cultural, alături de venit şi nivelul de educaţie, indiferent că vorbim de mersul la cinematograf, lectura de cărţi sau mersul la muzee. Românie este pe ultimul loc ca procent de tineri cu studii superioare în Europa, ceea ce constituie deja o primă explicaţie pentru consumul redus în comparaţie cu mediile europene occidentale. Este de aşteptat ca odată cu trecerea timpului şi pe măsură ce veniturile românilor vor creşte, atenţia să nu mai fie îndreptată exclusiv către asigurarea nevoilor primare, a traiului zilnic, ci, similar cu actuala situaţie din ţările Europei Vestice, şi spre valorizarea resurselor culturale. (CONSUM CULTURAL ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ DE AZI Drd. Ramona Caramanlău, teză susţinută la Universitatea Bucureşti, 2013 ) Pentru a face faţă situaţiei interne şi internaţionale, MNAR a căutat să-şi adapteze în mod dinamic strategia răspunzând schimbărilor factorilor interni şi externi. a. 1. colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi Mediul cultural în care îşi desfăşoară activitatea Muzeul Naţional de Artă al României a fost caracterizat şi în anul 2014 de un mare grad de volatilitate în care segmentul cel mai prezent este reprezentat de industria de divertisment, dominată de gustul pentru evenimentul cu caracter unic. Diversificarea ofertei de produse culturale se reflectă în principal pe segmentul de divertisment, cu relativ puţine evenimente de calitate care să se bucure de o bună publicitate în rândurile diferitelor categorii de public (în principal festivaluri naţionale). În aceste condiţii Muzeul Naţional de Artă al României rămâne o prezenţă culturală puternică pe scena 2

4 românească, prin standardul impus, dat de calitatea, varietatea şi reprezentativitatea colecţiilor sale. 1 Printre dificultăţile majore resimţite pe parcursul anului 2014 se numără cele cauzate de noile dispoziţii ale Ministerului Educaţiei şi ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti cu privire la ieşirea elevilor din şcoală în timpul programului de studiu şi mai ales la desfăşurarea săptămânii Şcoala altfel (limitarea ieşilor din şcoală la una pe semestru şi descurajarea activităţilor în afara şcolii în cadrul săptămânii Şcoala altfel 2014). Pe termen scurt aceste limitări au dus la scăderea numărului de vizitatori, pe termen lung însă se descurajează frecventarea instituţilor de cultură şi integrarea acestora ca resursă pentru procesul educativ. O altă dificultate cu care se confruntă muzeul ţine de discrepanţa între programul de deschidere şi noul stil de viaţă al marii majorităţi a locuitorilor oraşului. În condiţiile în care programul şcolar dar şi cel de lucru se suprapun cu orarul de deschidere a muzeului este necesară identificarea modalităţilor de asigurare a unui orar mai flexibil de deschidere a muzeului condiţionat fie de bugetarea de către Ministerul Culturii a posturilor vacante, fie de posibilitatea legală de plată a orelor suplimentare care să permită funcţionarea muzeului cu orar prelungit în unele zile. În aceste condiţii managementul Muzeului Naţional de Artă al României a avut în vedere: - sporirea gradului de vizibilitate prin iniţierea şi implicarea activă în evenimente şi proiecte culturale sub forma colaborării temporare/ permanente cu alte instituţii care se adresează comunităţilor locale proprii (în principal de artă, dar şi cu alte profile) şi prin organizarea unor expoziţii calibrate la anvergura muzeului, capabile să atragă noi categorii de public şi să stârnească atenţia mass media. Se remarcă în acest sens diversificarea semnificativă a parteneriatelor cu alte instituţii precum Universitatea Naţională de Arte, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Asociaţia Nevăzătorilor din România etc., parteneriate care au condus la 1 Analiza mediului şi a ofertei culturale ţin cont pe de o parte de instituţiile de profil - muzee şi colecţii (în principal de artă dar nu numai) şi de cele circa 15 galerii particulare cu o prezenţă mai mult sau mai puţin permanentizată, precum şi de cele de spectacole (teatre de repertoriu şi independente, filarmonică, săli de concerte), biblioteci, universităţi, edituri. Programele complementare ale acestora au cunoscut în ultimii ani o creştere semnificativă demonstrată şi prin concurenţa din ce în ce mai mare la sesiunile de finanţare ale Fondului Cultural Naţional. Lor li se adaugă centre şi institute culturale străine active în Bucureşti, precum şi festivaluri, cluburi etc., un întreg segment independent a cărui flexibilitate este mult mai mare şi prezintă avantajul unui grad mare de adaptabilitate la gustul publicului tânăr, activ din punct de vedere cultural, branşat la un nou stil de viaţă. 3

5 crearea de expoziţii sau evenimente speciale pentru public şi la o mai mare vizibilitate. - asigurarea unui acces sporit la propriul patrimoniu atât prin împrumutul de lungă durată al unor lucrări din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României (îmbogăţirea expunerii permanente a 10 muzee şi instituţii publice din ţară însumând un număr de 105 piese cât şi prin lansarea Turului Virtual al tuturor sediilor MNAR. - sporirea gradului de atractivitate a expoziţiilor şi programelor pentru a corespunde aşteptărilor unui public interesat în mare măsura de cultură dar şi de socializare. Astfel, alăturarea acestor componente a fost posibilă prin organizarea unor evenimente culturale de tipul Noaptea Muzeelor, a unor activităţi şi produse complementare gratuite, atractive pentru publicul tânăr, având un apetit crescut pentru mixul de cultură, tehnică digitală şi socializare. În această categorie intră şi produsele multimedia dedicate unor lucrări din Galeria de Artă Europeană. Permanenta raportare la toţi furnizorii de servicii şi organizatorii de evenimente din Bucureşti şi din ţară a permis muzeului adaptarea tematicii expoziţionale, identificarea unor noi tipuri de programe, activităţi şi produse, şi mai ales diversificarea abordărilor educative în scopul atragerii şi fidelizării unor categorii variate de public (şcolari, familii, adolescenţi, public adult, persoane cu dizabilităţi). Cele trei categorii care s-au bucurat de o atenţie sporită din partea Muzeului Naţional de Artă al României în anul 2014 sunt: 4

6 - publicul cu nevoi speciale (deficienţe de auz, de văz, de vorbire, locomotorii, emoţionale sau de altă natură). Pentru acesta au fost create produse şi programe speciale, în cadrul a trei proiecte cu finanţare externă (Fundaţia Orange, Ministerul Culturii din Republica Croaţia şi Ambasada Republicii Croaţia), derulate în parteneriat cu instituţii de învăţământ, asociaţii şi fundaţii de profil. - publicul adolescent. Pentru acesta a fost stabilită o structură de tip consiliu consultativ formată din voluntari, reprezentanţi ai grupului ţintă, implicaţi în organizarea unor activităţi cu caracter recurent şi a unor evenimente unice. - publicul adult. Pentru această categorie au fost diversificate activităţile complementare cu caracter periodic, care urmăresc sporirea gradului de interactivitate atât în expoziţiile temporare cât şi în cele permanente şi la sediile muzeelor satelit. 5

7 a. 2. participări în calitate de partener la programe/proiecte europene/ internaţionale Organizarea unor proiecte culturale de anvergură la sediul Muzeului Naţional de Artă al României, menite să atragă publicul, a constituit şi constituie una dintre principalele preocupări ale managementului instituţional. În acest sens MNAR a participat în calitate de partener şi/sau co-organizator la următoarele proiecte: Activitate expoziţională la sediu cu patrimoniu internaţional Otto Dix O lume în ruine. Grafică (6 martie 25 mai 2014) Organizată de Muzeul Naţional de Artă al României împreună cu Goethe-Institut Bucureşti şi Institut für Auslandsbeziehungen (IFA). Expoziţia dedicată lui Otto Dix ( ), unul dintre cei mai importanţi artişti germani ai secolului XX, a prezentat 86 de gravuri şi litografii realizate de artist în perioada , făcând parte din seria de evenimente organizate în cadrul Programului , care a marcat centenarul Primului Război Mondial. Lucrările expuse au inclus seria de cincizeci de gravuri intitulată Războiul (Der Krieg), creată în urma experienţei trăite de Otto Dix pe front, în Primul Război Mondial. Din această perioadă datează aproximativ 500 de desene care se vor afla la originea seriei Războiul ( ), punctul culminant al operei sale grafice. Pe lângă seria Războiul, în expoziţie au fost prezente şi litografii şi gravuri în acvaforte reprezentând imagini ale lumii anilor

8 Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului (26 septembrie ianuarie 2015) Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Artă al României, Wallonie- Bruxelles International, Delegaţia Wallonie-Bruxelles la Bucureşti şi Muzeul Fotografiei din Charleroi, în cadrul Programului de cooperare între Wallonie- Bruxelles International şi România. Expoziţia a prezentat şaizeci de fotografii realizate de Marcel-G. Lefrancq ( ), imagini evocând o lume imaginară, surprinzând realităţi angoasante sau aspecte sugestive ale vieţii cotidiene, precum şi compoziţii elaborate care explorează filonul suprarealist, exploatat de numeroşi artişti belgieni. Influenţa suprarealismului, evidentă mai ales în colajele realizate de artist în perioada , juxtapunea elemente diferite pentru a crea imagini cu un puternic impact vizual. 7

9 Valorificarea patrimoniului propriu şi promovarea artei româneşti prin mobilitatea colecţiilor MNAR a participat în calitate de invitat la următoarele expoziţii organizate în străinătate: Bartholomeus Spranger. Splendor and Eroticism in Imperial Prague, Metropolitan Museum of Art, New York, SUA (4 noiembrie februarie 2015). MNAR a participat la această expoziţie cu lucrarea Noli me tangere de Bartholomeus Spranger, din cadrul Galeriei de Artă Europeană. 8

10 Pissarro, l anima dell impressionismo, Scuderie del Castello Visconteo, Pavia, Italia (21 februarie 2 iunie 2014). MNAR a participat la această expoziţie cu lucrarea Livadă înflorită de Camille Pissarro, din cadrul Galeriei de Artă Europeană. Bramantino. L arte nuova del Rinascimento lombardo, Museo Cantonale d Arte, Lugano, Elveţia (28 septembrie ianuarie 2015). MNAR a participat la această expoziţie cu lucrarea Pieta de Bartolomeo Suardi, numit Bramantino, din cadrul Galeriei de Artă Europeană. Camille Claudel ( ). Au miroir d un art nouveau, Roubaix, la Piscine, Musée d art et d industrie André Diligent, Franţa (8 noiembrie februarie 2015). MNAR a participat la această expoziţie cu lucrarea Tors de femeie de Camille Claudel, din cadrul Galeriei de Artă Europeană. a. 3. acţiuni de publicitare a proiectelor proprii Prin Memorandumul Guvernului nr. 389/2010, având ca obiect Suspendarea încheierii contractelor de publicitate şi promovare, transmis de către Ministerul Culturii cu adresa nr. 703/ , s-a interzis cheltuirea resurselor financiare bugetare pentru 9

11 publicitate. Imposibilitatea organizării unor campanii de promovare coordonate pentru diferitele expoziţii şi proiecte ale muzeului a însemnat o pierdere substanţială în condiţiile în care competiţia pentru atenţia vizitatorilor potenţiali este din ce în ce mai mare. Muzeul Naţional de Artă al României prin Secţia Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing şi-a concentrat eforturile asupra promovării proiectelor instituţiei fără costuri suplimentare. Demersurile publicitare ce au asigurat promovarea tuturor evenimentelor expoziţionale şi educative destinate publicului au îmbrăcat forma unor acţiuni standard de PR: redactare/ difuzare de comunicate de presă şi follow-up pentru fiecare eveniment în parte, redactare/ difuzare de răspunsuri la solicitări specifice din partea presei, în urma comunicărilor emise de muzeu, facilitarea accesului la specialiştii care pot acorda interviuri pe subiectele solicitate. Au fost realizate cu forţe proprii două spoturi pentru expoziţii temporare, difuzate de 60 de ori de RFI. Două filme de prezentare a Muzeelor Zambaccian şi Pallady realizate în cadrul unei colaborări cu TVR HD au fost redifuzate de mai multe ori pe diferite canale ale postului naţional de televiziune. Este interesant să observăm că difuzarea unor interviuri sau materiale de prezentare a evenimentelor MNAR pe diferite posturi cu audienţă mare în Bucureşti a rezultat în creşterea numărului de participanţi la respectivele evenimente. Această observaţie sprijină ideea necesităţii unor modificări legislative care să permită creşterea gradului de vizibilitate a activităţilor instituţiilor de cultură în spaţiul public, acolo unde concurenţa cu evenimentele comerciale este extrem de mare. Propunem în acest sens colaborarea între Ministerul Culturii şi CNA în vederea identificării/creării unor mecanisme care să sprijine difuzarea informaţiilor culturale şi la ore de maximă audienţă. Propunem de asemenea colaborarea cu instituţii precum Primăria Municipiului Bucureşti şi cu acele regii sau companii care gestionează accesul la spaţii de publicitate din domeniul public pentru a obţine gratuitate pentru anumite spaţii/perioade. În 2014 a fost organizată o conferinţă de presă urmată de un tur ghidat al curatorului pentru reprezentanţii media în expoziţia Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului, au fost transmise 74 de comunicate de presă şi s-a răspuns unui număr de cca 80 de solicitari punctuale din partea presei. Au fost realizate mape şi dosare de presă pentru vernisajele expoziţiilor deschise la sediul MNAR (invitaţii difuzate în format tipărit, dar şi electronic, afişe şi bannere, texte de sală, cataloage sau broşuri/ pliante). 10

12 Pentru a asigura vizibilitatea manifestarilor sale, în condiţiile restricţiilor bugetare impuse legate de publicitate, muzeul beneficiază de şase parteneriate media pe termen lung care susţin evenimentele organizate de muzeu: revista Şapte Seri (publică machetele muzeului în revistă, în regim de gratuitate, şi articole despre expoziţii pe site), posturile de radio RFI România (difuzează spoturi audio, în regim de gratuitate, asigură acoperirea editorială a evenimentelor muzeului), Radio România Cultural (difuzează spoturi audio, în regim de gratuitate, asigură acoperirea editorială a evenimentelor muzeului) şi revistele Zeppelin, Igloo şi Arhitectura (publică machetele muzeului în regim de gratuitate şi articole despre expoziţii). Acestea nu sunt acoperite de monitorizarea Mediafax. De asemenea, au fost iniţiate propuneri de colaborare ce vizează şi alte publicaţii. Muzeul comunică direct cu publicul său fidel prin intermediul newsletter-elor care sunt trimise regulat către contactele din bazele de date ale muzeului (circa contacte în 2014, în continuă creştere la solicitarea beneficiarilor). Acestea sunt trimise diferenţiat, în funcţie de interesele publicului: programe pentru familii, programe pentru publicul adult, programe pentru adolescenţi, expoziţii. În ultimii ani, comunicarea în mediul online a căpătat o importanţă tot mai mare, odată cu apariţia a numeroase site-uri specializate culturale şi de petrecere a timpului liber, a blogurilor şi, mai ales, cu succesul înregistrat de reţelele de socializare. Astfel, în afară de actualizarea permanentă a site-ului propriu, muzeul comunică cu publicul său prin intermediul contului creat pe platformele de socializare Facebook. În anul 2014 pagina de Facebook a muzeului a acumulat 2275 de like-uri, postările peste de like-uri, fiecare postare având în medie peste 1200 vizualizări. Site-ul muzeului a atins în 2014 un număr de vizitatori. Din păcate nu există studii comportamentale care să permită corelarea activităţii în mediul virtual cu cea la sedii. a. 4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/strategii de media Desfiinţarea, comasarea sau trecerea exclusiv la formatul online a unor publicaţii, precum şi reducerea personalului din majoritarea redacţiilor a dus la dublarea concentrării eforturilor asupra comunicării în mediul online, care permite atingerea unui public numeros, cu resurse materiale minime. Diversificarea abordărilor s-a materializat în 2014 în creşterea prezenţei muzeului în mediul online. Se remarcă prezenţa cronicilor şi materialelor mai detaliate despre expoziţii în ziarele online şi în 11

13 varianta electronică a publicaţiilor tipărite, faţă de varianta print (cotidianul.ro, adevarul.ro, romanialibera.ro, jurnalul.ro etc.). Adoptarea unei abordări mai informale, adaptată pentru categorii diverse de utilizatori care apreciază şi preiau informaţiile rapide, concise, dar livrate într-o manieră atractivă, prietenoasă, prin interpretarea conţinutului ştiinţific şi popularizarea acestuia pe înţelesul tuturor prin comunicarea prin reţelele de socializare (Facebook, Twitter) şi bloguri personale. Tururile virtuale. Lansarea în 2014 a tururilor virtuale ale Muzeului Naţional de Artă al României şi ale muzeelor-satelit (Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian, Muzeul Theodor Pallady) a sporit gradul de accesibilitate al colecţiilor expuse, fiind deopotrivă o sursă de informare pentru public şi un mijloc de promovare. În mai 2014 (luna imediat următoare lansării tururilor virtuale) s-a înregistrat o creştere cu 50% a numărului de vizitatori unici pe site-ul muzeului. Facebook. Muzeul Naţional de Artă al României administează în prezent trei pagini pe Facebook: o pagină care a atins numărul maxim de de prieteni, o nouă pagină oficială cu aproximativ de abonaţi (număr în continuă creştere) şi Adolescent la MNAR. Această pagină, cea mai nouă, dedicată exclusiv publicului tânăr are un conţinut şi un mod de abordare adecvat acestei categorii speciale de public, care utilizează platforma Facebook altfel decât adulţii. YouTube. În 2014, muzeul a lanasat canalul de YouTube Adolescent la MNAR, dedicat promovării proiectelor derulate cu sprijinul voluntarilor adolescenţi ai muzeului. TripAdvisor.com. Colaborarea cu popularul portal turistic a dus la o mai mare vizibilitate a muzeului în rândul turiştilor străini potenţiali vizitatori. (TripAdvisor este cea mai mare reţea socială de călătorii, cu peste 100 de milioane de utilizatori din toată lumea. Conţinutul include informaţii şi impresii ale turiştilor despre obiectivele menţionate, dar şi un forum interactiv). În 2014 Muzeul Naţional de Artă al României a primit din partea TripAdvisor Certificatul de Excelenţă acordat pe baza aprecierilor pozitive ale vizitatorilor. Euromuse.net. Muzeul Naţional de Artă al României este primul muzeu din România promovat de portalul european Euromuse.net. Muzeele incluse pe lista Euromuse.net sunt prezentate publicului atât în limba ţărilor respective, cât şi în limba 12

14 engleză. Informaţiile despre activitatea acestor instituţii de cultură sunt actualizate regulat, în colaborare cu muzeele partenere din 28 de ţări europene. Proiectul Euromuse.net The exhibition portal for Europe este finanţat de Comisia Europeană şi susţinut de NEMO Network of European Museum Organisations. a. 5. apariţii în presa de specialitate Anexa 1 analiză şi dosar de presă MNAR Ca urmare a creşterii ofertei de programe pentru public faţă de anul precedent (fapt datorat implicării colaboratorilor în susţinerea programelor pentru adolescenţi şi publicul adult, dar şi derulării unor proiecte pentru publicul cu nevoi speciale), a crescut şi numărul de comunicate de presă emise de muzeu şi se constată o creştere a acoperirii mediatice a Muzeului Naţional de Artă al României. Aceasta se cuantifică în 3689 de menţiuni din care 325 în presa scrisă centrală, 99 în mediile audio, 73 în TV, ponderea maximă având-o mediul virtual, cu 3193 de menţiuni. a. 6. profilul beneficiarului actual (analiza cifrelor estimative comparativ cu cele realizate, estimări pentru atingerea altor categorii de beneficiari) Pe parcursul anului 2014 de programele şi serviciile muzeului a beneficiat un număr total de de vizitatori unici, dintre care la sediul central ( în galeriile permanente, în expoziţiile temporare şi în corpul central al muzeului) şi la muzeele satelit (8.500 la Muzeul Colecţiilor de Artă, la Muzeul Theodor Pallady şi la Muzeul K.H. Zambaccian). Beneficiarii actuali sunt în principal persoane adulte cu un grad ridicat de educaţie dar nu şi cu un venit semnificativ peste media pe economia naţională, urmaţi de elevi. Imposibilitatea atingerii/depăşirii cifrei de vizitatori se explică prin inadvertenţele de program de funcţionare în raport cu noul stil de viaţă dar şi, mai ales, prin schimbările de comportament cultural datorate scăderii nivelului economic, scăderii expunerii la cultură în mediul educaţional şi schimbărilor de structură demografică la nivelul oraşului (conform analizei de la p.2). La programele pentru public derulate de muzeu au participat aproximativ vizitatori, ceea ce înseamnă că aproximativ 13% din numărul total de vizitatori a beneficiat direct de interacţiuni de calitate cu personalul muzeului (în condiţiile în care personalul maxim implicat a fost de 5 angajaţi şi colaboratori; cifra include şi cei 390 de beneficiari unici ai programelor concepute individual pentru persoanele cu nevoi speciale). 13

15 O formă necuantificată şi greu cuantificabilă de interacţiune o reprezintă solicitările de participare la programe pentru public refuzate din cauza numărului limitat de locuri (sunt vizate în special programele pentru familii şi vizitele ghidate tematice, unde răspunsurile negative reprezintă uneori 200% din numărul participanţilor admişi). Popularitatea de care se bucură programele muzeului, ca urmare a eforturilor de lungă durată de promovare a acestora şi de fidelizare a participanţilor, se traduce şi în efortul de gestionare a aşteptărilor neîmplinite, însumând un volum mare de muncă (formulare răspunsuri individuale la fiecare solicitare prin sau telefon) ce are ca efect suprasolicitarea personalului şi aşa insuficient al secţiei de specialitate. a. 7. realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată: - beneficiarul ţintă al programelor: - pe termen scurt; - pe termen lung Prin activitatea secţiei Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing, MNAR îşi propune să evalueze periodic impactul activităţilor desfăşurate de muzeu asupra publicului, prin mijloace de investigare calitativă precum: chestionare aplicate vizitatorilor, focus-grupuri, interviuri structurate (individuale şi de grup), observaţie participativă şi neparticipativă etc., rezultatele analizelor permiţând adaptarea ofertei deja existente şi conceperea de noi programe. Profilul beneficiarilor ţintă pe termen scurt a fost analizat prin aplicarea unor chestionare participanţilor la conferinţele Iniţiere în arta paftalelor şi Inspiraţie din lumea paftalelor organizate în cadrul expoziţiei Podoabe din trecut - Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR, susţinute de curatorul expoziţiei, Carmen Tănăsoiu (23 martie, 9 şi 27 aprilie 2014). Promovarea acestor evenimente a beneficiat de sprijinul blogului Semne cusute şi al site-ului La blouse roumaine, atrăgând un public nou. Chestionarele aplicate au urmărit monitorizarea calităţii experienţei vizitării, a sugestiilor şi propunerilor din partea vizitatorilor privind viitoare activităţi pentru public. În anul 2014 au fost aplicate sporadic chestionare participanţilor la programele pentru familii, feed-back-ul părinţilor fiind deosebit de util pentru îmbunătăţirea calităţii programelor. Unui număr de 10 participanţi la programele pentru nevăzători 14

16 desfăşurate în cadrul expoziţiei Experienţa Caravaggio le-au fost luate interviuri individuale urmărind cunoaşterea nevoilor acestei categorii şi adaptarea viitoarelor produse la aşteptările beneficiarilor. În perioada octombrie 2013 septembrie 2014, pe parcursul derulării programului educativ şi de voluntariat pentru adolescenţi CADO - Consiliul Adolescenţilor la MNAR, au fost aplicate constant chestionare şi au fost realizate interviuri structurate, individuale şi de grup, cu voluntarii adolescenţi ai Muzeului Naţional de Artă al României. Acestea au vizat permanenta îmbunătăţire a ofertei de programe pentru liceeni şi alinierea acestei oferte la interesele, preocupările cotidiene şi nevoile de învăţare ale adolescenţilor. a. 8. analiza utilizării spaţiilor 1/ MNAR - Sediul Central, format din trei corpuri de clădire: Corpul Ştirbei cu spaţiile destinate expunerii permanente (Galeria de Artă Veche Românească şi Galeria de Artă Românească Modernă), expunerii temporare, 2 holuri de intrare (cu garderobă, toalete, punct vânzare publicaţii şi bilete), Sala pentru activităţi educative şi Sala Auditorium cu anexe, depozite de patrimoniu, ateliere de întreţinere - este funcţional 100%. Corpul Kretzulescu cu spaţiile destinate expunerii permanente (Galeria de Artă Europeană), expunerii temporare, 2 holuri de intrare (cu garderobă, toalete, punct vânzare publicaţii şi bilete) şi Sala Oglinzilor cu anexe, birouri, ateliere de restaurare, depozite de patrimoniu - este funcţional 100%. Corpul Central cu spaţiile istorice reprezentative - Sala Tronului, Sufrageria Regală şi Scara Voievozilor şi 2 holuri de intrare (cu garderobă, toalete, punct vânzare publicaţii şi bilete) este funcţional 100%. 15

17 Spaţiile destinate expunerii permanente din Corpul Central (Galeria de Artă Orientală şi Galeria de Arte Decorative Europene) sunt în curs de amenajare şi programate a se deschide în ultimul semestru al anului 2015 (cu condiţia obţinerii finanţării solicitate Ministerului Culturii). Toate spaţiile de expunere, atât cele cu expunere permanentă cât şi cele cu expunere temporară beneficiază de facilităţi de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii. 2/ Muzeul Colecţiilor de Artă, format din trei corpuri de clădire, a fost redeschis integral pentru public pe 3 iunie 2013, după un amplu proces de consolidare şi renovare a clădirii şi după restaurarea unor importante piese din patrimoniul muzeal. Pentru prima dată după aproape treizeci de ani, cele 34 de colecţii expuse ocupă integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit. Muzeul cuprinde 66 de săli pentru expunere permanentă şi temporară, 3 holuri de intrare cu garderobă, toalete, punct de vânzare bilete şi publicaţii, depozite şi birouri. Spaţiile sunt funcţionale 100%. Toate spaţiile de expunere, atât cele cu expunere permanentă cât şi cele cu expunere temporară beneficiază de facilităţi de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii. 16

18 3/ Muzeul Theodor Pallady şi Muzeul Zambaccian Au fost executate lucrări de reparaţii curente şi pentru îmbunătăţirea expunerii şi spaţiilor de primire pentru public. Cele două muzee au spaţiile funcţionale 100%. a.9. îmbunătăţiri aduse spaţiilor în perioada raportată: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz. În 2014 s-au finalizat lucrările de restaurare a Curţii de Onoare a fostului Palat Regal. Proiectul a prevăzut restaurarea Curţii de Onoare (suprafaţă mp), cu păstrarea aspectului iniţial şi refolosirea materialelor originale (piatra de pavaj), remontarea însemnelor heraldice la intrările principale, refacerea trotuarelor şi a treptelor celor patru uşi de acces în clădire, repararea gardului şi a porţilor. Serviciul Tehnic a coordonat şi monitorizat desfăşurarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii în toate clădirile muzeului şi a realizat documentaţia tehnică pentru proiectul de reamenajare a Curţii de Onoare (licitaţie şi execuţie) şi pentru amenajarea depozitelor şi mobilierului de depozitare în corpul central al MNAR. 17

19 B. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A INSTITUŢIEI: b. 1. proiectele proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei Programul de cercetare şi valorificare a patrimoniului Prima formă de manifestare a programului de cercetare şi valorificare o constituie expoziţiile. Dintre cele propuse publicului în anul 2013, au rămas deschise şi în 2014: Paul Gavarni ( ): un imagier al mondenităţii (24 aprilie martie 2014) Imagini din Marea Britanie. 100 de ani de artă a peisajului din Colecţia British Council (3 octombrie ianuarie 2014) Karel Zdeněk Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României (24 octombrie ianuarie 2014) Epoca Biedermeier în Ţările Române (6 decembrie aprilie 2014) Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României (18 decembrie aprilie 2014) Fragmente de memorie - Portrete regale. Palatul regal (deschisă pentru public în al treilea week-end din fiecare lună, pe tot parcursul lui 2014) 18

20 Expoziţii deschise în anul 2014: 1. Expoziţii cu patrimoniu propriu la sediul propriu Călători prin manuscris (17 mai 31 august 2014) Înscrisă în programul derulat de muzeu pe parcursul Anului Brâncoveanu, expoziţia a adus în prim-plan un liturghier brâncovenesc, cu o bogată decoraţie pictată, despre care se presupune că a aparţinut voievodului martir. Expoziţia a beneficiat de o scenografie specială: un labirint inspirat de traseele sinuoase ale monogramelor şi literelor miniate din manuscris, la capătul căruia a fost expus preţiosul obiect. Redactat şi miniat în urmă cu peste 300 de ani, Liturghierul lui Constantin Brâncoveanu este unul dintre cele mai valoroase manuscrise păstrate în România, fiind datat, în funcţie de cele două modele de filigran ale hârtiei, între anii 1693 şi Aproape fiecare filă a manuscrisului este decorată cu motive vegetale şi zoomorfe: vrejuri împletite, fructe şi flori, păuni şi dragoni, lei, şerpi, iepuri sau miei, păsări calandrinon ori chiar încercări timide de a surprinde chipuri de unicorni. Organizarea expoziţiei: Emanuela Cernea, Lucreţia Pătrăşcanu, Carmen Tănăsoiu, specialişti în cadrul Biroului de Artă Veche Românească De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti între (28 mai 28 septembrie 2014) Expoziţia, prilejuită de aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, a reunit lucrări semnate de foşti profesori şi elevi, 19

21 provenind din colecţiile secţiei de Artă Românească Modernă şi ale Cabinetului de Desene şi Gravuri din MNAR şi din colecţia Muzeului Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Expoziţia a inclus peste 200 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, dintre care unele expuse în premieră, ilustrând parcursul învăţământului artistic românesc de înalt nivel şi evoluţia artei moderne româneşti. Scenografia expoziţiei a reuşit să introducă publicul în ambianţa vechilor ateliere de pictură, sculptură şi gravură ale Şcolii, recompusă prin piese de epocă - mobilier specific, recuzită, desene. Organizarea expoziţiei: Ioana Beldiman şi Nadia Fîciu-Ioan, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, împreună cu specialiştii din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI XIX (20 noiembrie martie 2015) 20

22 Expoziţia a cuprins o selecţie de şaptezeci şi trei de lucrări (pictură, desen şi gravură) din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu şi al Bibliotecii Academiei Române - Cabinetul de Stampe, multe expuse în premieră absolută, după ce au fost recent restaurate. Structurată în patru secţiuni - Mitologia iubirii, Amorul în lumea literelor, Iubirea (de)sacralizată, Alegorii şi simboluri - expoziţia ia forma unui periplu cu tema iubirii, ilustrând maniera diversă în care a fost abordată această temă de pictori italieni, neerlandezi, francezi şi germani de-a lungul secolelor XVI-XIX. Curatorul expoziţiei: Cosmin Ungureanu, specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative Ştefan Luchian. Surse şi experimente ale modernităţii. Acuarelă, desen, pastel (26 noiembrie aprilie 2015) Expoziţia urmăreşte evoluţia stilistică a lui Ştefan Luchian şi subliniază căutările sale tehnice inovative, prin intermediul unei selecţii de treizeci şi două de lucrări din colecţia Cabinetului de Desene şi Gravuri al MNAR, prilejuind întâlnirea publicului cu o parte dintre capodoperele atât din perioada de început a creaţiei artistului, cât şi din ultimele etape ale vieţii. Vedeta expoziţiei, acuarela Safta Florăreasa (1901), a fost expusă după o absenţă îndelungată, putând fi comparată astfel cu versiunea ei în ulei din Galeria de Artă Românească Modernă. Realizată la finalul primei perioade de creaţie, lucrarea marchează trecerea spre capodoperele recunoscute ale artistului din primul deceniu al secolului XX, 21

23 printre care: Ghereta din Filantropia, Puţul din strada Clucerului, Birt fără muşterii sau către acuarelele pe pânză: Copaci lângă apă şi Pe malul Dâmboviţei. Expoziţia include şi o serie de portrete în oglindă, rezumând parcursul vieţii sale artistice: tânărul elegant din anul 1898 în noul său atelier amenajat în casa de la şosea, boemul care zâmbeşte ironic ( ) şi în final autoportretul grav din anul 1907, care îi prefigurează moartea timpurie. Organizarea expoziţiei: Dana Crişan, specialist în cadrul Secţiei de Arte Grafice Modele de comportament în secolul al XVIII-lea (4 decembrie aprilie 2015) Expoziţia prezintă publicului o sută cinzeci şi şapte de lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, expuse pentru prima dată şi valorificate dintr-o perspectivă interdisciplinară, definitorie pentru perioada Iluminismului. Majoritatea gravuri, lucrările sunt relevante pentru normele de conduită în spaţiul public şi domestic al secolului al XVIII-lea. În afara mesajului educaţional, adesea moralizator, lucrările se disting prin calitatea execuţiei şi reflectă un interes crescut pentru artă, reproducând, în mare parte, picturi celebre ale unor mari artişti ai vremii, precum: Jean-Honoré Fragonard, François Boucher, Jean-Baptiste Le Prince, Jean-Baptiste Huet şi William Hogarth. Structurată în patru secţiuni - Educaţia copilului, Modele de comportament social, Adolescenţa şi iubirea şi Modelele culturale clasice -, expoziţia este ilustrativă pentru etapele esenţiale ale educaţiei şi pentru recomandările din manualele de comportament ale vremii. Organizarea expoziţiei: Mălina Conţu, specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative 22

24 Un călător francez în Balcani: Théodore Valério (19 decembrie martie 2015) Expoziţia cuprinde o selecţie de patruzeci de gravuri ale acestui artist puţin cunoscut, majoritatea din primele tiraje şi reprezentative pentru întreaga sa creaţie. Lucrările provin de la fostul Muzeu Toma Stelian, iar Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României deţine suita aproape completă a planşelor gravate de Théodore Valério, reunite sub titlul Souvenirs de la monarchie autrichienne. Suite de dessins d après nature gravés à l eauforte par Th. Valério. La Hongrie. Populations des provinces danubiennes en La Croatie. La Slavonie. Les frontières militaires. La Dalmatie, Le Monténégro (Paris, A. Pierron et A. Delâtre, ). Călător neobosit, animat de o stare de spirit romantică, şi totodată bun cunoscător al tradiţiei clasice, Théodore Valério s-a dedicat studiului etnografic, cartografiind în Balcani zone sălbatice şi încă necunoscute ale Europei. Catalogul editat cu ocazia expoziţiei repertoriază cele nouăzeci şi trei de planşe gravate aflate în colecţie, organizate cronologic, conform suitelor concepute de artist: Ungaria, Populaţiile Provinciilor dunărene în 1854, Croaţia, Slavonia, Frontierele militare, Dalmaţia, Muntenegru şi Tipuri izolate. Organizarea expoziţiei: Mariana Vida, specialist în cadrul Secţiei de Arte Grafice 23

25 2. Expoziţii cu patrimoniu străin la sediul propriu Otto Dix O lume în ruine. Grafică (6 martie 25 mai 2014) Organizată de Muzeul Naţional de Artă al României împreună cu Goethe-Institut Bucureşti şi Institut für Auslandsbeziehungen (IFA), expoziţia dedicată lui Otto Dix ( ), unul dintre cei mai importanţi artişti germani ai secolului XX, a prezentat 86 de gravuri şi litografii realizate de artist în perioada Organizarea expoziţiei: Dana Crişan, specialist în cadrul Secţiei de Arte Grafice Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului (26 septembrie ianuarie 2015) Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Artă al României, Wallonie- Bruxelles International, Delegaţia Wallonie-Bruxelles la Bucureşti şi Muzeul Fotografiei din Charleroi, în cadrul Programului de cooperare între Wallonie- Bruxelles International şi România. Organizarea expoziţiei: Xavier Canonne, directorul Muzeului Fotografiei din Charleroi, Octav Boicescu, şeful Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative al MNAR Corneliu Baba - Desemnurile unui pictor (25 noiembrie martie 2015) 24

26 Deschisă la Muzeul Colecţiilor de Artă, a cărui expunere permanentă include Colecţia C. Baba, expoziţia cuprinde o sută treizeci de lucrări de grafică din colecţia Constanţei Baba, soţia artistului, realizate în diferite tehnici (creion, tuş, baiţ, acuarelă, tempera şi pastel) şi expuse în premieră. Expoziţia este structurată în jurul unor teme recurente în arta lui Corneliu Baba, de la portrete ale unor personalităţi de seamă din cultura românească (Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Theodor Pallady etc.), la cele ale soţiei artistului şi autoportrete. Alte lucrări abordează obsesiv teme precum Spaima sau Regele nebun, având puternice accente expresioniste şi putând fi considerate o meditaţie asupra condiţiei umane. Acestora li se alătură o serie de nuduri, compoziţii cu arlechini şi ilustraţii de carte ( O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu). Organizarea expoziţiei: Maria Albani, custodele colecţiei private Corneliu Baba, Liliana Chiriac şi Alexandru Măciucă, specialişti în cadrul secţiei Muzeul Colecţiilor de Artă Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului Conservarea colecţiilor, activitate permanentă a instituţiei muzeale, se bucură în cadrul Muzeului Naţional de Artă al României de atenţia susţinută a unui important corp de specialişti. Aceştia desfăşoară operaţiuni specifice, preocupându-se de monitorizarea pieselor şi de îmbunătăţirea condiţiilor de conservare. Starea de conservare a întregului patrimoniu este atent supravegheată, iar fişele de conservare 25

27 sunt permanent actualizate. În 2014 au fost realizate şi actualizate 659 fişe de conservare, 518 fişe de inventar şi 669 fişe de evidenţă şi a continuat procesul de reamenajare a depozitelor. Activitatea de restaurare a avut în vedere în anul 2014 atât obiecte din expunerea permanentă a muzeului, cât şi lucrări prezentate în expoziţiile temporare, acestea fiind incluse în Programul anual de restaurare al instituţiei, după cum urmează: - Laboratorul de restaurare pictură de şevalet: 35 lucrări din patrimoniul Biroului de Artă Europeană şi Decorativă, din patrimoniul Biroului de Artă Românească Modernă şi din patrimoniul Muzeului Colecţiilor de Artă; - Laboratorul de restaurare pictură pe lemn: 6 lucrări, dintre care 4 din patrimoniul Biroului de Artă Veche Românească, 1 din patrimoniul Biroului de Artă Europeană şi Decorativă, 1 din patrimoniul Muzeului Colecţiilor de Artă; - Laboratorul de restaurare grafică - rame: 46 lucrări de grafică şi 160 de rame; - Laboratorul de restaurare lemn: 6 piese, dintre care 2 din patrimoniul Biroului de Artă Veche Românească, 3 din patrimoniul Biroului de Artă Europeană şi Decorativă, 1 din patrimoniul Muzeului Colecţiilor de Artă; - Laboratorul de restaurare textile: 16 piese, dintre care 2 din patrimoniul Biroului de Artă Orientală, 2 din patrimoniul Biroului de Artă Veche Românească, 2 din patrimoniul Biroului de Artă Europeană şi Decorativă şi 10 din patrimoniul Muzeului Colecţiilor de Artă; 26

28 - Laboratorul de restaurare ceramică sticlă/ metale: 118 piese din gresie, faianţă, porţelan, sticlă şi teracotă şi 103 piese din metal din patrimoniul Biroului de Artă Orientală, Biroului de Artă Veche Românească şi Biroului de Artă Europeană şi Decorativă; Programul de evidenţă şi clasare a patrimoniului Activităţile din cadrul programului au vizat inventarierea fondurilor cu înregistrări perfectibile, întocmirea documentaţiilor care au stat la baza actelor juridice privind intrările în patrimoniu şi a celor care au servit în litigiile muzeului, verificarea inventarelor din secţii conform programărilor, verificarea documentaţiei de clasare a bunurilor culturale, continuarea evidenţei informatizate a patrimoniului artistic. În 2014, în urma întocmirii şi verificării rapoartelor de expertiză, a fost înaintată către Ministerul Culturii documentaţia pentru 234 de lucrări propuse a fi clasate în registrul pentru evidenţa bunurilor culturale mobile, în categoriile juridice TEZAUR (125) şi FOND (109). De asemenea, au fost actualizate registrele de evidenţă pentru 146 de bunuri clasate în categoria juridică TEZAUR, 39 de bunuri clasate în categoria juridică FOND şi 33 de bunuri nesusceptibile a fi clasate. Muzeul Naţional de Artă al României deţine şi o bogată bibliotecă de specialitate, o clişotecă, un laborator foto şi o secţiune de documente. În total, gestiunea bibliotecii însumează de cărţi, volume periodice şi 38 unităţi materiale multimedia. În 2014 a continuat procesul de inventariere a gestiunii, operaţiune aflată în curs. A continuat, de asemenea, procesul de transpunere în format digital a fondului de clişee pe sticlă şi procesarea imaginilor obţinute. În 2014 au fost digitizate 195 de clişee. Pe parcursul anului, personalul Laboratorului Foto şi IT a realizat şi procesat de fotografii (reproduceri digitale ale operelor de artă pentru fişele de conservare şi imagini de la diverse activităţi şi evenimente pentru public organizate de muzeu). 27

29 Programul editorial În anul 2014 Muzeul Naţional de Artă al României a editat publicaţii care au însoţit următoarele manifestări expoziţionale: Epoca Biedermeier în Ţările Române , catalog de Mariana Vida şi Elena Olariu, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului = Marcel-G. Lefrancq. Le surréalisme du quotidien, catalog bilingv de Xavier Canonne, trad. de Marina Vazaca, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI XIX, catalog de Cosmin Ungureanu, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN

30 Modele de comportament în secolul al XVIII-lea, catalog de Mălina Conţu, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN Un călător francez în Balcani: Théodore Valério, catalog de Mariana Vida, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN S-au mai publicat: Repertoriul graficii româneşti din secolul al XX-lea, volumul X, litera T: Nicolae Tonitza, volum de Dana Crişan, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN Raportul de activitate al Muzeului Naţional de Artă al României pe anul

31 Pliantul expoziţiei Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI XIX Pliantul de prezentare a proiectului ARTtouch pentru publicul cu deficienţe de vedere şi auz, finanţat de Fundaţia Orange România Pliantele Colecţia de detalii Ghidul privitorului începător: Insecte şi melci şi Colecţia de detalii Ghidul privitorului pasionat: Flori, în cadrul proiectului ARTtouch finanţat de Fundaţia Orange România Programul de educaţie muzeală Programe educative pentru şcoli şi grădiniţe: 87 vizite active şi ateliere de creaţie, la care au participat şcolari şi preşcolari, însoţiţi de profesori, învăţători sau educatori; Programe pentru familii: 29 vizite active şi ateliere de creaţie, la care au participat aproximativ 700 copii şi părinţi; 30

32 Programe în atelierul ludic Pasărea ascunsă în piatră: 24, la care au participat 500 de copii, părinţi şi cadre didactice; Ateliere de pictură pentru copii în cadrul programului Şcoala de sâmbătă de la Muzeul Theodor Pallady: 43, la care au participat 505 copii; Programe pentru publicul adult: 90 de tururi ghidate în spaţiile istorice din corpul central al fostului Palat Regal, la care au participat de persoane; 70 de ghidaje generale, în limbile română, engleză şi franceză, la care au participat aproximativ 870 de persoane; 22 de prezentări în regim de gratuitate (Un ceas pentru artă - 10, Opera sub clar de lupă - 8, În vizită la Conu` Zambaccu - 4) şi 8 vizite interactive la care au participat aproximativ 650 de persoane; Programe pentru adolescenţi: Programul educativ şi de voluntariat CADO - Consiliul Adolescenţilor la MNAR În perioada ianuarie decembrie 2014, 32 de voluntari adolescenţi au derulat activităţi de voluntariat în calitate de membri ai Consiliului Adolescenţilor, organizând, documentând, promovând şi susţinând programe educative pentru publicul adolescent al muzeului. În această perioadă voluntarii Consiliului 31

33 Adolescenţilor au beneficiat de 7 sesiuni de formare în domeniul educaţiei muzeale, educaţiei nonformale şi a vorbirii în public şi au acumulat împreună aproximativ de ore de voluntariat în cadrul proiectelor desfăşurate. Activităţile acestor voluntari au vizat următoarele proiecte şi evenimente: Experimentează Arta, proiect cultural-educativ prin intermediul căruia adolescenţii intră în contact cu arta plastică cu ajutorul altor simţuri decât văzul (auz, simţ tactil, gust, simţ olfactiv): 1 eveniment tip-conferinţă, 43 participanţi, 6 voluntari implicaţi; 32

34 Şcoala Altfel (Să ştii mai multe, sa fii mai bun!) 2014, vizite ghidate interactive oferite de către voluntarii Consiliului Adolescenţilor în Galeria de Artă Europeană a MNAR: 25 de vizite interactive ghidate, 444 de participanţi elevi de liceu, 50 de cadre didactice şi însoţitori, 13 voluntari implicaţi; Campania de recrutare şi selecţie a voluntarilor pentru Consiliul Adolescenţilor, ediţia a II-a, octombrie 2014-iunie 2015, elaborarea şi redactarea formularelor necesare selectării noilor membri ai Consiliului Adolescenţilor şi desfăşurarea campaniei de recrutare, selecţie şi intervievare a noilor voluntari: 108 formulare de candidatură primite, 18 voluntari selectaţi pentru Consiliul Adolescenţilor şi echipele conexe Consiliului Adolescenţilor; Evenimentul A Taste of CADO (13 septembrie 2014) - o zi a porţilor deschise pentru elevii de liceu, pe parcursul căreia s-au organizat o serie de ateliere culturaleducative pentru adolescenţii interesaţi să facă voluntariat în muzeu. Atelierele au fost organizate şi susţinute de către voluntarii Consiliului Adolescenţilor în Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă şi atelierul ludic Pasărea ascunsă în piatră : 4 ateliere cultural-educative, 46 de participanţi reprezentând 24 de licee din Bucureşti, 12 voluntari implicaţi în organizare; 33

35 Parteneriatul educativ cu Colegiul German Goethe în cadrul căruia, în perioada ianuarie iunie 2014, au fost desfăşurate vizite interactive, organizate sub forma unui curs de introducere în istoria artei, în galeriile permanente, expoziţiile temporare şi muzeele satelit ale MNAR. Vizitele au fost organizate şi susţinute cu ajutorul unei echipe de 6 voluntari adolescenţi: 5 vizite interactive oferite unui număr de 55 de elevi, 6 voluntari implicaţi în organizare; Proiectul Veşmânt şi podoabă, organizat în colaborare cu Colegiul Naţional Bilingv George Coşbuc şi Colegiul Naţional Ion Neculce ; Proiectul CADO - Consiliul Adolescenţilor la MNAR a fost finalist în cadrul Galei Naţionale a Voluntarului, ediţia Săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun! (7-11 aprilie 2014): Pentru cea de-a treia ediţie a programului Să ştii mai multe, sa fii mai bun! dedicat activităţilor de educaţie non-formală, Secţia Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing a propus trasee interdisciplinare în Galeria de Artă Europeană, în Galeria de 34

36 Artă Veche Românească şi în Galeria de Artă Românească Modernă. În premieră, astfel de trasee au fost concepute şi pentru Muzeul Colecţiilor de Artă. În total, în săptămâna 7-11 aprilie muzeul a fost vizitat de aproximativ de elevi şi cadre didactice dintre care 500 de liceeni au beneficiat de prezentări interactive în Galeria de Artă Europeană susţinute de voluntarii adolescenţi ai muzeului, membri ai CADO Consiliul Adolescenţilor la MNAR. Conferinţe organizate în cadrul expoziţiei Epoca Biedermeier în Ţările Române : Giovanni Schiavoni şi Niccolò Livaditti - doi artişti italieni la Iaşi în Epoca Biedermeier, susţinută de curatorul expoziţiei, Mariana Vida (23 aprilie 2014); Statutul femeii din Ţările Române în epoca Biedermeier, susţinută de curatorul expoziţiei, Elena Olariu (27 aprilie 2014); Programul Brâncoveanu@MNaR, dedicat Anului Brâncoveanu Programul s-a derulat pe tot parcursul anului 2014 în Galeria de Artă Veche Românească, unde este expusă cea mai reprezentativă, diversă şi bogată colecţie de obiecte de patrimoniu provenind din ansamblurile monumentale ctitorite de Constantin Brâncoveanu. De-a lungul galeriei, o serie de lucrări special selectate de curatori, marcate vizual, au compus un traseu care a oferit vizitatorilor informaţii despre arta brâncovenească, în contextul culturii medievale din Ţările Române. Anul Brâncoveanu a fost marcat şi prin expoziţia-semnal Călători prin manuscris, care a fost inaugurată pe 17 mai, cu prilejul Nopţii Muzeelor, şi a rămas deschisă până la 31 august, când a fost întoarsă ultima filă a manuscrisului. În plus, pe parcursul întregului an a fost organizată o serie de conferinţe tematice, care au adus în atenţia participanţilor diferite aspecte culturale şi artistice ale epocii brâncoveneşti, reinterpretate din perspectivă contemporană: - Martiriul lui Constantin Brâncoveanu, susţinută de Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu, curatori ai Galeriei de Artă Veche Românească (24 martie 2014); - Stilul Brâncovenesc, susţinută de prof. dr. Corina Popa (16 iulie); - Moda Brâncovenilor şi performingul de costum, susţinută de prof. dr. Rucsandra Unda Popp (31 iulie 2014); 35

37 - Constantin Brâncoveanu între tradiţia Bizanţului şi meandrele Barocului, susţinută de acad. Răzvan Theodorescu (25 septembrie 2014); - Medicină şi cultură în vremea lui Brâncoveanu, susţinută de prof. dr. Octavian Buda (27 noiembrie 2014); Cu prilejul acestor conferinţe au fost organizate micro-expoziţii care au prezentat, în premieră, obiecte de patrimoniu inedite, relevante pentru subiectele abordate, pentru arta şi cultura brâncovenească şi relaţia cu Europa occidentală: Evanghelia în limba greacă, tipărită la Veneţia în 1686, cu ex-librisul lui Constantin Brâncoveanu; nabederniţa dăruită Mănăstirii Hurezi; icoana Deisis realizată la sfârşitul secolului al XVII-lea de Ioachim zugrav, unul dintre pictorii ansamblului de la Hurezi; talerul dăruit Mănăstirii Mărgineni de către marele comis Şerban Cantacuzino II, unul dintre colaboratorii importanţi ai lui Brâncoveanu; câteva vase de farmacie, de factură italiană, din secolul al XVII-lea. Evenimente speciale: - Atelierul creativ pentru publicul tânăr Metamorfozele peisajului, susţinut de Ozana Niţulescu şi Elena Zamfir, şi conferinţa Ruine, nostalgie, regăsire. Tema ruinei în peisaj, susţinută de Mălina Conţu, organizate în parteneriat cu British Council România în cadrul expoziţiei Imagini din Marea Britanie (17 şi 18 ianuarie 2014); 36

38 - Conferinţele Iniţiere în arta paftalelor şi Inspiraţie din lumea paftalelor în cadrul expoziţiei Podoabe din trecut - Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR, susţinute de curatorul expoziţiei, Carmen Tănăsoiu (23 martie, 9 şi 27 aprilie 2014); - FANTOMA. In memoriam 1914: workshop-uri de desen pentru tineri în cadrul expoziţiei Otto Dix. O lume în ruine, organizate în colaborare cu Goethe-Institut Bucureşti şi FOKUS pe GERMANĂ, coordonate de artistul Hans-Georg Mann şi finalizate cu un performace în curtea muzeului de Noaptea Muzeelor (10, 11 şi 17 mai 2014); - Tururi ghidate în expoziţia Otto Dix. O lume în ruine susţinute de Simona Dumitriu, curator în cadrul grupului independent Platforma, în colaborare cu Arnold Schlachter, artist vizual şi colaborator al Goethe-Institut Bucureşti (13 aprilie, 10 şi 25 mai 2014); - Lansarea turului multisenzorial al Galeriei de Artă Europeană, care cuprinde trei aplicaţii multimedia şi de realitate augmentată, replici tactile, mostre textile, o bibliotecă de sunete şi o bibliotecă olfactivă, realizate în cadrul proiectului ARTtouch dedicat persoanelor cu dizabilităţi de vedere şi auz, finanţat de Fundaţia Orange România (30 aprilie 2014); - Lansarea tururilor virtuale ale Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului Colecţiilor de Artă, Muzeului K.H. Zambaccian şi Muzeului Theodor Pallady, realizate în colaborare cu Imago Factory (30 aprilie 2014); 37

39 - Poveste cu cântec la Palat: program special de 1 iunie în Galeria de Artă Europeană, pentru copii cu vârste de 4-12 ani, cu participarea specială a violonistei Raluca Stratulat (3 programe la care au participat aproximativ 90 de persoane); - Concursul inter-universitar La Chasse au Trésor Francophone (7 noiembrie 2014) organizat în parteneriat cu Serviciul de cooperare şi acţiune culturală al Ambasadei Franţei la Bucureşti: aproximativ 150 de studenţi au vizitat expoziţia Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului, urmărind descifrarea unor ghicitori şi indicii. - Ziua Internaţională a Voluntariatului (5 decembrie 2014): activităţi speciale pentru adolescenţi organizate şi facilitate de voluntarii liceeni ai muzeului, membri ai CADO Consiliul Adolescenţilor la MNAR. Pe parcursul zilei participanţii au experimentat două metode de educaţie nonformală, Fishbowl Discussion şi ProAction Café, au împărtăşit idei şi opinii despre voluntariat, spirit comunitar şi maniera în care muzeul este perceput de tineri astăzi, contribuind la construirea unui spaţiu în care părerile adolescenţilor contează şi sunt integrate în proiectele muzelui. Activităţile, la care au participat 38 de liceeni, au avut loc în Galeria Naţională şi în expoziţia temporară Ars Amandi: Tema iubirii în pictura europeană a secolelor XVI-XIX; - Tururi ghidate susţinute de curatorii expoziţiilor Podoabe din trecut - Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR (Carmen Tănăsoiu, 12 februarie şi 2 martie 2014), 38

40 Epoca Biedermeier în Ţările Române (Mariana Vida, 12 aprilie 2014), Călători prin manuscris (Carmen Tănăsoiu, 30 iulie 2014), Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI XIX (Cosmin Ungureanu, 10 decembrie 2014). 39

41 Programe şi servicii pentru publicul cu nevoi speciale: În anul 2014, MNAR a fost implicat în trei proiecte al căror obiectiv este de a crea spaţii, materiale şi programe speciale pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere şi de auz în Galeria de Artă Europeană şi la Muzeul Colecţiilor de Artă. Prin aceste proiecte MNAR facilitează accesul vizitatorilor cu nevoi speciale la patrimoniul pe care îl deţine şi se afirmă ca promotor al unei abordări integratoare, atractive, adaptate nevoilor specifice ale publicului, un model de bună practică pentru instituţiile muzeale. ARTtouch este un proiect de accesibilizare a Galeriei de Artă Europeană pentru persoanele cu deficienţe de vedere, auz şi vorbire, câştigător al unei finanţări de la Fundaţia Orange România, derulat în perioada mai 2013 aprilie Pornind de la câteva dintre capodoperele expuse în galerie, au fost realizate cópii, replici, cataloage tactile, truse demonstrative multisenzoriale, aplicaţii multimedia şi de realitate augmentată de ultimă generaţie, care au rolul de a facilita procesul de înţelegere a artei. 40

42 Lansat pe 30 aprilie 2014, turul multisenzorial al Galeriei de Artă Europeană cuprinde trei aplicaţii multimedia şi de realitate augmentată, replici tactile, mostre textile, o bibliotecă de sunete şi o bibliotecă olfactivă. Aplicaţia creată pentru capodopera lui Jan Brueghel cel Bătrân, Buchet de flori, oferă informaţii variate alături de imagini 3D şi de o animaţie de realitate augmentată ce se activează plasând camera foto a tabletei sau a telefonului în faţa imaginii buchetului. Alte lucrări din Galeria de Artă Europeană care beneficiază de aplicaţii multimedia sunt Sfântul Francisc şi Sfântul Benedict ascultând un înger muzicant de Guercino şi Poartă (Saint-Tropez) de Paul Signac. ARTmobile este un proiect de accesibilizare a site-ului Muzeului Naţional de Artă al României pentru persoane cu deficienţe de vedere şi auz, finanţat de Fundaţia Orange România. Derulat în perioada octombrie 2014 decembrie 2015, proiectul prevede optimizarea site-ului muzeului în vederea transformării lui într-un canal de comunicare cu persoanele cu deficienţe de vedere şi auz, prin integrarea diferenţiată a noilor tehnologii. Toate materialele vor putea fi descărcate gratuit de acasă sau de la şcoală, facilitând accesul comunităţilor (şcolare) din afara Bucureştiului la informaţii culturale, integrabile creativ în activităţile curente. 41

43 Experienţa Caravaggio Cina la Emaus. Expoziţie multisenzorială pentru nevăzători şi deficienţi de vedere deschisă la Muzeul Colecţiilor de Artă în perioada 15 octombrie 26 noiembrie Organizată în colaborare cu Galeria DiTACTA din Zagreb, Ministerul Culturii din Republica Croaţia şi Ambasada Republicii Croaţia la Bucureşti şi găzduită într-un spaţiu dedicat persoanelor cu deficienţe de vedere, Experienţa Caravaggio a fost prima expoziţie itinerantă de acest fel deschisă în România. Conceptul expoziţiei îi aparţine istoricului de artă Nataša Jovičić, director al Galeriei DiTACTA din Zagreb. Vizitatorii au avut ocazia să se familiarizeze cu una dintre capodoperele pictorului italian Caravaggio, Cina la Emaus, aflată în colecţia National Gallery din Londra. Expoziţia a cuprins cinci diagrame tactile realizate din sticlă, special concepute de Nataša Jovičić pe baza unei metodologii proprii, explicaţiile ce ghidau explorarea diagramelor fiind oferite prin intermediul unui audioghid disponibil în limbile română şi engleză. În 2014 au fost organizate 33 de programe interactive în Galeria de Artă Europeană, în cadrul proiectului ARTtouch, şi în expoziţia senzorială Experienţa Caravaggio de la Muzeul Colecţiilor de Artă, la care au participat aproximativ 390 beneficiari unici cu deficienţe de vedere şi auz. Acestora li s-au adăugat vizitele organizate pentru 100 elevi din învăţământul vocaţional de dans şi din învăţământul de masă în cadrul componentei de inclusivitate a proiectului ARTtouch, vizite realizate în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. 42

44 Noaptea Muzeelor 2014 Cea de-a zecea ediţie a Nopţii Muzeelor la Muzeul Naţional de Artă al României, desfăşurată pe 17 mai 2014, a fost dedicată Anului Brâncoveanu, prin deschiderea în nocturnă a Galeriei de Artă Veche Românească (intrare liberă în intervalul orar ). De-a lungul galeriei, o serie de lucrări special selectate au compus un traseu care a oferit informaţii despre arta brâncovenească, în contextul culturii medievale din Ţările Române. Cu acest prilej, la parterul Galeriei Naţionale a fost inaugurată expoziţia Călători prin manuscris, care a adus în prim-plan un liturghier brâncovenesc, cu o bogată decoraţie pictată, presupus a fi aparţinut chiar voievodului martir. 43

45 Printr-o scenografie atent construită vizitatorii au parcurs un labirint alcătuit din filele manuscrisului reproduse la scară mare, la capătul căruia a fost expus preţiosul obiect. De la ora 22.00, în curtea muzeului a avut loc performance-ul FANTOMA. In memoriam 1914, susţinut de participanţii la atelierele de desen organizate în cadrul expoziţiei Otto Dix. O lume în ruine de către Goethe-Institut Bucureşti şi Fokus pe Germană, coordonate de artistul Hans-Georg Mann. 44

46 Tot în curtea muzeului, vizitatorii au vizionat, începând cu ora 21.00, documentarele transmise de Digi Life: Măiestria hârtiei şi Interviuri cu artişti. Muzeul Naţional de Artă al României a înregistrat de vizitatori cu ocazia Nopţii Muzeelor Zile de gratuitate pentru studenţi: - MNAR a oferit intrare liberă studenţilor de la Universitatea din Bucureşti în perioada 4-14 noiembrie 2014, cu ocazia Festivalului Studenţilor din Romania (UNIFEST) - MNAR a oferit intrare liberă studenţilor de la Universitatea Politehnica Bucureşti în perioada noiembrie 2014, cu ocazia Festivalului Studenţiada - M.O.F.T. (Muzee, Operă, Film, Teatru); b. 2. proiectele proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei (în proximitate: judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.); - În anul 2014 nu au fost realizate proiecte proprii în afara sediului instituţiei. b. 3. participari la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, dupa caz, în alte state) Muzeul Naţional de Artă al României a participat, la invitaţia organizatorilor, la următoarele expoziţii temporare, prin împrumutul de lucrări: Constantin Isachie Un pictor al mondenităţii bucureştene, Muzeul Municipiului Bucureşti, 3 iulie 28 septembrie 2014 (6 lucrări de pictură de Constantin Isachie); 45

47 Regele a murit! Trăiască Regele!, Muzeul Naţional de Istorie a României, 30 octombrie martie 2015 (2 lucrări de pictură românească modernă, 3 lucrări de sculptură românească modernă şi 3 lucrări de sculptură europeană ); Ludovic Stavski, un artist al secolului al XIX-lea, Complexul Muzeal Naţional Moldova, Iaşi, 6 noiembrie ianuarie 2015 (1 lucrare de pictură de Ludovic Stavski); Genio Gallico, Muzeul Naţional de Istorie a României, 23 iulie 31 august 2014 (5 ceasuri); Ziua Culturii Naţionale, eveniment organizat de către Ministerul Culturii la Ateneul Român, ianuarie 2014 (5 lucrări de pictură românească contemporană); Bartholomeus Spranger. Splendor and Eroticism in Imperial Prague, Metropolitan Museum of Art, New York, SUA, 4 noiembrie februarie 2015 (lucrarea Noli me tangere de Bartholomeus Spranger, din cadrul Galeriei de Artă Europeană); Pissarro, l anima dell impressionismo, Scuderie del Castello Visconteo, Pavia, Italia, 21 februarie 2 iunie 2014 (lucrarea Livadă înflorită de Camille Pissarro, din cadrul Galeriei de Artă Europeană); Bramantino. L arte nuova del Rinascimento lombardo, Museo Cantonale d Arte, Lugano, Elveţia, 28 septembrie ianuarie 2015 (lucrarea Pietà de Bartolomeo Suardi, numit Bramantino, din cadrul Galeriei de Artă Europeană); Camille Claudel ( ). Au miroir d un art nouveau, Roubaix, la Piscine, Musée d art et d industrie André Diligent, Franţa, 8 noiembrie februarie 2015 (lucrarea Tors de femeie de Camille Claudel, din cadrul Galeriei de Artă Europeană). 46

48 De asemenea, Muzeul Naţional de Artă al României a participat la Gala Naţională a Voluntarului, ediţia 2014, cu proiectul CADO - Consiliului Adolescenţilor la MNAR (proiectul s-a numărat printre finaliştii galei). Muzeul Colecţiilor de Artă a primit Premiul Comitetului Naţional Român ICOM, ediţia 2014, categoria expoziţie permanentă, acordat curatorilor Roxana Theodorescu, Daniela Dragomir, Liliana Chiriac şi Alexandru Măciucă. Cu ocazia Anului Comemorativ Sfinţii Martiri Brâncoveni, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române a acordat Diploma şi medalia omagială Sfinţii Martiri Brâncoveni curatorilor Galeriei de Artă Veche Românească Emanuela Cernea, Lucreţia Pătrăşcanu şi Carmen Tănăsoiu. b. 4. proiecte realizate ca partener/ coproducător Expoziţia multisenzorială pentru nevăzători şi deficienţi de vedere Experienţa Caravaggio Cina la Emaus, deschisă la Muzeul Colecţiilor de Artă în perioada 15 octombrie 26 noiembrie Organizată în colaborare cu Galeria DiTACTA din Zagreb, Ministerul Culturii din Republica Croaţia şi Ambasada Republicii Croaţia la Bucureşti. În parteneriat cu RFI a fost realizată versiunea în limba română a ghidului audio al expoziţiei. NOTĂ: În forma sa actuală Raportul nu permite cuantificarea unor activităţi care nu sunt incluse în planul minimal şi care grevează atât activitatea managementului cât şi pe cea a multor specialişti ai MNAR. Este vorba despre procesele de revendicare a unor colecţii sau opere de artă din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, precum şi despre diferite proceduri de expertizare. 47

49 C. ORGANIZAREA / SISTEMUL ORGANIZAŢIONAL AL INSTITUŢIEI Muzeul Naţional de Artă al României îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în domeniu, respectiv Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil şi Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi a colecţiilor publice, cu modificările şi completările lor ulterioare şi cu diversele norme de aplicare. Organizarea instituţiei constă în stabilirea şi delimitarea proceselor de muncă fizică şi intelectuală grupate pe secţii/servicii/birouri/laboratoare/compartimente şi posturi, în vederea realizării în cele mai bune condiţii a obiectivelor previzionate. Obiectivele, misiunea şi organizarea instituţiei sunt stipulate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Muzeului Naţional de Artă al României, întocmit conform structurii organizatorice ce se regăseşte în Organigrama, aprobată prin OMC nr. 2472/ c.1. măsuri de reglementare internă în perioada raportată. Reglementările interne existente sunt aplicabile şi funcţionale. Sistemul de control intern managerial este dezvoltat şi îmbunătăţit permanent prin întocmirea de proceduri operaţionale noi, dar şi prin aplicarea şi dezvoltarea standardelor de control intern, ţinându-se cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare, respectiv OMFP nr. 946/2005. c. 2. propuneri de reglementare prin acte normative, înaintate autorităţi în perioada raportată, după caz. Urmare a celor dispuse de Curtea de Conturi a României, Muzeul Naţional de Artă al României a înaintat Ministerului Culturii două propuneri în vederea iniţierii unor modificări legislative. Acestea vizează Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, în mod particular realizarea unei mai bune protecţii a acestuia, precum şi Legea nr. 311/2003 privind muzeele şi colecţiile publice, în mod specific asigurarea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional, categoria Tezaur sau Fond numai când părăsesc sediul. 48

50 c. 3. delegarea responsabilităţilor Complexitatea şi numărul mare de probleme cu care se confruntă instituţia ridică probleme deosebite în ceea ce priveşte cuprinderea sarcinilor de serviciu, fiind necesară recurgerea la delegarea de responsabilităţi. Decizia delegării se ia în funcţie de performanţele, capacitatea şi experienţa membrilor echipei, corelate cu cerinţele activităţii ce urmează a fi delegată. Conform Organigramei în vigoare, conducerea este asigurată de un manager, un director adjunct (ştiinţific), un director adjunct (tehnic) şi un contabil şef. Activitatea managerului este sprijinită de Consiliul de Administraţie, organ colectiv de conducere cu caracter deliberativ, şi de Consiliul Ştiinţific, organ colegial de specialitate cu rol consultativ. În anul 2014, organismele colegiale ale muzeului s-au întrunit, astfel: 9 şedinţe ale Consiliului de Administraţie ( ; ; ; ; ; ; ; ; ) şi 3 şedinţe ale Consiliului Ştiinţific ( ; ; ). În şedinţele Consiliului de Administraţie, pe lângă problemele curente legate de activitatea muzeului, s-au discutat aspecte referitoare la deschiderea Galeriei de Artă Orientală şi a Galeriei de Arte Decorative Europene din Corpul Central al Muzeului Naţional de Artă al României. A fost analizată situaţia financiară a muzeului şi s-au luat măsuri de reducere a cheltuielilor în vederea încadrării în bugetul alocat. De asemenea, s-a adus la cunoştinţă situaţia litigiilor referitoare la retrocedarea unor bunuri culturale mobile din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României. Rapoartele organelor de control au fost dezbătute şi s-au luat măsuri pentru îndeplinirea recomandărilor formulate de către acestea. În şedinţele Consiliului Ştiinţific s-au analizat probleme legate de conservarea patrimoniului şi Planul de restaurare pentru obiectele de patrimoniu ce vor intra în expunerea permanentă. A fost luat în discuţie Planul minimal expoziţional pentru anul S-au prezentat solicitările de împrumut ale unor lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României. Pentru realizarea atribuţiilor sale specifice, activitatea managerului (directorului general) este susţinută şi de comisii de specialitate numite prin decizie internă. 49

51 c.4. perfecţionarea personalului - cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului În anul 2014, participarea la cursuri de perfecţionare a angajaţilor pentru obţinerea atestatelor profesionale s-a asigurat, cu încadrarea în bugetul alocat, astfel: - Curs Agent de securitate, Kaledo Solutions (45 salariaţi din cadrul Biroului Securitate, Pază, Supraveghere); - Curs pentru instruirea, autorizarea/ reautorizarea electricienilor, PFA Ing. Dragu Iavorschi (Gheorghe Tortocan, Adrian Ivanof, George Tudorache, Dorel Postea, Liviu Ionescu, Gelu Constantin Ştefănescu, Marcel Marian Nedelea, Florin Comînceanu, Remus Bulboacă); - Curs Managementul activităţilor economice din instituţiile de cultură, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (Daniela Niţă, Daniela Piutorac); - Curs Conservator opere de artă şi monumente istorice, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (Lucreţia Pătrăşcanu). - Vizită de studiu şi schimb de experienţă la instituţii muzeale din Marea Britanie oferită de British Council România pentru doi educatori muzeali (Ozana Niţulescu, Elena Zamfir) şi un curator (Mălina Conţu), în perioada 6-12 ianuarie Evaluarea personalului din instituţie Deşi personalul Muzeului Naţional de Artă al României a avut merite deosebite în desfăşurarea activităţilor, nu s-au acordat prime, întrucât legislaţia în vigoare nu permite. În anul 2014, în urma unor abateri disciplinare săvârşite, s-au dispus următoarele: - sancţionarea a trei salariaţi cu avertisment scris ; - sancţionarea unui salariat cu retrogradarea din funcţie; - sancţionarea unui salariat cu diminuarea salariului cu 7% pe o perioadă de 3 luni. Promovarea personalului din instituţie În cadrul Muzeului Naţional de Artă al României în anul 2014 au întrunit condiţiile legale pentru a fi promovaţi un număr de 7 salariaţi. 50

52 c. 5. măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau ale altor organisme de control, în perioada raportată Curtea de Conturi a României a efectuat o verificare a activităţii Muzeului Naţional de Artă al României în perioada Toate măsurile pentru remedierea unor deficienţe constatate prin Raportul de Control au fost îndeplinite la termenele stabilite şi au fost comunicate Curţii de Conturi a României. Documentele au fost transmise în copie şi Ministerului Culturii. În perioada , Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a întreprins un control de specialitate la Muzeul Naţional de Artă al României. În urma controlului s- a constituit registrul de control intern pe linie de prevenire a incendiilor şi s-a planificat un exerciţiu de evacuare. În perioada , Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a verificat modul cum sunt respectate prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. S-a dispus revizuirea Planului de prevenire şi protecţie şi reevaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. La data de , Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a verificat modul de îndeplinire a măsurilor dispuse la controlul anterior. S-a constatat finalizarea revizuirii Planului de prevenire şi protecţie, conform reglementărilor în vigoare, elaborat în baza revizuirii Evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru un număr de 26 de locuri de muncă. S-a efectuat un control pe linie de asigurări împotriva incendiilor şi protecţie civilă de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă la data de , cu ocazia unui eveniment organizat de Curtea de Conturi a României în spaţiile instituţiei. La data de , primăria Municipiului Bucureşti - Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti, a efectuat un control privind respectarea Legii nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Nu s-au dispus măsuri. 51

53 D) SITUAŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI d.1. execuţia bugetară a perioadei raportate: Indicatori economici Anul 2014 BVC aprobat Încasări/plăţi Realizat/BVC aprobat =2/1x100 Venituri totale (lei), din care ,01% sold iniţial 0 0 venituri proprii ,29% sponsorizare ,59% subvenţii bugetul de stat ,00% Cheltuieli totale (lei), din care ,72% cheltuieli de personal ,17% bunuri şi servicii, din care ,41% PROGRAMUL MINIMAL ,22% cheltuieli de capital, din care ,80% reparaţii capitale ,68% program informatic contabilitate ,68% modernizare site, investiţie în curs din sponsorizare, proiect ARTmobile (în derulare) Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor instituţiei (%) Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor (%) Gradul de creştere a veniturilor proprii în totalul veniturilor ,72% 7,45% 53,22% 7,12% Utilizarea creditelor bugetare a fost precedată de o evaluare atentă a fiecărei categorii de cheltuieli, asigurându-se respectarea principiilor unei bune gestiuni financiare, unui management financiar sănătos, urmărind în special economia şi eficienţa cheltuielilor. S-a urmărit totodată ca rezultatele obţinute să fie corespunzătoare resurselor utilizate, făcându-se eforturi pentru minimizarea resurselor, concomitent cu maximizarea efectelor. 52

54 Diferenţa dintre veniturile încasate şi cheltuielile efectuate în sumă de lei, reprezintă: - subvenţie bugetul de stat pentru cheltuieli de personal neutilizată: lei - subvenţie bugetul de stat pentru cheltuieli cu bunuri şi servicii neutilizată: lei - subvenţie bugetul de stat pentru cheltuieli de capital neutilizată: lei - venituri din sponsorizare neutilizate: lei - excedent bugetar : lei Neutilizarea subvenţiei pentru cheltuieli de personal se datorează neocupării posturilor bugetate şi vacantate în anul 2014 şi diminuării contribuţiei instituţiei la bugetul asigurărilor sociale. Neutilizarea subvenţiei pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii se datorează diminuării plăţilor la articolele bugetare încălzit, iluminat şi forţă motrică şi alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare. Sponsorizarea primită de la Fundaţia Orange pentru proiectul ARTmobile şi neutilizată a fost virată în contul instituţiei deschis la Trezoreria Sector 1 pentru veniturile din sponsorizări, proiectul urmând a se finaliza în anul 2015, conform prevederilor din contractul de sponsorizare. d.2. date comparative de cheltuieli (estimări şi realizări) în perioada raportată Nr. crt Programul Tip proiect Denumire proiect Deviz estimat Deviz realizat mic Brâncoveanu@MNAR arta mic brâncovenească în cadrul culturii medievale din Ţările Române. Galeria de Artă Românească Modernă 1 Expunerea permanentă mic Galeria de Artă Europeană mic Muzeul Colecţiilor de Artă, inclusiv muzeele K.H. Zambaccian şi Theodor Pallady mic Fragmente de istorie: Familia Regală şi Palatul Regal

55 mic Amenajări preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Artă Orientală mediu Amenajări preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Arte Decorative Europene mic Otto Dix Expoziţie de grafică mediu Călători prin manuscris Expoziţie eveniment inclusă în programul mic Şcoala de Belle Arte din Bucureşti Expoziţie de pictură, grafică şi sculptură Expoziţii temporare la sediul MNAR mediu Ars amandi - reprezentări ale iubirii în arta europeană a secolelor XVI-XIX; Expoziţie de pictură şi grafică mediu Modele de comportament în secolul al XVIII-lea Expoziţie de pictură şi gravură mic Corneliu Baba, Desemnurile unui pictor mic Nicolae Tonitza, grafică mic Un călător francez în Balcani : Théodore Valério Expoziţie de gravură Educaţie muzeală mic Proiect educaţie mic Proiect comunicare Programul de evidenţă digitizată şi clasare a patrimoniului mic Evidenţa digitizată a patrimoniului mic Clasarea patrimoniului mic Completarea evidenţei digitizate a bibliotecii

56 5 Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului mic Conservarea patrimoniului mediu Restaurarea patrimoniului Total: Total: 22 proiecte Total: Total: 5 programe din care: mici 17 medii d. 3. gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei (%) Veniturile proprii realizate din taxe intrare 2,29% Veniturile proprii realizate din vânzări publicaţii 0,36% Veniturile proprii realizate din ghidaj/audioghid 0,09% Veniturile proprii realizate din curs desen 0,03% Veniturile proprii realizate din comision vânzări publicaţii 0,01% Veniturile proprii realizate din taxe fotografiere/filmare 0,14% Veniturile proprii realizate din prestări servicii 4,42% Veniturile proprii realizate din diverse venituri 0,11% Total venituri proprii Total cheltuieli lei lei lei 4123 lei 1780 lei lei lei lei lei lei Gradul de acoperire a cheltuielilor instituţiei din venituri proprii a fost de 7,45% Veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, incluzând: bilete de acces în galeriile permanente şi expoziţiile temporare (bilet întreg şi redus), tarife programe educative şi ateliere de creaţie, taxe de ghidaj/ audioghid, taxe de filmare/ fotografiere, taxe aferente drepturilor de reproducere a imaginilor operelor de artă aflate în patrimoniul muzeului, vânzarea de publicaţii, comision vânzare de publicaţii în regim de consignaţie şi veniturile realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităţi publice locale. 55

57 d. 4. gradul de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor (%) venituri proprii realizate din activitatea de bază venituri din sponsorizare lei lei Total surse atrase/venituri proprii lei Venituri totale lei Gradul de creştere a surselor atrase/venituri proprii în totalul veniturilor a fost de 8,50% d. 5. ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor Cheltuieli de personal Cheltuieli totale lei lei Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor a fost de 53,22% d. 6. Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total Buget total aprobat Cheltuieli de capital aprobate Cheltuieli de capital efectuate lei lei lei Ponderea cheltuielilor de capital aprobate din bugetul total aprobat a fost de 1,26% d. 7. Gradul de acoperire a salariilor din subvenţie (%) Cheltuielile cu salariile au fost efectuate numai pentru personalul instituţiei pe baza contractelor individuale de muncă, fiind acoperite 100% din subvenţie de la bugetul de stat. d. 8. Cheltuieli pe beneficiar, din care: Cheltuieli pe beneficiar: 177,83 lei - cheltuieli din subvenţie/alocaţie ( lei/88150 vizitatori) 163,25 lei/vizitator - cheltuieli din venituri proprii ( lei/88150 vizitatori) 14,58 lei/vizitatori 56

58 E. STRATEGIA, PROGRAMELE SI IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU INDEPLINIREA MISIUNII SPECIFICE INSTITUTIEI, CONFORM SARCINILOR SI OBIECTIVELOR MANAGEMENTULUI e. 1. scurtă analiză a programelor (eficacitatea acestora în funcţie de răspunsul comunităţii la proiectele incluse în acestea) Expunerea permanentă În lipsa unei alocări financiare acoperitoare pentru deschiderea Galeriilor de Arte Decorative Europene şi de Artă Orientală, Programul dedicat expunerii permanente a vizat în principal crearea unor puncte de interes în cadrul Galeriilor de Artă Veche Românească şi de Artă Europeană. Anul 2014 a fost declarat Anul Comemorativ Sfinţii Martiri Brâncoveni, ocazie cu care MNAR a derulat un amplu program dedicat valorificării şi reinterpretării patrimoniului de artă brâncovenească deţinut de muzeu, în context actual. Programul Brâncoveanu@MNaR a inclus: conceperea unui traseu în Galeria de Artă Veche Românească, oferind vizitatorilor informaţii despre arta brâncovenească, în contextul culturii medievale din Ţările Române, expoziţia-semnal Călători prin manuscris, o serie de conferinţe tematice susţinute de personalităţi ale vieţii culturale româneşti, însoţite de micro-expoziţii cu obiecte de patrimoniu inedite, relevante pentru subiectele abordate. Expoziţia-semnal Călători prin manuscris a prezentat publicului un manuscris brâncovenesc redactat şi miniat în urmă cu peste 300 de ani, despre care se presupune că a aparţinut chiar voievodului martir. Beneficiind de o scenografie specială, expoziţia a fost concepută astfel încât să permită publicului vizionarea integrală a manuscrisului, prin expunerea succesivă a tuturor filelor acestuia. Expoziţia a fost inaugurată pe 17 mai, cu prilejul Nopţii Muzeelor, şi a rămas deschisă până la 31 august, când a fost întoarsă ultima filă a manuscrisului. Seria de conferinţe tematice a adus în atenţia participanţilor diferite aspecte culturale şi artistice ale epocii brâncoveneşti, reinterpretate din perspectivă contemporană: 57

59 Martiriul lui Constantin Brâncoveanu, susţinută de Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu, curatori ai Galeriei de Artă Veche Românească în Lapidariul de la Muzeul Colecţiilor de Artă (24 martie 2014); Stilul Brâncovenesc, susţinută de prof. dr. Corina Popa (16 iulie); Moda Brâncovenilor şi performingul de costum, susţinută de prof. dr. Rucsandra Unda Popp (31 iulie 2014); 58

60 Constantin Brâncoveanu între tradiţia Bizanţului şi meandrele Barocului, susţinută de acad. Răzvan Theodorescu (25 septembrie 2014); Medicină şi cultură în vremea lui Brâncoveanu, susţinută de prof. dr. Octavian Buda (27 noiembrie 2014); Cu prilejul acestor conferinţe au fost organizate micro-expoziţii care au prezentat, în premieră, obiecte de patrimoniu inedite, relevante pentru subiectele abordate, pentru arta şi cultura brâncovenească şi relaţia cu Europa occidentală: Evanghelia în limba greacă, tipărită la Veneţia în 1686, cu ex-librisul lui Constantin Brâncoveanu; nabederniţa dăruită Mănăstirii Hurezi; icoana Deisis realizată la sfârşitul secolului al XVII-lea de Ioachim zugrav, unul dintre pictorii ansamblului de la Hurezi; talerul dăruit Mănăstirii Mărgineni de către marele comis Şerban Cantacuzino II, unul dintre colaboratorii importanţi ai lui Brâncoveanu; câteva vase de farmacie, de factură italiană, din secolul al XVII-lea. În cadrul Galeriei de Artă Europeană au fost create puncte de interes prin inserarea a două produse multimedia disponibile pe calculatoare tip touch screen şi a unei aplicaţii de realitate augmentată descărcabilă pe terminale mobile (decărcată de circa 1000 persoane). 59

61 Programul Expoziţii temporare. Acest program a inclus 9 expoziţii dintre care 5 mici, 3 medii şi una realizată în afara planului minimal. Vizitatorii acestor expoziţii (21.500) constituie circa 25 % din totalul vizitatorilor pe anul Atât programul Expunerea permanentă cât şi cel Expoziţii temporare au inclus o componentă de cercetare a colecţiilor, materializată şi sub forma cataloagelor. Specialiştii muzeului au prezentat un număr de 7 comunicări la conferinţe naţionale şi internaţionale pe teme de istoria artei (4) şi conservare/ restaurare (3) şi au publicat studii şi articole de specialitate în cataloage şi publicaţii de referinţă şi numeroase articole de popularizare în presa generalistă, contribuind astfel la sporirea accesului la colecţiile muzeului. Programul de educaţie muzeală În 2014 muzeul a oferit publicului o gamă variată de programe adaptate diferitelor categorii de vizitatori: şcoli, familii, adolescenţi, adulţi, persoane cu dizabilităţi. În mod special, oferta pentru publicul adult a fost generoasă, incluzând tururi tematice în galeriile permanente, în expoziţiile temporare şi la muzeele-satelit (sub genericul Un ceas pentru artă, Opera sub clar de... lupă şi În vizită la Conu` Zambaccu), tururile ghidate în spaţiile istorice din corpul central al Palatului Regal, conferinţele tematice susţinute de curatori în expoziţiile Epoca Biedermeier în Ţările Române sau Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României sau conferinţele organizate în cadrul programului Brâncoveanu@MNaR. De asemenea, au fost organizate noi proiecte pentru adolescenţi în cadrul programului CADO Consiliul Adolescenţilor la MNAR (A Taste of CADO, Ziua Internaţională a Voluntariatului) şi au continuat proiectele dedicate publicului cu nevoi speciale la Muzeul Colecţiilor de Artă şi în Galeria de Artă Europeană. În total, de programele derulate de muzeu în 2014 (programe pentru şcoli, pentru familii, pentru adolescenţi, tururi ghidate tematice, conferinţe, ateliere, programe speciale pentru vizitatorii cu deficienţe, Şcoala altfel etc.) au beneficiat de participanţi (aproximativ 13% din numărul total de vizitatori). 60

62 Programul de evidenţă digitizată şi clasare a patrimoniului Şi în anul 2014 au continuat eforturile de dezvoltare şi îmbogăţie a patrimoniului. În perioada supusă raportării au intrat în patrimoniul muzeului 201 lucrări: 60 de lucrări de grafică, pictură, sculptură, artă decorativă, fotografii şi cărţi donate, prin testament, de dna Elisa Maria Ionescu; 4 lucrări cu caracter documentar, în completarea Donaţiei C. Baba de la Muzeul Colecţiilor de Artă, şi 1 pictură de Corneliu Baba, înregistrată în patrimoniul de pictură românească contemporană, donate de dna Constanţa Baba; 1 lucrare de pictură românească modernă donată de dl Sorin Mihai Rădulescu; 135 de lucrări de grafică de Margareta Sterian donate de dl Mircea Barzuca, constituind Donaţia Mircea Barzuca. Muzeul Naţional de Artă al României este beneficiarul unei generoase donaţii lăsate, prin testament, de artista Şerbana Drăgoescu. Donaţia include imobilul situat în strada Turbinei nr. 24, Bucureşti, dar şi o serie de obiecte de patrimoniu (lucrări de pictură, grafică şi arte decorative), obiecte cu valoare documentară, cărţi şi fotografii care au aparţinut familiei artistei. Lucrările, aflate în curs de inventariere şi înregistrare în patrimoniu, vor constitui Colecţia Şerbana Drăgoescu ce va fi expusă la Muzeul Colecţiilor de Artă. În plus, muzeul a primit ca donaţie din partea artistei Anna Maria Orban, beneficiară a Bursei Micaela Eleutheriade, 2 gravuri creaţie proprie şi o carte bibliofilă cu 12 ilustraţii originale semnate olograf, în serigrafie, de artistă, lucrări aflate în curs de inventariere şi înregistrare în patrimoniu. De asemenea, muzeul a primit ca donaţie din partea C.N.S.L.R. - Frăţia 87 de lucrări (77 de pictură românească modernă şi contemporană, 9 de grafică şi 1 de artă decorativă), aflate în curs de inventariere şi înregistrare în patrimoniu. Un segment important al activităţii serviciului, care, în mod regretabil, a devenit dominant, este cercetarea arhivelor, întocmirea şi verificarea documentaţiei necesare în litigiile în care este implicat muzeul, având ca obiect revendicarea unui număr important de bunuri culturale aflate în patrimoniu sau în custodie. Datorită acestui aspect, activităţile de clasare a operelor de artă s-au efectuat în mare măsură pentru lucrările aflate în litigiu. Programul de conservare şi restaurare a vizat atât lucrări pentru expunerea permanentă a Muzeului Colecţiilor de Artă şi a celor două galerii de la sediul central, precum şi lucrări cuprinse în expoziţii temporare şi pentru viitoarele Galerii de Artă Orientală şi Arte Decorative Europene. În 2014 au fost restaurate 490 de lucrări. 61

63 e. 2. scurtă analiză a proiectelor din cadrul programelor (eficacitatea acestora în funcţie de răspunsul comunităţii la proiectele incluse în acestea); În cadrul programului expoziţional din 2014 un accent deosebit a fost pus pe valorificarea patrimoniului propriu, prin organizarea de expoziţii temporare incluzând lucrări expuse, în mare parte, în premieră (amintim expoziţiile Ştefan Luchian. Surse şi experimente ale modernităţii. Acuarelă, desen, pastel, Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI-XIX, Modele de comportament în secolul al XVIII-lea, sau Un călător francez în Balcani: Théodore Valério) şi prin organizarea de tururi ghidate în spaţiile istorice din Corpul Central al fostului Palat Regal. În 2014 Muzeului Colecţiilor de Artă i-a fost decernat Premiul Comitetului Naţional Române ICOM, distincţie ce reflectă calitatea demersului ştiinţific, racordat la curente contemporane din muzeografia europeană. Expoziţiile temporare au atras circa 25% din numărul total de vizitatori în timp ce alţi 13% dintre vizitatori au optat pentru forme de interacţiune de calitate prin participarea la activităţi educative şi conexe, demonstrând răspunsul pozitiv al comunităţii la iniţiativele muzeului. Programul de educaţie muzeală a fost completat în 2014 prin implicarea unui număr sporit de voluntari şi interni, activi în aproape toate secţiile muzeului. Aceştia au inclus pe lângă adolescenţi, studenţi şi masteranzi ai Universităţii Bucureşti (Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, Catedra de Psihopedagogie Specială, Catedra de Studii europene şi Politici culturale, Facultatea de Istorie - Catedra de Istorie a Artei, Universitatea Naţională de Artă, Universitatea Politehnică Bucureşti). Tot în 2014 oferta de produse şi servicii pentru publicul cu deficienţe de vedere şi auz a fost îmbogăţită odată cu lansarea turului multisenzorial al Galeriei de Artă Europeană, care cuprinde trei aplicaţii multimedia şi de realitate augmentată, replici tactile, mostre textile, o bibliotecă de sunete şi o bibliotecă olfactivă, realizate în cadrul proiectului ARTtouch, finanţat de Fundaţia Orange România. 62

64 e.3. Analiza PROGRAMULUI MINIMAL realizat, în raport cu cel propus, în corelaţie cu subvenţia/alocaţia primită: Nr. crt. 1. PROGRAM Expunerea permanentă Scop Declarat / atins Valorificarea patrimoniului propriu şi dinamizarea ofertei expoziţionale a patrimoniului muzeal; Dezvoltarea şi promovarea muzeului conform cerinţelor ICOM şi în funcţie de nevoile identificate ale publicului vizitator; Includerea în expunerea permanentă a pieselor reprezentative din patrimoniul muzeului pentru Orientul islamic, China şi Japonia (Galeria de Artă Orientală), a pieselor de arte decorative ce ilustrează diferite şcoli europene precum şi evoluţia tehnicilor, stilurilor şi influenţelor reciproce (Galeria de Arte Decorative Europene). Beneficiari Estimat / realizat Perioada de realizare Estimat / realizat Cu caracter permanent Finantarea (subv/alocatie) Estimat / realizat Observatii Galeria de Artă Veche Românească Organizarea programului Brâncoveanu@MNAR, constând în conferinţe şi întâlniri cu publicul ce aduc în actualitate diferite aspecte culturale şi artistice ale epocii brâncoveneşti pornind de la patrimoniul artistic expus în galerie. O altă componentă a acestui program a fost crearea unui itinerariu prin sălile galeriei, care re-contextualizează arta brâncovenească în cadrul culturii medievale din Ţările Române Galeria de Artă Românească Modernă Galeria de Artă Europeană Muzeul Colecţiilor de Artă, inclusiv muzeele K.H. Zambaccian şi Theodor Pallady 63

65 Nr. crt. PROGRAM Scop Declarat / atins Beneficiari Estimat / realizat Perioada de realizare Estimat / realizat Finantarea (subv/alocatie) Estimat / realizat Observatii SCOP ATINS Fragmente de istorie: Familia Regală şi Palatul Regal Amenajări preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Artă Orientală Amenajări preliminare în vederea deschiderii Galeriei de Arte Decorative Europene / Expoziţii temporare Expunerea şi promovarea la sediile muzeului a lucrărilor de artă plastică şi decorativă din patrimoniul propriu precum şi din cel al partenerilor culturali din ţară şi din străinătate. SCOP ATINS Otto Dix Expoziţie de grafică în colaborare cu Institutul Goethe din Bucureşti în cadrul evenimentelor ce comemorează 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial Călători prin manuscris Expoziţie eveniment inclusă în programul Brânoveanu@MNAR ce oferă publicului, printr-un parcurs muzeal inedit, accesul integral la un bogat manuscris miniat care a aparţinut lui C. Brâncoveanu. 64

66 Nr. crt. PROGRAM Scop Declarat / atins Beneficiari Estimat / realizat Perioada de realizare Estimat / realizat Finantarea (subv/alocatie) Estimat / realizat Observatii Şcoala de Belle Arte din Bucureşti Expoziţie de pictură, grafică şi sculptură în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea ei Ars amandi - reprezentări ale iubirii în arta europeană a secolelor XVI-XIX Expoziţie de pictură şi grafică Modele de comportament în secolul al XVIII-lea Expoziţie de pictură şi gravură Corneliu Baba, Desemnurile unui pictor Nicolae Tonitza, grafică / Un călător în Balcani: Théodore Valério, Expoziţie de gravură 65

67 Nr. crt. PROGRAM Scop Declarat / atins Beneficiari Estimat / realizat Perioada de realizare Estimat / realizat Finantarea (subv/alocatie) Estimat / realizat Observatii 3. Program de educaţie muzeală Dezvoltarea şi adaptarea programelor de educaţie muzeală în contextul nevoilor identificate ale vizitatorilor muzeului, asigurarea mediatizării activităţilor muzeale. SCOP ATINS / Proiect educaţie Proiect comunicare 4. Programul de evidenţă digitizată şi de clasare a patrimoniului Dezvoltarea bazelor de date ce cuprind patrimoniul muzeal si al fondului documentar aflat in patrimoniul muzeului. SCOP ATINS / Evidenţa digitizată a patrimoniului Clasarea patrimoniului Completarea evidenţei digitizate a bibliotecii 5. Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului Operaţiuni curente de conservare preventivă a lucrărilor de patrimoniu, restaurare în vederea dezvoltării patrimoniului expus. SCOP ATINS / Conservarea patrimoniului Restaurarea patrimoniului prin contracte de prestari servicii TOTAL / lei 66

68 e. 4. managementul de proiect: centralizatorul de programe/ proiecte/ beneficiari: Tabelul oferă o imagine a impactului proiectelor (mici/medii/mari) asupra beneficiarilor. În coloanele (5) şi (6) sunt menţionate separat proiecte de acelaşi tip şi a impactului proiectelor asupra beneficiarilor. Numărul de beneficiari este cel rezultat din înregistrările în evidenţele contabile ale instituţiei, indiferent de categoria de bilete (preţ întreg, redus, profesional, onorific etc.). Varietatea combinaţiilor Programul Tipul proiectului Numărul de proiecte Numărul de expozitii Numărul de beneficiari (1) (2) (3) (4) (5) (6) 1 Expunerea permanentă proiecte mici 6 7 proiecte medii 1 0 proiecte mari Expoziţii temporare 3 Program de educaţie muzeală 4 5 Programul de evidenţă digitizată şi de clasare a patrimoniului Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului proiecte mici 5 5 proiecte medii 3 3 proiecte mari - - proiecte mici 2 2 proiecte medii - - proiecte mari - - proiecte mici 3 - proiecte medii - - proiecte mari - - proiecte mici 1 - proiecte medii 1 - proiecte mari - - TOTAL Numarul de beneficiari este defalcat cu aproximaţie din cauza biletelor combinate 67

69 e. 5. evidenţierea numărului de beneficiari ai proiectelor instituţiei în afara sediului Nu ni s-a comunicat de către instituţiile partenere. e. 6. servicii culturale oferite de instituţie în cadrul programelor proprii, rezultate din misiunea acesteia, altele decât cele din programul minimal, după caz: În anul 2014, MNAR a continuat eforturile de accesibilizare a patrimoniului său pentru publicul cu nevoi speciale, prin trei proiecte (două proprii, unul în parteneriat) menite să creeze spaţii, materiale şi programe specifice pentru persoanele cu nevoi speciale, atât la Muzeul Colecţiilor de Artă, cât şi în Galeria de Artă Europeană. De aceste proiecte au beneficiat în anul 2014 un număr de 390 de participanţi la 33 de activităţi speciale. Ele au demonstrat că muzeul este un partener de încredere, preocupat de calitatea serviciilor oferite. Publicul general a beneficiat de 9 conferinţe, 8 tururi ghidate şi 2 ateliere de desen organizate în cadrul expunerii permanente şi în expoziţiile temporare neincluse în programul minimal. e. 7. alte servicii oferite comunităţii căreia se adresează instituţia, după caz: Pe parcursul anului, membrii Secţiei Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing au efectuat 10 vizite în unităţi de învăţământ pentru a prezenta oferta de programe pentru şcoli şi licee, au oferit consultanţă cadrelor didactice referitor la programarea şi alegerea conţinutului vizitelor la muzeu (Şcoala nr 1 pentru nevăzători, Liceul Tehnologic Special Regina Elisabeta pentru elevi cu deficienţe de vedere, Scoala nr 1 pentru surdo-muti, Asociaţia Nevăzătorilor din România, diverse licee din Bucureşti) şi au participat în juriul unor concursuri organizate în cadrul unor proiecte interliceale (Proiectul Veşmânt şi podoabă etc.). 68

70 e. 8. indice de ocupare a sălilor/spaţiilor destinate beneficiarilor (la sediu) (%). MNAR Corp Ştirbei 100% MNAR Corp Kretzulescu 100% MNAR Corp Central 100% MCA - Corpurile A,B şi C 100% Muzeul ZAMBACCIAN 100% Muzeul TH. PALLADY 100% Muzeul KALINDERU 0% (neconsolidat /neamenajat) 69

71 F. EVOLUŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI, PENTRU URMĂTOAREA PERIOADĂ DE MANAGEMENT, CU MENŢIONAREA RESURSELOR FINANCIARE NECESARE DE ALOCAT DE CĂTRE AUTORITATE: Categorii de investiţii în proiecte f.1. tabelul valorilor de referinţă din proiectul de management, actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului; TABELUL VALORILOR DE REFERINŢĂ Limite valorice ale investiţiei în proiecte din perioada precedentă Limite valorice ale investiţiei în proiecte propuse pentru perioada de management (1) (2) (3) Mici de la 1 lei până la lei de la 1 lei până la lei Medii de la lei până la lei de la lei până la lei Mari de la lei până la lei de la lei până la lei Acest material a fost întocmit pe baza listelor Programelor şi proiectelor culturale prevăzute si transmise către MC f.2. tabelul investiţiilor în programe din proiectul de management, actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului Programul TABELUL INVESTIŢIILOR ÎN PROGRAME Categorii de investitii în proiecte Nr. de proiecte în anul Investiţie în proiecte în anul Nr. de proiecte în anul Investiţie în proiecte în anul Nr. de proiecte în anul Investiţie în proiecte în anul TOTAL Investiţia în program Anii (0) (1) (2) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) Mici (1) Expunerea permanentă Medii Mari (2) Expoziţii temporare Mici Medii

72 (3) Program de educaţie muzeală Mari Mici Medii Mari (4) Programul de evidenţă digitizată şi de clasare a patrimoniului Mici Medii Mari Programul Mici (5) de conservare şi restaurare a Medii patrimoniului Mari TOTAL Total nr. proiecte în anul 2014 Total investiţie în proiecte în anul 2014 Total nr. proiecte în anul 2015 Total investiţie în proiecte în anul 2015 Total nr. proiecte în anul 2016 Total investiţie în proiecte în anul 2016 TOTAL Investiţia în program din care : Surse atrase Sponsorizări Venituri proprii Bugetul autorităţii f.3. tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii de bilete/tarife practicate din proiectul de management, actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului Nr. de proiecte proprii Nr. de beneficiari * Nr. de bilete Venituri Propuse (mii lei) (1) (2) (3) (4) (5) Anul de referinţă

73 Anul Anul Anul Total f.4. proiecţia obiectivelor pentru următoarea perioadă de raportare a managementului, în raport cu lista obiectivelor prevăzute în contractul de management; a) Managementul resurselor umane: (i) conducerea instituţiei va fi asigurată în conformitate cu prevederile legale si Regulamentul de Organizare si Funcţionare al instituţiei, astfel, muzeul este condus de un manager, ajutat de doi directori adjuncţi (un post vacant), un contabil şef (post vacant) şi un şef serviciu economic (ocupat temporar). Managerul îşi exercită funcţia în urma validării proiectului său managerial de către autoritate/promovării concursului de proiecte manageriale, potrivit legii şi este numit prin Ordin al ministrului. Directorul adjunct şi şeful serviciului economic sunt numiţi prin decizia managerului muzeului, în urma promovării concursurilor/ examenelor organizate în condiţiile legii. Managerul, directorul adjunct şi şeful serviciului economic conduc şi răspund de activitatea muzeului, în limitele stabilite prin actele normative în vigoare, potrivit atribuţiilor stipulate în contractul de management şi/sau în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare. (ii) personalul Muzeului Naţional de Artă al României este structurat pe secţii, servicii, birouri, laboratoare şi compartimente, având o structură organizatorică proprie, conform Organigramei aprobate prin Ordinul ministrului. Ocuparea posturilor, eliberarea din funcţie, precum şi încetarea raportului de muncă se fac în condiţiile legii. Prioritatea absolută a perioadei următoare o constituie asigurarea continuităţii personalului de specialitate al muzeului, în condiţiile în care angajarea de noi/tineri specialişti s-a dovedit problematică în ultimii ani, în ciuda demersurilor de atragere a absolvenţilor unor facultăţi de profil. Raportul răspundere/salarizare în ceea ce priveşte, de exemplu, conservatorii-gestionari cu studii superioare, în condiţiile în care aceştia, asemenea restauratorilor, trebuie să parcurgă un ciclu de şcolarizare de minim trei ani în muzeu pentru a putea 72

74 deţine o gestiune sau a obţine atestatul de restaurator, este inadecvat şi demotivant. Aceasta este o carenţă a întregului sistem muzeal naţional, care se reflectă din ce în ce mai pregnant în realitatea zilelor noastre. Muzeul Naţional de Artă al României a fost obligat să decline solicitări de restaurare formulate de alte muzee, neputând face faţă necesităţilor proprii. În plus, procesul de formare a restauratorilor la nivel naţional nu prevede în prezent specialităţi precum restaurare mobilier, existând riscul ca şi în cazul sculpturii în piatră, datorită pensionării celor în funcţie, să se piardă ultimii specialişti din sistem. Structura Organizatorică şi Personalul Conducerea Manager: Roxana Theodorescu Director adjunct: vacant Director adjunct (tehnic): arh. Liviu Constantinescu Contabil şef: vacant Şef serviciu economic: Andreea Cosneanu (temporar) Structura organizatorică a Muzeului Naţional de Artă al României în 2014 a fost următoarea: - Birou Artă Veche Românească, şef birou Emanuela Cernea - Birou Artă Românească Modernă, şef birou Monica Enache - Birou Artă Europeană şi Decorativă, şef birou Octav Boicescu - Birou Artă Orientală, Publicaţii, şef birou Mircea Dunca - Secţia Arte Grafice, Documentare, şef secţie Elena Olariu - Muzeul Colecţiilor de Artă, şef secţie Liliana Chiriac - Serviciul Evidenţă Centralizată şi Informatizată a Operelor de Artă, Bibliotecă, Clişotecă, şef serviciu Panseluţa Durlea - Secţia Restaurare, coordonată de Bogdan Popescu, şef secţie, are în componenţă: o laborator Restaurare Pictură de Şevalet, şef laborator Ioan Sfrijan o laborator Restaurare Ceramică, Sticlă, Metal, şef laborator Oana Solomon o laborator Restaurare Grafică, Rame, şef laborator Cristian Tarbă o laborator Restaurare Textile, şef laborator Luiza Gherghinescu 73

75 o compartimentul Investigaţii Fizico-Chimice, coordonat direct de şeful secţiei o compartimentul Restaurare Sculptură Lemn, Mobilier, Pictură Tempera, coordonat direct de şeful secţiei - Secţia Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale, Marketing, şef secţie Cristina Toma - Compartimentul Audit Public Intern, coordonat direct de manager - Compartimentul Control Financiar Preventiv Propriu, coordonat direct de manager - Serviciul Resurse Umane, Salarizare, Secretariat şi Arhivă, şef serviciu Luminiţa Neagu - Compartimentul Juridic, coordonat direct de manager - Serviciul Auditorium, şef serviciu Nicoleta Bîrsan - Compartiment Achiziţii Publice, coordonat direct de manager - Serviciul Economic, şef serviciu Andreea Cosneanu (temporar) - Directorul Adjunct (tehnic) are în coordonare următoarele structuri: o Compartimentul tehnic o Atelier întreţinere, şef atelier vacant o Compartimentul Intern de Prevenire şi Protecţie o Serviciul Administrativ, şef serviciu Gabriel Iliescu o Birou Securitate, Pază, Supraveghere, şef birou Ştefan Aldescu o Biroul Privat pentru Situaţii de Urgenţă, şef birou Valentin Ghergu Cele 377,5 posturi aprobate pentru anul 2014 au fost ocupate astfel: - personal de conducere (24 posturi 23 studii superioare şi 1 studii medii): 1 manager, 2 directori adjuncţi (1 post vacant), 1 contabil şef (vacant), 4 şefi de secţie, 5 şefi serviciu (1 post ocupat temporar), 6 şefi birou (5 cu studii superioare şi 1 cu studii medii), 4 şefi laborator, 1 şef atelier (vacant). - personal de specialitate (78 posturi 59 studii superioare şi 19 studii medii): 6 muzeografi (studii superioare), 29 conservatori (din care 12 cu studii medii), 27 restauratori (din care 6 cu studii medii; 1 post vacant studii superioare), 2 redactori (studii superioare, 1 post vacant), 11 referenţi (studii superioare, 2 posturi vacante), 2 bibliotecari (studii superioare), 1 fotograf (studii medii). 74

76 - personal auxiliar (275,5 posturi 9,5 studii superioare şi 266 studii medii): 1 inginer, 3,5 economişti (din care 1 post vacant), 2 consilieri juridici (din care 1 post vacant), 4 analişti (din care 2 cu studii medii), 1 auditor, 1 tehnician, 4 contabili (din care 1 post vacant), 5 operatori date (din care 1 post vacant), 1 referent (studii medii), 3 casieri, 1 şef depozit, 1 magaziner, 1 arhivar (studii medii), 114 supraveghetori muzeu (din care 22 posturi vacante), 1 garderobier, 7 şefi formaţie pază, 51 paznici (din care 10 posturi vacante), 12 pompieri, 5 manipulanţi bunuri, 19 îngrijitoare (din care 2 posturi vacante), 38 muncitori calificaţi (din care 2 posturi vacante). b) managementul economico-financiar, asigurat în conformitate cu prevederile legale şi Regulamentul de Organizare si Functionare aprobat prin Ordinul ministrului culturii: (i) bugetul de venituri (subvenţii/ alocaţii, surse atrase/ venituri proprii) este aprobat anual de ordonatorul principal de credite, cu respectarea tipologiei constituirii veniturilor proprii, a cuantumului tarifelor aprobate prin Ordinul ministrului culturii. În vederea realizarii obiectivelor instituţiei, managementul acesteia va avea în vedere atragerea de finanţări externe şi sponsorizari, prin aplicarea în cadrul proiectelor şi programelor de finanţare derulate de partenerii interni şi internationali. (ii) bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/ convenţii/ contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale) este aprobat anual de către ordonatorul principal de credite împreună cu statul de funcţii şi lista de investiţii. c) managementul administrativ: (i) modificarea/completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare se va face ori de câte ori modificarea prevederilor legale privind funcţionarea instituţiei o va cere, cât şi prin reorganizare sau regândirea structurii de funcţionare a instituţiei. (ii) reglementări prin acte normative nu e cazul; 75

77 d) Managementul de proiect: se va face prin nominalizarea personalului implicat direct în implementarea, urmărirea şi derularea proiectului, prin încadrarea în bugetul alocat iniţial, cât şi prin urmărirea gradului de îndeplinire a obiectivelor sau ţintelor proiectului. Alte obiective specifice identificate sunt: (i) dezvoltarea muzeului şi creşterea vizibilităţii sale prin deschiderea unor noi spaţii expoziţionale, creşterea gradului de interes al publicului, cu precădere al tinerilor, la actul de cultură; (ii) diversificarea activităţii muzeului prin: încheierea de parteneriate strategice cu alte instituţii din România şi din străinătate, aderarea la reţele muzeale şi/sau alte organizaţii culturale internaţionale, folosirea spaţiilor în mod interactiv; (iii) dezvoltarea activităţii de cercetare a patrimoniului; (iiii) atragerea de finanţări/ cofinanţări naţionale şi internaţionale şi sponsorizări în vederea finanţării unor programe/ proiecte culturale; (iiiii) atragerea de donaţii de bunuri culturale mobile pentru îmbogăţirea şi diversificarea patrimoniului. f.5. analiza SWOT a următoarei perioade de raportare a managementului, după caz Definirea obiectivelor şi stabilirea planului de acţiuni trebuie să ia în considerare situaţia şi evoluţiile atât din interiorul muzeului (puncte tari şi puncte slabe), cât şi din mediul său extern (oportunităţi şi ameninţări). Această analiză a avantajelor şi a problemelor muzeului este cu atât mai importantă cu cât în ultimii ani s-a observat o dinamizare şi o reaşezare a factorilor de influenţă şi a actorilor culturali, precum şi modificarea intereselor şi exigenţelor publicului vizitator. În paginile precedente au fost analizate expunerile permanente, expoziţiile temporare, programele educative, activităţile conexe, serviciile oferite de muzeu publicului, locaţia, accesibilitatea şi facilităţile muzeului şi a celorlalte sedii ale sale, evoluţia fluxului şi profilul vizitatorului. 76

78 I. Mediul intern Puncte tari: Colecţiile muzeului diverse şi valoroase, constituie cele mai importante colecţii de artă din România, reprezentative atât pentru arta românească veche şi modernă, cât şi pentru arta europeană (plastică şi decorativă) şi orientală. Expunerea conformă cu standardele internaţionale, recurgând la scenografii şi muzeo-tehnici noi, atunci când resursele financiare o permit. Expoziţiile temporare - abordează tematici variate, valorificând patrimoniul propriu şi incluzând, în măsura posibilităţilor, lucrări împrumutate de la alte muzee şi colecţii din ţară şi străinătate. Programele educative reflectă problematica expunerii permanente şi a expoziţiilor temporare pentru categorii diverse de public (copii, adolescenţi, adulţi, familii, persoane cu dizabilităţi), fiind foarte apreciate de utilizatori. Personalul muzeul are specialişti recunoscuţi în domeniile lor de competenţă: muzeologie, conservare, restaurare, educaţie muzeală. Pregătirea personalului este asigurată prin participarea acestuia la programe generale de formare, precum şi la cursuri masterale şi de doctorat în domenii noi de interes pentru activitatea din cadrul muzeului. Facilităţile muzeul dispune de spaţii pentru diverse activităţi publice: Auditorium, sală multimedia, ateliere de creaţie pentru programele educative. Sediu trei dintre clădirile Muzeului Naţional de Artă al României sunt monumente istorice şi de arhitectură, constituind puncte de atracţie turistică. Accesibilitate muzeul şi toate muzeele satelit sunt situate în centrul Bucureştiului, într-o zonă dinamică, turistică, uşor accesibilă; sediul central şi Muzeul Colecţiilor de Artă beneficiază de dotări pentru accesul persoanelor cu nevoi speciale. Site-ul MNAR - bilingv română/engleză, versiunea în limba română actualizată în permanenţă. Puncte slabe: Personal insuficient a condus la suprasolicitarea tuturor categoriilor de angajaţi (inclusiv prin procedurile de predare a gestiunilor) şi constituie o realitate atât pentru sediul central, cât şi pentru muzeele satelit. Reducerea drastică a personalului şi recursul la un corp de voluntari a căror formare implică eforturi 77

79 suplimentare şi o mare mobilitate, în condiţiile diversificării activităţii şi a necesităţii de a acoperi toate muzeele satelit, fac necesară identificarea mai multor colaboratori, cel puţin pentru acele domenii ce pot fi externalizate (marketing, proiecte culturale). Muzeul se confruntă de asemenea cu dificultatea angajării de personal nou la aceleaşi standarde de pregătire cu cele vechi în lipsa motivaţiei financiare adecvate răspunderii asumate. Slaba dinamică la nivelul expunerii permanente a dus la crearea unui curent de opinie conform căruia o singură vizită la muzeu este suficientă într-o viaţă. Materialele informative şi promoţionale insuficiente în română şi în alte limbi de circulaţie internaţională (engleză, franceză). Accesibile vizitatorilor doar la intrarea în unele spaţii expoziţionale (sub formă de texte de sală). Muzeul se confruntă atât cu lipsa unor materiale promoţionale adecvate cât şi cu imposibilitatea difuzării celor existente prin diferite canale (agenţii de turism, hoteluri, etc) din cauza fondurilor insuficiente. Lipsa unei cafenele/ ceainării în cadrul muzeului nu permite vizitatorilor să se odihnească în timpul vizitei în muzeu conducând de multe ori la scurtarea sau întreruperea acesteia. Lipsa, din motive financiare, a unei varietăţi mai mari de obiecte şi publicaţii oferite prin magazinele proprii. Slaba semnalizare a muzeului la nivelul signalecticii din oraş (nu există indicatoare de tipul «spre MNAR») face ca puţină lume să ştie unde exact se află Muzeul Naţional de Artă al României. Slaba prezenţă a muzeului şi a programelor acestuia în mediul print din spaţiul public ca urmare a restricţiilor legislative. Slaba publicitate a Bucureştiului ca destinaţie turistică. Scăderea posibilităţilor marilor companii de a susţine arta şi programele conexe pe fondul crizei economice. Diminuarea drastică a surselor alternative de finanţare şi concurenţa sporită pentru cele existente. Restricţii legislative şi financiare care nu permit promovarea activităţilor culturale cu instrumentele cele mai performante şi încheierea unor parteneriate de promovare interesante. 78

80 II. Mediul extern Oportunităţi: Creşterea interesului publicului pentru expoziţii temporare cu teme inedite şi piese de valoare istorică şi artistică deosebită. Utilizarea Reţelei Naţionale a Muzeelor din România ca platformă de colaborare pentru promovarea unor activităţi comune ( Euromuse.net, Noaptea Muzeelor). Utilizarea noilor medii şi a reţelelor sociale ca instrumente de promovare în comunităţi cu interese culturale variate. Utilizarea unor spaţii alternative la dispoziţia muzeului ca resurse de tip atelier de creaţie pentru a stabili un dialog susţinut cu tineri artişti şi a le oferi posibilitatea colaborării şi a analizării cu mijloace proprii a unor opere din colecţia muzeului. Ameninţări: Concurenţa determinată de amplificarea ofertei culturale în Bucureşti, a programelor educative şi a altor proiecte culturale organizate de muzee şi de alte instituţii şi organizaţii culturale. Intensificarea şi diversificarea evenimentelor culturale şi de divertisment organizate în Bucureşti (film, teatru, muzică), inclusiv prin intrarea pe piaţă a unor produse expoziţionale de tip comecial beneficiind de mijloace agresive de promovare. Concentrarea ofertei de programe culturale într-un interval relativ scurt (joiduminică) determinată de modificarea stilului de viaţă şi de intervalul de timp disponibil pentru persoanele active cultural. Pragurile ridicate de co-finanţare pentru fondurile şi programele de finanţare ale proiectelor culturale şi europene. Fluctuaţia personalului (pe cale naturală, prin concedii de maternitate, pensionări). Dificultatea organizării regulate de nocturne, a vizitelor cu program prelungit, a asigurării deschiderii muzeului în zilele de liber la nivel naţional din cauza restricţiilor legale de a plăti orele suplimentare sau de a le compensa prin timp liber, datorită personalului insuficient. Diminuarea ofertei de expoziţii itinerante de calitate la nivel european datorită prelungirii crizei economice. Diminuarea sensibilă a presei tipărite şi audio-video ca urmare a noilor tendinţe IT, dar şi a situaţiei economice care a dus la restrângerea numărului de redactori, lipsa lor de specializare/experienţă/cultură generală şi a spaţiului alocat proiectelor/ evenimentelor culturale. 79

81 Slaba publicitate a Bucureştiului ca destinaţie turistică atât în rândul populaţiei locale cât şi a potenţialilor străini. Descreşterea posibilităţilor marilor companii, pe fondul crizei economice, de a susţine arta şi programele conexe. Diminuarea drastică a surselor alternative de finanţare şi concurenţa sporită pentru cele existente. În urma analizei mediului intern şi extern rezultă că una dintre principalele probleme cu care muzeul va continua să se confrunte în anii următori este legată de imposibilitatea stabilirii unui raport corect de concurenţă cu mediile private, în ceea ce priveşte promovarea constantă şi coerentă a expoziţiilor şi programelor publice ale muzeului, precum şi imposibilitatea încheierii de parteneriate pe termen mediu, cu alte muzee, din ţară şi din străinătate, în lipsa unor bugete multi-anuale care să asigure cota de co-finanţare necesară. Dezvoltarea strategică a muzeului are în vedere adaptarea structurii organizatorice la noile evoluţii, optimizarea cooperării cu instituţiile de cultură din Bucureşti şi din ţară, stabilirea unor parteneriate strategice care se cer susţinute la nivel interministerial (cu Ministerul Educaţiei, Ministrul Turismului, de exemplu), preocuparea pentru extinderea ofertelor interactive şi dinamice corespunzătoare exigenţelor publicului, îmbunătăţirea serviciilor comerciale şi de informare, precum şi identificarea unor noi surse de finanţare. Pentru anul 2015 eforturile muzeului se vor concentra asupra următoarelor direcţii strategice: Deschiderea Galeriei de Arte Decorativă Europene şi a Galeriei de Artă Orientală. Acestea sunt situate într-un spaţiu care nu a mai fost accesibil permanent publicului din august 1986, dată la care a fost considerat impropriu pentru utilizarea publicului în urma cutremurului. Deschiderea unui spaţiu denumit generic explorartorium, dedicat interacţiunii cu publicul în Galeriei de Artă Europeană. Accesibilizarea site-ului MNAR pentru persoanele cu deficienţe de vedere pentru a corespunde normelor internaţionale în vigoare (în prezent acesta este accesibil în proporţie de circa 40 la sută). 80

82 Identificarea modalităţilor prin care să se asigure un orar de funcţionare adaptat noului stil de viaţă al publicului consumator de cultură. Identificarea unor colaboratori, producători şi furnizori de servicii care să permită diversificarea ofertei de produse şi tipărituri puse la dispoziţia publicului prin magazinul muzeului. f.6. propuneri pentru următoarea perioada de raportare a managementului privind indicele de ocupare a spaţiilor destinate beneficiarilor. Corp Central Finalizarea lucrărilor de amenajare muzeală în vederea deschiderii Galeriei de Artă Orientală şi a Galeriei de Arte Decorative Europene. MNAR Corp Ştirbei 100% Corp Kretzulescu 100% Corp Central 100% sub rezerva alocării fondurilor necesare finalizării amenajarii muzeale MCA - Corpurile A, B şi C 100% Muzeul ZAMBACCIAN 100% Muzeul TH. PALLADY 100% Muzeul KALINDERU 100% - sub rezerva organizării licitaţiei pentru atribuirea lucrărilor de construcţie de către U.M.P. din cadrul Ministerului Culturii Roxana Theodorescu Manager (Director general) PARTEA II: (Opţional) Propuneri privind modificarea si/sau completarea clauzelor contractuale, formulate, după caz, în baza prevederilor art. 39 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. (Propunerile trebuie sa respecte cadrul general instituit prin proiectul de management aprobat de autoritate şi să fie motivate.) 81