INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI. SCOPUL CERCETĂRII.

INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI. SCOPUL CERCETĂRII. Psihologia sănătăţii este o uniune a contribuţiilor specifice ştiinţifice, educaţionale şi profesionale ale disciplinei psihologice la promovarea şi menţinerea sănătăţii, prevenţiei şi tratamentul bolilor, identificarea corelaţiilor etiologice şi diagnostice ale sănătăţii bolii şi ale disfuncţiilor asociate, analizarea şi îmbunătăţirea sistemului de îngrijire a sănătăţii şi formarea politicii sănătăţii. Caracteristicele psihologice sunt în strânsă legătură cu boala. Susţinătorii medicinei psihosomatice credeau în existenţa mecanismelor fiziologice care leagă personalitatea de boală. Caracteristici ca depresia, anxietatea, nevrotismul şi ostilitatea au fost deseori asociate cu fumatul, consumul de alcool, tulburările de somn, dieta şi exerciţiile. Este cunoscut faptul că psihicul influenţează somaticul (psihosomatic) şi somaticul influenţează psihicul (somatopsihic). Există o strânsă legătură între psihologia unei persoane şi boala ei; de multe ori viaţa psihică a persoanei influenţează suferinţa bolnavului, observându-se că şi bolile organice pot avea un substrat psihologic. Factorii precum fumatul, igiena orală şi stresul, asociate cu starea socială, economică şi culturală, pot modifica echilibrul de sănătate favorizând declanşarea bolii parodontale. Aceştia acţionează împreună realizând condiţii favorabile de dezvoltare a bolii individuale (Genco & Loe 1993, Genco 1996, Rabin 1999). Persoanele cu nivelul de stres ridicat tind să adopte obiceiuri care sunt nocive pentru sănătatea parodontală, cum ar fi neglijenţa igienei orale, intensificarea fumatului sau schimbări în obiceiurile alimentare cu reflexe negative.un alt mecanism care poate modifica extinderea sau gravitatea bolii parodontile se bazează pe interacţiunea neuro-imuno-endocrină, prin acţiunea hormonilor şi a mediatorilor chimici produşi de organism în situaţii de stres sau de anxietate (Genco et al. 1998, Rabin 1999). Cu toate acestea, o proporţie semnificativă din bolile parodontale nu pot fi explicate luând în considerare numai aceşti factori (Marcenes & pg. 1

Sheiham 1992), ci şi elementele genetice ale gazdei pot modula infecţiile parodontale (Page RC 1997, Page RC 1997). Patologia odonto- parodontală are o prevalenţă foarte crescută la nivelul întregii populaţii din ţara noastră fiind condiţionată de nivelul de educaţie, de măsurile de prevenţie a imbolnăvirii, de condiţiile socio-economice şi de implicaţiile patologiei sistemice ( boli cronice cu răsunet asupra parodonţiului: boli metabolice diabetul, renale, endocrine, cardiovasculare, neuropsihiatrice ). Un factor tot mai des incriminat în declanşarea şi evoluţia patologiei odonto-parodontale este factorul psihologic stresul psiho-social frecvent în societatea noastră atât la pacienţii în libertate, cât şi la pacienţii privaţi de libertate. Practicarea unor obiceiuri vicioase: fumatul, consumul de alcool, cafea este din ce în ce mai des intâlnită la populaţia atât tânără, cât şi matură. Un factor din ce în ce mai des incriminat este factorul psihologicstresul, care devine din ce în ce mai accentuat în perioada de carantină. Şocul depunerii este direct proporţional cu dezordinele emoţionale preexistente. Nevroza penitenciară este întâlnită la toţi pacienţii privaţi de libertate. Psihiatrii au ajuns la concluzia că stresul reprezintă un factor de bază al bolilor psihice: depresii, psihoze, tulburări de personalitate, el reactivând şi alte boli cronice, care în libertate erau sub control. Afecţiunile sistemice reprezintă un alt element ce poate influenţa starea de sănătate dentară. Un rol important l-au avut investigaţiile de laborator. Boli ca cele metabolice- diabetul, cardiovasculare HTA, aritmii, infarct miocardic, metabolice, renale, endocrine, neuropsihice pot influenţa apariţia şi dezvoltarea celor două maladii. După cum am observat consumul de ciclosporine, nifedipin, blocante ale canalelor de calciu, tranchilizante din clasa benzodiazepinelor, antiepileptice, antidiabetice orale au efect asupra evoluţiei stării de sănătate orală. Această lucrare reprezintă o analiză amplă a tuturor factorilor de risc existenţi ce ar influenţa şi acţiona asupra evoluţiei celor două boli specifice stomatologiei, cât şi măsurile preventive adecvate pentru o sănătate orală cât mai bună. Investigaţiile au avut drept scop evidenţierea cariilor şi a parodontopatiilor, în multe cazuri acestea fiind în strânsă legătură. Prezentarea celor două boli se face într-o manieră unitară cu scopul de a demonstra interrelaţiile dintre ele. Totodata aş dori ca lucrarea să reprezinte un apel la găsirea de fonduri speciale pentru implementarea de programe speciale pentru ajutorarea persoanelor aflate în detenţie ce nu au nici un ajutor financiar în vederea rezolvării problemelor medicale. pg. 2

CAP.I METODE ȘI CRITERII DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ LA PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE I.1. EVALUAREA IDEO-AFECTIVĂ ÎN CADRUL PROFILULUI PSIHOLOGIC AL PACIENTULUI I.1.1 INTRODUCERE- SCOPUL STUDIULUI Regimul de detenţie din România prezintă o particularitate din toate punctele de vedere inclusiv medical. Cunoaşterea fenomenului în acest domeniu se află într-un stadiu incipient. Este interesant a se stabili corelaţii între viaţa de zi cu zi din penitenciar, cu toate aspectele ei şi răsunetul ei la nivel odonto-parodontal. Factorii generali, de risc (stresul, factorii nutritivi şi alimentari, fumatul, diabetul zaharat, factorii genetici, cardio-respiratori, endocrini ) ce acţionează asupra deţinutului sunt într-o strânsă legătură. În perioada de carantină apar multiple somatizări la cei care vin pentru prima dată în contact cu mediul penitenciar: slăbesc, au insomnie, plâng, au dureri la membrele inferioare, dezorientaţi în timp. Peroanele care în libertate ţineau cont de aspectul exterior devin indiferente, pasive, astfel cei mai mulţi dintre ei nu mai acordă atenţie igienei, chiar şi celei orale. De aceea celor mai multe persoane li se agravează starea odoto-parodontală. Şocul depunerii este direct proporţional cu dezordinele emoţionale preexistente depunerii: firile mai sensibile, cei cu un eu slab, cei imaturi în plan afectiv şi social, cei bolnavi în general suferă mult. Delincventul nu este deviant prin originea tulburării sale, ci prin apartenenţa la grupul considerat deviant ( 97). Patologia observată este diferită: sindrom de disociere a personalităţii, afecţiuni reacţionale ( carii dentare, prurit, tulburări digestive, tulburări ale somnului, dificultăţi în memorie). (23) I.1.2. MATERIAL ŞI METODĂ Pe baza unei rubrici cu întrebări care să caracterizeze profilul psihologic al pacientului pe care am introdus-o în foaia de observaţie din cabinetul propriu am obţinut rezultate menite să mă îndrume în alcătuirea unui diagnostic psihologic şi în întocmirea unui plan de tratament care să fie în concordanţă cu natura psihologică a pacientului. TENDINŢE PSIHOLOGICE TENDINTE DA NU TENDINŢE DA NU pg. 3

1 EMOTIVITATE 5 DEPRESIVE 2 OBSESIVO-FOBICE 6 IMPULSIVE 3 SCHIZOIDE 7 IRASCIBILITATE 4 PARANOICE 8 ANTISOCIALE În vederea stabilirii unei evaluări ideo-afective s-a utilizat chestionarul propus de noi -de satisfacţie personală (S.P.) la toţi pacienţii luaţi în studiu. Rezultatele acestei investigaţii a permis stabilirea gradului de refulare a pacientului datorită fizionomiei pe care a avut-o sau o prezenta la examen. I.1.3. REZULTATE ȘI DISCUȚII Următoarele grafice au în vedere profilul psihologic al pacienţilor. Au fost evaluate următoarele aspecte ale profilului psihologic al pacienţilor: E = tendinţe căte hiperemotivitate O= tendiţe obsesivo-fobice S = tendinţe schizotine P = tendinţe paranoice D = tendinţe depresive Im = tendiţe implusive Ir = tendiţe către irascibilitate A = tendinţe anti-sociale. Din tabelul sinoptic al tendinţelor psihologice evaluate la lotul investigat, constatăm că din totalul de 294 de pacienţi, la 69 de pacienţi nu au fost înregistrate tendinţe psihologice anormale, restul de 225 prezentând variante diverse, fie tendințe de un singur tip, fie asocieri ale acestora. Se observă că majoritatea pacienţilor au tendinţe de hiperemotivitate (68 pacienţi 23,13%), fără ca acestea să fie asociate cu alte tipuri. Urmează ca frecvenţă asocierea dintre tendinţele de emotivitate şi cele depresive (28 pacienţi - 9,52%), dintre tendinţele impulsive şi cele de irascibilitate (27 pacienţi 9,18%), dintre tendinţele de hiperemotivitate şi cele impulsive (20 pacienţi 6,60%), cele mai rare asocieri fiind cele dintre tendinţele de hiperemotivitate, obsesivo-fobice şi depresive (6 pacienţi 2,04%), respectiv dintre cele de hiperemotivitate şi irascibilitate (6 pacienţi 2,04%). pg. 4

180 160 140 Histogram of emotivitate lot final 72v*344c emotivitate = 294*1*normal(x, 0.5306, 0.4999) emotivitate: D = 0.3567, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, SW-W = 0.6351, p = 0.0000 156, 53% 138, 47% 120 No of obs 100 80 60 40 20 0 0 1 emotivitate Grafic I.1 Procentul pacienţilor care au declarat a avea stări de emotivitate Se observă că un procent relativ mare de pacienţi (56,53%) declară că adeseori au stări de emotivitate. (Grafic I.1) Acest lucru poate influenţa uneori deciziilor persoanelor respective. Din acest motiv conduita terapeutică pe care am urmat-o a fost stabilită în funcţie de profilul psihologic al pacientului. Prezenţa tendinţelor de hiperemotivitate, unice sau în asociere cu alte tipuri de tendinţe, se constată la un număr total de 156 de persoane, reprezentând 53,06% din totalul pacienților. No of obs 300 280 260 240 220 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Histogram of obsesivo-fobice lot final 72v*344c obsesivo-fobice = 294*1*normal(x, 0.068, 0.2522) obsesivo-fobice: D = 0.5383, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, SW-W = 0.272, p = 0.0000 274, 93% 20, 7% 0 1 obsesivo-fobice Grafic I.2 Procentul pacienţilor care au declarat a avea stări obsesivo-fobice Tendinţele obsesivo-fobice pot fi întâlnite la 20 dintre pacienţi (6,803%). (Grafic I.2) pg. 5

300 Histogram of schizotine lot final 72v*344c schizotine = 294*1*normal(x, 0.0238, 0.1527) schizotine: D = 0.5381, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, SW-W = 0.1358, p = 0.0000 287, 98% 250 200 No of obs 150 100 50 0 7, 2% 0 1 schizotine Grafic I.3 Procentul pacienţilor care au declarat a avea stări schizotine Tendinţele schizotine se constată la 7 pacienţi (2,38%). (Grafic I.3) 300 Histogram of paranoice lot final 72v*344c paranoice = 294*1*normal(x, 0.0238, 0.1527) paranoice: D = 0.5381, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, SW-W = 0.1358, p = 0.0000 287, 98% 250 200 No of obs 150 100 50 0 7, 2% 0 1 paranoice Grafic I.4 Procentul pacienţilor care au declarat a avea stări paranoice Tendinţele paranoice au fost observate la 7 pacienţi (2,38%). (Grafic I.4) pg. 6

No of obs 240 220 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Histogram of depresive lot final 72v*344c depresive = 294*1*normal(x, 0.2347, 0.4245) depresive: D = 0.4751, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, SW-W = 0.5248, p = 0.0000 225, 77% 69, 23% 0 1 depresive Grafic I.5 Procentul pacienţilor care au declarat a avea stări depresive Tendinţele depresive au fost prezente la 69% dintre pacienţi (23,46%). (Grafic I.5) No of obs 240 220 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Histogram of impulsive lot final 72v*344c impulsive = 294*1*normal(x, 0.2313, 0.4224) impulsive: D = 0.4767, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, SW-W = 0.5216, p = 0.0000 226, 77% 68, 23% 0 1 impulsive Grafic I.6 Procentul pacienţilor care au declarat a avea stări impulsive Tendinţele de impulsivitate s-au constatat la 68 dintre pacienţi (23,12%). (Grafic I.6) pg. 7

No of obs 240 220 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Histogram of irascibilitate lot final 72v*344c irascibilitate = 294*1*normal(x, 0.3027, 0.706) irascibilitate: D = 0.4347, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, SW-W = 0.4505, p = 0.0000 226, 77% 61, 21% 7, 2% 0 1 2 3 4 irascibilitate Grafic I.7 Procentul pacienţilor care au declarat a avea stări de irascibilitate Prezenţa tendinţelor la irascibilitate s-au întâlnit la 68 dintre pacienţi (23,129%). (Grafic I.7) 300 Histogram of antisociale lot final 72v*344c antisociale = 294*1*normal(x, 0.0238, 0.1527) antisociale: D = 0.5381, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, SW-W = 0.1358, p = 0.0000 287, 98% 250 200 No of obs 150 100 50 0 7, 2% 0 1 antisociale Grafic I.8 Procentul pacienţilor care au declarat a avea stări antisociale Tendinţele antisociale au fost depistate la 7 pacienţi (2,38%). (Grafic I.8) pg. 8

180 Histogram of multiple variables lot final 72v*344c 160 140 120 156 emotivitate: N = 156 obsesivo-fobice: N = 20 schizotine: N = 7 paranoice: N = 7 depresive: N = 69 impulsive: N = 68 irascibilitate: N = 61 antisociale: N = 7 No of obs 100 80 60 40 20 0 20 7 7 69 68 61 1 7 emotivitate obsesivo-fobice schizotine paranoice depresive impulsive irascibilitate antisociale Grafic I.9 Procentele pe lotul total de pacienţi în funcţie de stările afective Din graficul global (grafic I.9) comparativ al tendinţelor psihologice, se constată că cei mai mulţi pacienţi prezintă hiperemotivitate (156), tendinţe depresive (69), tendinţe spre impulsivitate (68), tendinţe de irascibilitate (61), mai puţin frecvente fiind tendinţele obsesivo-fobice (20 pacienţi), schizotine, paranoice sau antisociale (câte 7 cazuri). Se observă faptul că cei mai mulţi pacienţi au declarat faptul că adeseori au stări de emotivitate. Având în vedere relativa normalitate a acestor trăiri psihologice, neam ghidat planul terapeutic în funcţie de discuţiile purtate cu pacientul. 1.1.4 CONCLUZII 1. Pentru diagnosticul psihologic s-a utilizat metoda testelor şi chestionarelor, uşor de aplicat şi de efectuat dar sub rezerva desfăşurării în condiţii ideale. 2. Se observă că un procent relativ mare de pacienţi declară că adeseori au stări de emotivitate. Acest lucru poate influenţa uneori deciziilor persoanelor respective. Din acest motiv conduita terapeutică pe care am urmat-o a fost stabilită în funcţie de profilul psihologic al pacientului. pg. 9

3. De la J. Nekeen Cattell care a introdus termenul de test şi până astăzi, metodele şi tehnicile s-au îmbogăţit foarte mult. 4. Noi am încercat, pentru realizarea unui diagnostic psihologic, ca utilizând chestionarele să stabilim caracteristicile de personalitate a celor intraţi în acest program, delimitând cadrul gnoseologic la tendinţele pe care fiecare personalitate o are faţă de conceptul estetic sau rolul pe care-l atribuie funcţiei fizionomice pentru împlinirea sinelui. 5. Fără a avea intenţia unui diagnostic psiho-patologic, investigaţia a arătat rolul dominant în percepţia sinelui şi în stabilirea gradului de satisfacţie. 6. Această amprentă psiho-somatică a condus la stabilirea unei strategii terapeutice. Notă-în interpretarea datelor s-a solicitat asistenţă de specialitate. I.2 ASPECTE ALE EVALUĂRII IMPLICAŢIILOR CLINICO-PSIHOLOGICE LA INSTITUIREA PLANULUI DE TRATAMENT ÎN FUNCŢIE DE PROFILUL PSIHOLOGIC I.2.1 INTRODUCERE In realitatea complexă, de esenţă bio-psiho-socială, personalitatea umană nu poate fi abordată eficient decât într-o perspectivă interdisciplinară. Abordarea relaţiei stress emoţional-simptom somatic trebuie completată cu studiul trăirilor subiective ca reflex al afecţiunilor organice. Această complexă inter-relaţionare între psihic şi somatic face astăzi din nou actual vechiul aforism al lui HIPOCRATE: nu există boli ci numai bolnavi. Dar, pentru ca pacientul să fie cu adevărat tratat ca un subiect, trebuie depăşite o serie de dificultăţi ţinând de contextul mai larg al epocii noastre. I.2.2 SCOPUL STUDIULUI Şcoala stomatologică ieşeană a fost astfel orientată spre o ramură de vârf a stomatologiei moderne, care actualmente captează, de o manieră fără precedent, interesul deopotrivă al cercetătorilor şi al clinicienilor, contribuind, în mod original, la această dificilă etapă de conceptualizare. Pe de o parte, am încercat să stabilim principiile care se cer respectate în terapia pacienților privați de libertate şi să demonstrăm că însuşirea şi profunda înţelegere, precum şi aplicare clinică a acestora, prin diverse tehnici accesibile nouă, pot conduce la un bun echilibru psihologic al pacientului. Lărgirea ariei de cunoaşterea bolnavului şi al reactivităţii lui psihice, este de stringentă actualitate în medicină, ce se îndreaptă spre concepţia umanistă de cunoaştere a omului bolnav în totalitatea lui. pg. 10

Medicina psiho-somatică ridicându-se împotriva medicinii ultraspecializate, pledează pentru o medicină a persoanei în interacţiunea cu factorii biologici şi socio-morali. I.2.3 MATERIAL ȘI METODĂ În vederea stabilirii unei evaluări ideo-afective s-a utilizat chestionarul propus de noi -de satisfacţie personală (S.P.) la toţi pacienţii luaţi în studiu. Rezultatele acestei investigaţii a permis stabilirea gradului de refulare a pacientului datorită fizionomiei pe care a avut-o sau o prezinta la examen. Instructaj: Chestionarul de mai jos conţine 34 de afirmaţii privind gradul de satisfacţie şi de mulţumire faţă de dumneavoastră înşivă. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi, dacă veţi considera că vi se potriveşte în cea mai mare măsura, marcaţi un "X" 'in dreptul variantei de răspuns DA: daca veţi considera că afirmaţia respectivă nu vi se potriveşte, marcaţi "X" 'în dreptul variantei NU. Atenţie! Primele reacţii reprezintă cele mai bune răspunsuri. 1. Mi-ar place să fiu o persoană diferită de cea care sunt. 2. De multe ori am considerat că nu am realizat mare lucru în viata mea (până acum). 3. Relaţiile mele cu ceilalti - rude, prieteni, colegi - sunt în general pozitive. 4. Mulţi dintre cei pe care îi cunosc îmi sunt net superiori din multe puncte de vedere. 5. Când în acţiunile mele am întâlnit obstacole numeroase, de cele mai multe ori mi-am schimbat planurile. 6. Sunt foarte stabil emoţional 7. Mă atrag culorile strălucitoare. 8. Am mare încredere In deciziile mele. 9. În general sunt o persoană simpatizată. 10. Am o părere bună despre propria mea persoană. 11. Mă jenez de unele din acţiunile mele din trecut. 12. Estetica este foarte importantă pentru mine. 13. Criticile altora sunt mai degrabă pentru mine sunt DA NU pg. 11

mai degrabă un stimulent decât o ofensă. 14. Cred că arăt mai bine în realitate decât în fotografii. 15. Zâmbesc uşor. 16. În conflictele cu ceilalţi mă simt uşor vinovat. 17. Laudele pe care mi le aduc ceilalţi sunt în marea lor majoritate sincere. 18. Resimt un disconfort psihologic în prezenţa unor persoane necunoscute. 19. Datorită capacitaţilor pe care le am sunt în stare să realizez ceea ce doresc. 20. În general mă consider o persoană superioară celor din anturajul meu. 21. Seara sunt de obicei mulţumit cu ceea ce am realizat peste zi. 22. La examene mă prezint fără nici un fel de complexe. 23. Am avut profesori foarte buni în şcolile pe care leam urmat 24. Şefii mi-au recunoscut întotdeauna meritele. 25. Părinţii mei m-au înţeles şi m-au încurajat permanent. 26. Ceilalţi profită de multe ori de bunătatea mea. 27. Sunt mulţumit de ţinuta mea generală. 28. Cred că uneori în viaţă este bine să ai şi puţin tupeu. 29. Am folosit deseori în favoarea mea situaţiile care au apărut. 30. Deşi am capacităţi intelectuale şi aptitudinale ridicate, motivaţia mea este destul de scăzută. 31. Responsabilităţile din cadrul familiei mi-au limitat aspiraţiile şi realizările. 32. Sunt o persoană ghinionistă. 33. Situaţiile nefavorabile prin care a trecut familia mea mi-au influenţat negativ cariera. 34. În general cred că întâmplarea joacă un rol important în existenţa cuiva. Această metodă a permis stabilirea gradului de poziţionare a imaginii de sine in raport de mediu cât şi fata de mediul cunoscut. Limitele metodelor de personalitate sunt mai evidente decât în cazurile testelor de eficienţă. R. MEILI apreciază că aceste inventare de pg. 12

personalitate, să nu fie utilizate decât atunci când este suficientă o apreciere aproximativă a manifestărilor unei persoane. El afirmă că eficienţa este mai bună atunci când se urmăreşte o singură variabilă (extroversiuneintroversiune, dominaţie-supunere). În acest coeficient de fidelitate este mai mare, dar nu mai mare de 40% apreciază A. ELLIS. I.2.4 REZULTATE ȘI DISCUȚII Vorbind în sens larg, nu există boli în care psihicul să nu influenţeze sau să fie influenţat. În unele boli ca hipertensiunea arterială, interacţiunea factorilor psihici şi somatici, este deosebit de pregnată datorită: importanţa factorilor psihici; rolul jucat de personalitate în cadrul apariţiei bolii; specificitatea reactivă a anumitor organe, la acţiunea stressului emoţional. Chestionarul de autoevaluare a personalităţii l-am numit chestionar de satisfacţie personală (S.P.) adaptat la obiectivele noastre de evaluare. Urmează raspunsurile la chestionarul de masurare a gradului de satisfactie personală: 45 Histogram of Total GSP LOT TOTAL 73v*294c Total GSP = 294*1*normal(x, 21.381, 4.6072) Total GSP: D = 0.1238, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; N = 294, Mean = 21.381, StdDv = 4.6072, Max = 29, Min = 11; SW-W = 0.9445, p = 0.00000 40 14% 35 30 9% 9% 10% No of obs 25 20 7% 7% 7% 7% 7% 15 4% 5% 10 5 2% 2% 2% 2% 2% 2% 0 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Total GSP Grafic II.10 Repartitia punctajelor obţinute de participanţii la studiu În funcţie de răspunsurile date, s-a realizat scorul pe chestinar pentru fiecare dintre participanţii la investigare şi încadrarea în categoria psiho-socială corespunzătoare. Astfel, am considerat importantă reprezentarea repartiţiei în funcţiei de scoruri a lotului evaluat, iar punctajele obţinute de catre participanti sunt prezentate în tabelul şi graficul următor. Constatăm că cel mai mic punctaj a fost 11 şi cel mai mare punctaj obţinut a fost 29. pg. 13

Punctajul cel mai frecvent obţinut a fost de 24 de puncte, de către 40 de pacienţi (13,6%), apoi 25 de puncte de către 28 de pacienţi (9,54%), 13 şi 23 de către 27 de pacienţi (9,18%). Punctajele cele mai rar obţinute au fost 16 puncte (6 pacienţi 2,04%), 11, 14, 17, 28 şi 29 de puncte (câte 7 pacienţi 2,38%). Prezentăm în continuare numărul repondenţilor la fiecare întrebare 0 = NU, 1 = DA. Histogram of Item 1 lot final 72v*344c 180 160 140 Item 1 = 294*1*normal(x, 0.5374, 0.4994) Item 1: D = 0.3602, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; SW-W = 0.6344, p = 0.0000; N = 294 158, 54% 136, 46% 120 No of obs 100 80 60 40 20 0 0 1 Item 1 Grafic I.11 Mi-ar place să fiu o persoană diferită de cea care sunt. 158,54% dintre pacienţi au răspuns cu DA.(gradul de satisfacţie personal este apreciativ scăzut). Histogram of Item 2 lot final 72v*344c 200 Item 2 = 294*1*normal(x, 0.6531, 0.4768) Item 2: D = 0.4196, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; SW-W = 0.6015, p = 0.0000; N = 294 192, 65% 180 160 140 No of obs 120 100 80 102, 35% 60 40 20 0 0 1 Item 2 Grafic I.12 De multe ori am considerat că nu am realizat mare lucru în viata mea (până acum). 92,65% dintre pacienţi au răspuns cu DA. pg. 14

Histogram of Item 3 lot final 72v*344c Item 3 = 294*1*normal(x, 0.9762, 0.1527) 300 Item 3: D = 0.5381, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; SW-W = 0.1358, p = 0.0000; N = 294 287, 98% 250 200 No of obs 150 100 50 0 7, 2% 0 1 Item 3 Grafic I.13 Relaţiile mele cu ceilalti - rude, prieteni, colegi - sunt în general pozitive. 87,98% dintre pacienţi au răspuns cu DA. Histogram of Item 4 lot final 72v*344c Item 4 = 294*1*normal(x, 0.7449, 0.4367) 240 220 Item 4: D = 0.4654, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; SW-W = 0.5426, p = 0.0000; N = 294 219, 74% 200 180 160 No of obs 140 120 100 80 75, 26% 60 40 20 0 0 1 Item 4 Grafic I.14 Mulţi dintre cei pe care îi cunosc îmi sunt net superiori din multe puncte de vedere. 19,74% dintre pacienţi au răspuns cu DA. Histogram of Item 5 lot final 72v*344c Item 5 = 294*1*normal(x, 0.5374, 0.4994) 180 160 140 Item 5: D = 0.3602, p < 0.0100, Lilliefors-p < 0.01; SW-W = 0.6344, p = 0.0000; N = 294 158, 54% 136, 46% 120 No of obs 100 80 60 40 20 0 0 1 Item 5 Grafic I.15 Când în acţiunile mele am întâlnit obstacole numeroase, de cele mai multe ori mi-am schimbat planurile. 58,54% dintre pacienţi au răspuns cu DA. pg. 15

Pentru unii pacienţi, aspectul fizionomic este motivul principal sau o preocupare asociată celorlalte doleanţe care determină prezentarea la medic, deoarece aspectul de edentat este un element vizibil al îmbătrânirii, pierderii integrităţii corporale sub aspect fizic, al neglijenţei, o infirmitate constant evidentă şi greu sau imposibil de mascat etc. Alţii dimpotrivă, privesc evoluţia progresivă a edentaţiei ca pe o situaţie care întovărăşeşte firesc înaintarea în vârstă şi nu acordă nici un rol alterării fizionomice, privesc cu pasivitate chiar şi necesitatea modificării modului de a se alimenta, pe care o impune edentaţia neprotezată, cu alte cuvinte, nu că acceptă ci pur şi simplu o ignoră. Ajunsă pentru prima oară în penitenciar, viitoarea persoană privată de libertate este traumatizată din punct de vedere psihologic. În acest context, mai apar şi alte elemente de frustrare caracteristice noului mediu, cu influenţă stresantă asupra integrităţii psihice şi psihosociale a deţinutului primar: relaţii impersonale, activitate controlată, obligaţia de a sta treaz întro ambianţă monotonă, epuizarea subiectelor de discuţie, regim strict de viaţă, lipsa informaţiilor, desfăşurarea monotonă a programului zilnic, bariera psihosocială dintre deţinut şi funcţionarii penitenciarului, fiind totodată lipsit de mediul obişnuit, familial, profesional (219). De la începutul sosirii se instalează nevroza penitenciară, ce favorizează apariţia şi cronicizarea unei patologii specifice. Şocul depunerii, a încarcerării determină o gamă complexă de frământări psihice şi psihosociale (30). CAP.II ELEMENTE METODOLOGICE ȘI ANAMNESTICE UTILIZATE ÎN EVALUAREA PATOLOGIEI ODONTO-PARODONTALE LA PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE II.1 INTRODUCERE Etiologia bolii parodontale este deosebit de complexă, fiind reprezentată atât de factori locali, cât şi generali, rolul decisiv jucându-l elementul microbian ce determină apariţia inflamaţiei. Alături de factorul microbian mai putem aminti cariile dentare, tartrul, obiceiurile vicioase, anomaliile dento-maxilare, edentaţia, ocluzia traumatică. S-a observat că factorii sistemici nu pot provoca prin ei înşişi un răspuns inflamator al pg. 16

gingiei. Ei au rolul de a scădea rezistenţa ţesuturilor parodontale sau prin inducerea unor fenomene tisulare, făcându-le mai vulnerabile în faţa factorilor locali. Dintre aceştia amintim deficienţele nutritionale, bolile metabolice diabet, neuropsihice, ereditatea. Cu toate că existenţa microorganismelor este vitală, factorul gazdă este deosebit de important. Cu cât etiologia a evoluat, cu atât s-au întâlnit noi forme de boli parodontale. La persoanele private de libertate întâlnim o igienă, care de multe ori lasă de dorit. În perioada de carantină, când li se efectuează formula dentară de depunere se constată multiple afecţiuni odonto-parodontale, artrite temporo-mandibulare. Din cauza leziunilor carioase, pacienţii prezintă o masticaţie unilaterală, fapt ce duce la apariţia tartrului. O altă problemă întâlnită este şi nutriţia din sistemul penitenciar românesc, ce joacă un rol important în apariţia şi dezvoltarea parodontopatiilor. Ea nu produce direct boala în sine, ci prin carenţele diferitelor elemente se produce o scădere a rezistenţei organismului la diferite microorganisme. Literatura de specialitate a consemnat că meniul persoanelor private de libertate este monoton, neglijent preparat, fără condimentele de bază ( ceapă, usturoi ). Norma de carne pe săptămână este de 100g (29). Diabeticii şi distroficii primesc dietă conform unui barem special. Datorită monotoniei vieţii din penitenciare, o mare parte dintre persoane sunt fumătoare, încercând astfel să le treacă mai uşor timpul, fără a ţine cont de efectele nocive pe care le are ţigara asupra întregului organism. Fumatul reprezintă un factor de risc ridicat pentru cancerul oral, leziuni ale mucoasei bucale şi boli parodontale (21), dar şi pentru alte boli cum ar fi: boala aterosclerotică (343). Clarke et al. (1981) au testat ipoteza că gingivita ulcerativă necrozantă acută ar putea fi indusă prin efectul combinat al stazei vasculare, stres şi fumat, acelaşi lucru fiind demonstrat şi de Academia de Parodontologie (150). II.2 SCOPUL STUDIULUI Este interesant de stabilit corelaţii între durata privării de libertate şi răsunetul la nivel parodontal cu grupe de vârstă, sex, status sistemic şi gradul de cultură şi educaţie. Un factor tot mai des incriminat în declanşarea şi evoluţia patologiei odonto-parodontale este factorul psihologic stresul psiho-social frecvent în societatea noastră atât la pacienţii în libertate, cât şi la pacienţii privaţi de libertate. pg. 17

Scopul acestui studiu realizat prin anchete transversale ( de prevalenţă ) epidemiologice a fost acela de a scoate în evidenţă caracteristicele patologice odonto-parodontale la persoanele private de libertate din Penitenciarul Galaţi şi contribuţia unor factori ( stres, influenţa profilului psihologic, durata detenţiei, alimentaţia, acces la igienă, vârsta, gradul de cultură şi educaţie ) la profilul morfo-patologic al bolii parodontale. Aceste elemente au fost consemnate în fişe individuale, ce au ajutat la evaluările statistice menite să ofere o imagine generală a stării de sănătate orală a populaţiei private de libertate. II.3 MATERIAL ȘI METODĂ Această lucrare reprezintă o analiză amplă a tuturor factorilor de risc existenţi ce ar influenţa şi acţiona asupra evoluţiei celor două boli specifice stomatologiei, cât şi măsurile preventive adecvate pentru o sănătate orală cât mai bună. Investigaţiile au avut drept scop evidenţierea cariilor şi a parodontopatiilor, în multe cazuri acestea fiind în strânsă legătură. Prezentarea celor două boli se face într-o manieră unitară cu scopul de a demonstra interrelaţiile dintre ele. Totodata aş dori ca lucrarea să reprezinte un apel la găsirea de fonduri speciale pentru implementarea de programe speciale pentru ajutorarea persoanelor aflate în detenţie ce nu au nici un ajutor financiar în vederea rezolvării problemelor medicale. Populaţia examinată a cuprins 103 de persoane private de libertate. Aceştia s-au prezentat la cabinetul stomatologic fie pentru diferite tratamente stomatologice sau cei aflaţi în carantină pentru întocmirea formulei dentare de încarcerare. Dintre aceştia 26 erau femei, restul fiind bărbaţi, cu vârste cuprinse între 19 şi 65 de ani, aflaţi fie în perioada de carantină sau având ani de detenţie, cu maximul de 21 ani. Aceste fise complexe cuprind o anamneză foarte riguroasă, pentru depistarea factorilor de risc la care se expun persoanele în cauză, cu prezentarea rezultatelor examenului clinic cu consemnarea detaliilor, calcularea indicilor de carie şi parodontali la care se adaugă analize de laborator. pg. 18

II.3.1 POSIBILITĂŢI DE DIAGNOSTIC ALE LEZIUNILOR ODONTO-PARODONTALE ŞI STABILIREA FRECVENŢEI LOR PRIN INDICI DE AFECTARE LA PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE Aprecierea factorilor de risc pentru o populaţie se face prin ancheta epidemiologică. Studiile epidemiologice cu privire la caria dentară şi factorii de risc în mediul penitenciar românesc ajută la creşterea interesului medical din lumea penitenciară. Plecându-se de la literatura de specialitate pentru alte patologii prezente la pacientii privati de libertate se pot corela caracteristicele odonto-parodontale la persoanelor în cauză cu rolul factorilor de risc în declanşarea bolii carioase. Studii de specialitate au demonstrat că un rol deosebit îl joacă raportul carii, edentaţii şi obturaţii raportată la numărul total de dinţi (20 pentru dentiţie temporară şi 32 pentru cea definitivă). Pentru aceasta trebuie avut în vedere realizarea unor etape: observaţia bolii respective; folosirea criteriilor de epidemiologie clinică ce ajută la punerea diagnosticului ; stabilirea unor conexiuni între boala şi factorii de risc; urmărirea frecvenţei bolii în populaţia studiată după ce a fost indepărtat factorul de risc. Metodele de studiu epidemiologic pentru boala carioasă în funcţie de obiectivele propuse şi de posibilitati sunt: anchete transversale( de prevalenţă); anchete caz-control ( retrospective ); anchete de cohortă ( retrospective ); anchete epidemiologice experimentale ( operaţionale ). Evaluarea nivelului de afectare carioasă individuală se face prin aprecierea: 1. bilanţului cariilor care cuprinde: numărul cariilor primare; numărul dinţilor trataţi; numărul dinţilor extraşi prin carie. 2. activitatea sau inactivitatea cariilor; 3. sediul cariilor: în locuri de predilecţie; în zone considerate ca fiind rezistente la carie. 4. modul de propagare al cariei şi grupele de dinţi afectate; 5. numărul de carii noi apărute într-un interval de timp; 6. existenta cariilor în remisie sau a celor cu evoluţie intreruptă; 7. calculul indicilor de carie: pg. 19

Patologia parodontală are o prevalenţă foarte crescută la nivelul întregii populaţii din ţară noastră fiind condiţonată de nivelul de educaţie, de măsurile de prevenţie a îmbolnăvirii, de condiţiile socio-economice şi implicaţiile patologiei sistemice ( boli cronice cu răsunet asupra parodonţiului: boli metabolice, endocrine, cardiovasculare, neuropsihiatrice ). Factorii socio-economici, gradul de cultură sunt elemente deosebit de importante în apariţia şi evoluţia bolii parodontale. Stresul este factorul tot mai frecvent incriminat în declanşarea şi evoluţia patologiei odonto-parodontale. El este tot mai des întâlnit în societatea noastră atât la bolnavul în libertate, cât şi la pacientul privat de libertate. Acesta împreună cu fumatul acţionează în mod deosebit asupra suportului odontoparodontal, fiind asociată şi cu o alimentaţie mai săracă în principii nutritive. În funcţie de vârsta este cunoscut faptul că la copii, formele sunt mult mai agresive decât la adulti. Apar diferenţe etnice sau genetice între populaţii distincte. Indicii cei mai des folosiţi sunt: 1.Indici de igienă orală: Indicele de placă SILNESS LÖE Indice de placă QUIGLEY-HEIN Fig.II.1 colorarea plăcii bacteriene Fig.II.2 placă bacteriană tânără evidențiată prin colorare pg. 20

Indicii de inflamatie gingivală Indicele de sângerare papilară ( PBI Papilar Bleeding Index) Fig.II.3 sângerare papilară Indicii de inflamaţie parodontală Indicele CPITN Examenul clinic al pacientului reprezintă punctul cheie pentru diagnostic. La baza sa stă sondajul parodontal, ce deşi la prima vedere pare simplu, el se dovedeşte complex în ceea ce priveşte realizarea sa deoarece se opun factori uneori defavorabili, anatomici, fiziologici, patologici sau legati de practician. II.3.2 METODE DE CUANTIFICARE A DATELOR OBTINUTE ÎN URMA EVALUĂRILOR În cadrul cercetărilor personale am consemnat datele culese în fişe individuale, ce au ajutat la evaluările statistice menite să ofere o imagine generală a stării de sănătate orală a populaţiei private de libertate. Da Nu 1. De cât timp sunteti în penitenciar? 1 an şi 4 luni 2. Sunteţi recidivist? 3. Resimţiţi discomfort în timpul periajului? 4. Aveţi sângerări gingivale la periaj sau masticaţie? 5. Simţiţi că vi se umflă uneori gingiile? 6. Aveţi dinţii mobili? pg. 21

7. Rămân adesea alimentele între dinţi? 8. Când au apărut simptomele de mai sus? aprox. Luni/ / Ani/ _2 / 9. Vi s-a spus că aveţi o boală gingivală/parodontală? 10. Aţi fost tratat pentru o boală gingivală/parodontală? 11. Cât de des vă spălaţi pe dinţi? Ori/zi/_1 / 12. Când vă spălaţi pe dinţi? La trezire După micul dejun După masa de prânz După cină Înainte de culcare Niciodată 13. Ce tip de peruţă folosiţi? Nylon Păr natural Altele 14. Ce metoda de periaj folosiţi? Verticală Orizontală Rotatorie 15. Cât timp acordaţi fiecarui periaj? Minute/ 2 / 16. Sunteţi respirator oral? 17. Scrâşniţi din dinţi? 18. Încleştaţi dinţii? 19. Vreunul din membrii familiei a fost diagnosticat cu boală parodontală severă în tinereţe? 20. Ce tip de alimente folosiţi? Dure Moi 21. Vă displac anumite alimente? 22. Fumaţi? 23. Cât fumaţi? Rar Moderat Intens 24. Aveţi obiceiul de a ţine obiecte între diţti( cuie, scobitori)? 25. Folosiţi scobitori? 26. Cum vă apreciaţi starea de sănătate? Bună Medie Proastă pg. 22

FOAIE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ LA DEPUNERE Numele: M.C. Sex M Vârsta: 51 ani MOTIVELE PREZENTĂRII - durere - mobilitate dentară - sângerare gingivală, prurit gingival - tulburări fizionomice - tulburări masticatorii - tulburări fonetice - dureri musculare - dureri ATM EXAMINARE ODONTO-PARODONTALĂ Factori de risc : Factor de agravare Stres Bruxism Ocluzie traumatică Dereglări hormonale Boli anergizante ( DZ, neoplasme, tratamente citostatice, radioterapie, boli autoimmune) Componenta Evaluare cantitativă Coeficient Absent- persoană echilibrată neuropsihic; somn linistit fără medicaţie 1 hipnotică Moderat- persoană tensionată, care se comtrolează şi îşi stăpâneşte 4 emotiile; în mod excepţional utilizeaăa medicaţie sedative sau hipnotice Intens- persoană vizibil agitată, cu somn dificil şi discontinuu, foloseşte frecvent medicaţie sedative sau hipnotice 16 Absent 1 Nocturn( inconstient)- prezintă faţete de abrazie 4 Diurn- prezintă faţete de abrazie; remarcate de pacienţi 16 Absentă 1 La 1 dinte 4 La grup de dinţi 16 Absente- nu sunt utilizate preparate hormonale( la femei 1 anticoncepţionale, la bărbaţi anabolizante proteice) Minore- tratamente cu anticoncepţionale sau anabolizante 4 Majore- boala sau boli endocrine diagnosticate, stabilizate, pentru care 16 urmează tartament medicamentos hormonal Absente 1 Minore- 1 afecţiune prezentă, aflată sub control, compensată 4 Majore- 2 sau mai multe afecţiuni controlate 16 Absentă la ascendenţi 1 Minoră( boala parodontală prezentă la un membru, părinţi, fraţi) 4 pg. 23

ereditară Fumat Cafea, ness, cola, băuturi energizante Majoră( boala parodontală prezentă la doi sau mai mulţi membri ai 16 familiei) Ocazional 1 Moderat( 5-7 ţigări/zi) 4 Intens( 1 pachet sau peste/zi) 16 Ocazional/ deloc 1 1/zi 4 3 sau peste 3/zi 16 Alcool concentrat 0-absent 1 Moderat( 50-100 ml/săptămână) 4 Intens(50-100 ml/zi) 16 Alte toxice( legate Absent 1 de locul de Moderat 4 munca) - precizare Intens 16 Riscul Parodontal ( RP) Max 160% Total 22 II.4 REZULTATE ȘI DISCUŢII Problematica riscului de îmbolnăvire, adică probabilitatea de a se întâmpla la un moment dat trebuie avută în vedere, pentru că aceste leziuni la nivelul dintelui şi al periodonţiului să nu apară. Profilaxia parodontală şi de sănătate orală în general joacă un rol deosebit de important în prevenţia cariei şi a bolilor parodontale, controlul periodic la medicul dentist fiind deosebit de util. Din analiza literaturii de specialitate nu am găsit nici un studiu care să evalueze problematica patologiei odonto-parodontale propusă pentru cercetare la pacientul privat de libertate. Pornind de la literatura de specialitate pentru alte patologii prezente la pacienţii privaţi de libertate e interesant de analizat şi evaluat caracteristicele patologieiei odonto-parodontale la persoanele private de liberatate şi contribuţia unor factori ( stres, durata detenţiei, alimentaţie, acces la igiena, vârstă, gradul de cultură şi educaţie ) la profilul morfo-patologic al bolii parodontale în evaluarea diagnostică şi terapeutică. Pentru o evaluare mai corectă a rezultatelor obţinute am prezentat foi de obseravaţie, iar apoi vom expune rezultatele din punct de vedere al proceselor carioase, apoi al afecţiunilor parodontale. Întocmirea acestor fişe are ca scop : cunoaşterea frecvenţei cariilor şi a parodontopatiilor în penitenciarul respectiv; cunoaşterea factorilor de risc existenţi la grupul studiat; aprecierea nevoilor de profilaxie şi tratament la populaţia privată de libertate. pg. 24

Motivele prezentării Fig.II. 4 A motivele prezentării în lotul studiat Din studiul efectuat, motivele prezentării au fost diferite, 77 dintre persoanele private de libertate au avut ca motiv al prezentării durerea, la o distanţă considerabilă urmând cei cu sângerare gingivală şi prurit gingival în număr de câte 26. (Fig.II. 4) Fig.II. 4 B istoric medical pg. 25

CHESTIONAR: 35 30 25 20 15 10 5 0 31 ITEM 1: De cât timp sunteţi în penitenciar? (ani) 17 15 20 8 4 1 2 2 1 1 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 21 Fig.II.5 chestionar: de cât timp sunteţi în penitenciar? ITEM 2: Sunteţi recidivist? 52,43 % 47,57 % DA NU Fig.II.6 chestionar: sunteţi recidivist? Lotul de studiu a fost alcătuit din 103 persoane private de libertate. Cei ce s-au prezentat la cabinetul de stomatologie erau încarceraţi de câteva luni ( 31 persoane ), ajungând până la o pedeapsă de 21 ani. 52,43 % dintre ei sunt recidivişti. (Fig.II.5,II.6) pg. 26

Examinare odonto-parodontală Evaluarea factorilor de agravare (nr. cazuri) Coef. Alte toxice Coef. Alcool Coef. Cafea Coef. Fumat Coef. Compon.ereditara Coef. Boli anergizante Coef. Dereglari hormonale Coef. Ocluzie traumatica Coef. Bruxism Coef. Stres 19 22 100 54 48 35 68 100 101 43 19 78 83 41 36 46 28 41 12 9 3 8 13 11 7 2 1 2 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 Fig.II. 7 evaluarea factorilor de agravare în lotul studiat Din totalul lotului studiat, cei mai mulţi ( în număr de 48 ) sunt consumatori de cafea în cantitate scăzută, fiind în strânsă legătură cu consumatorii de alcool ( 41 la număr ). Alături de cafea şi alcool, fumatul este un factor de risc des întâlnit în rândul pacienţilor privaţi de libertate. 46 dintre ei au declarat că fumează un pachet sau mai mult de ţigări.numărul de persoane ce au declarat că prezintă bruxism nocturn şi diurn este apropiat (12 bolnavi respectiv 13 ).Ocluzia traumatică cu modificări accentuate este întâlnită la 41 de persoane.7 persoane au declarat că mai mulţi membri ai familiei suferă de boală parodontală. Fig. II. 8 distribuţia DMF-T comparativ pe sexe Există o asociere între sex si DMF-T.( t=2,39; p= 0,018- SS). Valoarea cea mai frecventă a DMF-T este de 36,69 pentru femei şi 26,67 pentru bărbaţi. (Fig. II. 8) pg. 27

Fig. II. 9 distribuţia DMF-S comparativ pe starea de sănătate generală Indicele DMF-T nu este influenţat de starea de sănătate generală ( t= 0,044, p= 0,965- NS ). În medie valorile pentru DMF-S sunt de 27,96 pentru cei sănătoşi şi de 27,79 pentru cei cu afectarea stării de sănătate generală. (Fig. II. 9) Variabilele PB, T nu respectă legea de distribuţie normală Fig. II.10 distribuţia PB în lotul studiat Fig. II.11 distribuţia T în lotul studiat Am constatat că indicele de placă bacteriană are o valoare medie de 0,34 ± 0,48, cu un minim de 0 şi un maxim de 2,20. Indicele de tartru are o valoare medie de 0,57 ± 0,52, minimul fiind de 0 şi maximul de 2,80. În lotul de studiu, valoarea cea mai frecventă a plăcii bacteriene este între 0-0,5 ( 59 cazuri ), apropiată cu cea a tartrului cu valoare tot între 0-0,5 ( 20 cazuri ). (Fig. II.10, 11) Fig. II.12 valorile T comparativ pe sexe sexe Fig. II.13 valorile PB comparativ pe pg. 28

Sexul nu influenţează în mod semnificativ apariţia şi dezvoltarea plăcii bacteriene şi a tartrului. În medie valorile plăcii bacteriene sunt 0,28 la sexul feminin şi de 0,36 la sexul masculin, iar pentru tartru acestea sunt de 0,6 la sexul feminin şi de 0,57 la cel masculin. (Fig. II.12-13) Fig. II.14 valorile GI în lotul de studiu Indicele gingival are o valoare medie de 0,81 ± 0,5, cu un minim de 0,15 şi un maxim de 2,39.Valorile cele mai frecvente sunt între 0-0,5 ( 13 cazuri ) şi 0,5-1 ( 13 cazuri ). (Fig. II.14) II.5 CONCLUZII 1. La persoanele private de libertate întâlnim o igienă, care de multe ori lasă de dorit. În perioada de carantină, când li se efectuează formula dentară de depunere se constată multiple afecţiuni odonto-parodontale. 2. Din studiile noastre s-a observat că cei mai mulţi se spală o dată pe zi ( 44 persoane ), existând şi câte o persoană ce se spală pe dinţi de 4 /zi şi una de 2 / lună. Marea majoritate ( 79 persoane ) se spală pe dinţi la trezire şi doar 4 după masa de prânz. Periuţa folosită este preponderent din nylon( 98,06 % ). 77,67 % folosesc ca metodă de periaj cea orizontală şi doar 2,91 % pe cea rotatorie. Timpul acordat periajului variază de la 1 minut ( 43 persoane ) la 3 minute (12 persoane ). 3. Din studiul efectuat, motivele prezentării au fost diferite, 77 dintre persoanele private de libertate au avut ca motiv al prezentării durerea, la o distanţă considerabilă urmând cei cu sângerare gingivală şi prurit gingival în număr de câte 26. 4. Funcţie de starea de sănătate generală, ca localizare inflamaţia gingivală este preponderent generalizată (59,2%).La cei cu starea generală neafectată întâlnim o inflamaţie localizată în procent de 44,1 %, în comparaţie cu cei cu stare generală afectată o inflamaţie generalizată în procent de 63,6 %.Nu există o asociere semnificativă între inflamaţia gingiei ca localizare şi starea de sănătate generală.( p= 0,619 ) 5. Din punct de vedere al naturii inflamaţiei gingivale în funcţie de starea de sănătate generală 87,4 % este cronică. Bolnavii cu stare generală bună au o pg. 29

inflamaţie orală în procent de 10,2 %. Cei cu stare generală afectată ( 84,1 % ) prezintă o cronicizare a inflamaţiei. Nu există o coreleţie semnificativă între inflamaţia gingiei şi starea de sănătate generală. CAP.III INVESTIGAŢII CLINICO-STATISTICE PRIVIND EFICIENȚA APLICĂRII TRATAMENTULUI ETIOLOGIC MECANIC LA PACIENŢII PRIVAŢI DE LIBERTATE III.1 Introducere Omul se naşte cu dreptul de a trăi şi a se dezvolta conform facultăţilor sale fizice şi intelectuale, adică el se naşte liber şi cu dreptul de a dispune de persoana sa, după cum înţelege mai bine şi mai folositor, de aceea atunci când din diverse motive se ajunge în penitenciar apar diferite tulburări ce îi marchează viaţa. Stresul este omniprezent în viaţa penitenciară din diferite motive: juridice, medicale, a interrelaţiilor cu colegii de celulă, cadre militare. Acesta, la rândul său determină tulburări, ce au răsunet şi la nivelul cavităţii orale, deci şi a ţesuturilor parodontale. Regimul de detenţie în România prezintă o particularitate din toate punctele de vedere inclusiv medical, deci şi stomatologic. Tratamentul dentar prezintă anumite caracteristici determinate atât de o lipsă a medicamentelor, cât şi de particularităţile mediului de detenţie. Am realizat un studiu asupra persoanelor deţinute în Penitenciarul Galaţi, unde îmi desfăşor activitatea de 9 ani. III.2 Scopul studiului Scopul acestui studiu a fost acela de a scoate în evidenţă caracteristicile terapiei odonto-parodontale la persoanele private de libertate, modalitatea de abordare psihoprotectivă a pacientului privat de libertate şi rolul pe care îl are comunicarea medic-pacient în procesul terapeutic. Aceste elemente au fost consemnate în fişe individuale, ce au ajutat la evaluările satistice menite să ofere o imagine generală a stării de sănătate oralăa populaţiei private de libertate, a necesităţii tratamentului şi o comunicare eficientă în vederea îndepărtării stresului. pg. 30

III.3 Material şi metodă Populaţia examinată a cuprins 233 de persoane private de libertate. Aceştia s-au prezentat la cabinetul stomatologic fie pentru diferite tratamente sau cei aflaţi în carantină pentru întocmirea formulei dentare de încarcerare. Dintre aceştia 56 erau femei, restul fiind bărbaţi, cu vârste cuprinse între 19 şi 68 de ani, aflaţi fie în perioada de carantină sau având ani de detenţie. Aceste fişe complexe cuprind o anamneză foarte riguroasă, pentru depistarea factorilor de risc la care se expun persoanele în cauză, cu prezentarea rezultatelor examenului clinic cu consemnarea detaliilor, calcularea indicilor de carie şi parodontali la depunere şi după o perioadă de timp, când sunt chemaţi la control. După un istoric complet al afecţiunii odonto-parodontale actuale, cu ajutorul chestionarului s-a încercat scoaterea în evidenţă a factorilor de risc ce ar fi putut genera şi influienţa dezvoltarea acestor boli. Examenul clinic odoto-parodontal au scos în evidenţă modificările prezente, un rol important jucându-l calcularea indicilor de carie şi periodontali. Au fost prezentate pierderile dentare datorate evoluţiei cariei sau a parodontitelor, ce pot fi asociate cu obiceiuri alimentare, tipuri de alimentaţie, anomalii anatomice, ocluzii traumatice, practicarea unor obiceiuri vicioase, tipuri de practică orală şi factori ereditari la care se adaugă în mod deosebit factorul stres şi afecţiunile sistemice. Investigaţiile au avut drept scop evidenţierea cariilor şi a parodontopatiilor, în multe cazuri acestea fiind în strânsă legatură. Prezentarea celor două boli se face într-o manieră unitară cu scopul de a demonstra interrelaţiile dintre ele. Tratamentul este specific vieţii din penitenciar, depinzând într-o măsură foarte mare de particularităţile mediului şi de problemele datorate lipsei banilor şi a medicamentelor. Un rol important îl joacă motivaţia şi conştientizarea pacientului privat de libertate pentru a coopera cu medicul dentist în vederea eficientizării tratamentului, pentru a urma o igienă orală corectă, un periaj eficient. Datorită specificului vieţii din penitenciar, mijloacele secundare de îndepărtare a plăcii bacteriene pot fi relativ puţin folosite ( apele de gură utilizate doar în cabinetul stomatologic, în prezenţa unui cadru medical ). Administrarea pe cale sistemică şi locală a medicamentelor se realizează cu mare atenţie, cu un control periodic. Pentru ca tratamentul să fie eficient, în ciuda diferitelor probleme, comunicarea medic-pacient este deosebit de importantă, ea fiind pg. 31

singura cale spre livrarea de informaţii despre starea fizică şi mentală a pacientului.ea presupune existenţa a cel puţin două persoane în care fiecare poate juca, alternativ, atât rolul de transmiţător (emiţător), cât şi de receptor. Este cunoscut că însăşi comunicarea medic-pacient are un rol terapeutic. Doar printr-o comunicare deschisă, se poate îndepărta anxietatea, fobia faţă de dentist şi de manoperele sale. Durerea şi teama faţă de durere sunt cele care dă naştere la anxietate şi frică faţă de dentist. Practic, s-a constatat o asociere între anxietatea crescutăşi severitatea bolii parodontale la fumători.anxietatea faţă de dentist apare ca un blocaj major pentru o mare parte din oameni. Acest lucru chiar duce la împiedicarea oamenilor sănătoşi şi inteligenţi de a-şi menţine dantura sănătoasă.anxietatea faţă de dentist poate fi combătută printr-o bună relaţie medic-pacient şi printr-o bună comunicare şi informare. ALGORITMUL TERAPEUTIC INSTITUIT Din prima şedinţă, după revelarea plăcii şi înregistrarea PBI, pacienţii au primit cunoştinţe privind rolul şi modalităţile prin care, placa bacteriană îşi exercită efectul negativ asupra structurilor odontale şi parodontale, utilizând diverse materiale de educaţie sanitară (planşe, diapozitive, fotografii), insistând asupra înţelegerii pe cât posibil a mecanismului prin care apare caria şi parodontopatia. În şedinţele următoare, după conştientizarea şi motivarea pacienţilor, s-a repetat, în condiţiile finalizării terapiei iniţiale, înregistrarea celor doi indici. După educaţia pacientului şi controlul plăcii am întreprins şi celelalte măsuri terapeutice pe care le presupune terapia etiologică şi anume: îndepărtarea (suprimarea) în totalitate a tartrului supra şi subgingival în mai multe şedinţe îndepărtarea conţinutului pungii parodontale (chiuretaj parodontal) tratarea leziunilor carioase îndepărtarea şi înlocuirea restaurărilor dentare şi mai ales a aparatelor gnato-protetice incorecte ca şi a tuturor factorilor de iritaţie şi funcţionali cu rol în apariţia şi persistenţa simptomelor de boală instaurarea unui ritm de control, concordant cu cooperarea pacientului şi acumularea de placă. Pacienţii au fost urmăriţi în ceea ce priveşte reducerea sau suprimarea inflamaţiei gingivale, în şedinţele de tratament evaluându-se modificarea indicilor de sângerare care au arătat o descreştere marcată, mai ales în cazurile în care terapia instituită cât şi cooperarea pacientului au fost eficiente. pg. 32

Odată cu iniţierea măsurilor de control al plăcii s-a observat şi reducerea inflamaţiei gingivale, pacienţii fiind urmăriţi în decursul mai multor şedinţe, insistându-se de fiecare dată asupra corectării deficienţelor din şedinţele anterioare. Înregistrările succesive ale parametrilor luaţi în studiu au demonstrat atât scăderea indicelui de placă până la valori subunitare, cât şi o îmbunătăţire a aspectului parodonţiului marginal, atât subiectiv cât şi obiectiv prin dispariţia gingivoragiilor spontane şi provocate. III.4 PROTOCOLUL DE PRELUCRARE STATISTICĂ Datele obţinute au fost introduse într-o bază de date realizată în Visual FOXPRO 6.0 prin intermediul unui program computerizat, după care baza de date a fost exportată în SPSS şi MS Excel pentru realizarea prelucrărilor statistice. Reprezentările grafice au fost realizate în SPSS şi MS Excel. Studiul total realizat s-a bazat pe analiza statistică (descriptivă şi analitică) a cazurilor. Pentru studiul comparativ pe loturi al datelor cantitative am folosit testele T şi ANOVA (respectiv, acolo unde condiţiile de normalitate nu erau verificate, testul Kruskal - Wallis), iar pentru corelaţiile între date calitative am folosit testul Chi-pătrat. În SPSS 15.0 a fost realizat studiul statistic descriptiv (orientat pe analiza datelor calitative / cantitative) şi, pentru identificarea corelaţiilor existente, studiul statistic analitic. III.5 REZULTATELE CLINICO-STATISTICE Lotul de studiu a fost contituit din 233 de persoane private de libertate din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi. Caracterizarea generală a lotului Algoritmul de investigare a lotului general a presupus analiza: - pe grupe de vârstă; - în funcţie de sex; - de mediul de provenienţă; - tipul de detenție - motivele prezentării la consultul de specialitate - patologia odonto-parodontală pg. 33

fig.iii. 1 structura lotului pe sexe Structura lotului în funcţie de sex este de 75.97% sex masculin, iar 24.03 % sex feminin. (fig.iii. 1) fig.iii. 2 vârsta subiecţilor luaţi în studiu Majoritatea subiecţilor s-au concentrat în ceea ce priveşte vârsta în jurul valorii de 37 de ani. (fig.iii. 2) Analizând prelucrarea datelor statistice, motivele prezentării au fost următoarele: Cei mai mulţi subiecţi s-au prezentat datorită durerii (177%), mobilităţii dentare (23%), sângerării gingivale, pruritului gingival (63%), tulburărilor fizionomice (3%) şi a celor masticatorii (9%).(fig.III. 3) pg. 34

fig.iii. 4 istoricul medical general la lotul studiat În urma analizării datelor statistice, istoricul medical general, în funcţie de numărul de cazuri a obţinut următoarele rezultate: Cele mai numeroase sunt: bolile psihice (42), bolile cardiovasculare (35), bolile digestive (25), bolile metabolice (17), bolile neurologice (10), bolile hepato-colecistice (7), bolile pulmonare (2) şi cele renale (1). (fig.iii. 4) Examen clinic parodontal: În urma analizării datelor statistice privind examenul clinic parodontal iniţial pentru inflamaţie gingiei localizare, s-au obţinut următoarele rezultate: inflamaţia gingiei localizată (33.0%), inflamaţia gingiei generalizată (67.0%), iar pentru inflamaţie gingiei din punct de vedere al naturii ei : inflamaţie gingie acută (12.9%), inflamaţie gingie cronică (87.1%).(f În urma analizării datelor statistice privind tratamentul aplicat, s-au obţinut următoarele rezultate: renunţare la fumat - 76.4%, administrare sistemică de Ab -27%, aplicaţii locale cu antiseptice - 25.3%, aplicaţii locale cu antibiotice - 15.5%, clatiri orale cu antiseptice - 32.6%, tehnică corectă de periaj - 98.3%, detartraj subgingival + chiuretaj, surfasaj - 20.2%, detartraj subgingival -16.7%, detartraj subgingival + periaj - 54.5%. pg. 35

Valorile comparative în lot ale indicilor urmăriţi iniţial / final fig.iii. 5 valori comparative ale DMF-T iniţial şi final în lotul studiat fig.iii. 6 valori comparative ale DMF-S iniţial şi final în lotul studiat fig.iii. 7 evoluţia indicilor de carie DMF-T şi DMF-S în lotul studiat În grafic am figurat evoluţia pe cazuri a valorilor DMF-T iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile DMF-T iniţial (cu albastru) şi final (cu roşu) se observă că valorile DMF-T finale sunt uşor mai ridicate decât valorile iniţiale. Evoluţia pe cazuri a valorilor DMF-S iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile DMF-S initial (cu albastru) şi final (cu roşu) se observă că valorile DMF-S finale sunt uşor mai ridicate decât valorile iniţiale. (fig.iii. 5, 6, 7) fig.iii. 8 valori comparative ale OHI- MX iniţial şi final în lotul studiat Fig.III. 8 explică evoluţia pe cazuri a valorilor OHI MX iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte.sunt indicate pe grafic valorile OHI MX iniţial (cu albastru) şi final (cu roşu) se observă că valorile OHI MX iniţiale sunt uşor mai ridicate decât cele finale. pg. 36

fig.iii. 29 valori comparative ale OHI- MD iniţial şi final în lotul studiat Fig.VII. 29 demonstrează evoluţia pe cazuri a valorilor OHI MD iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile OHI MD iniţial (cu albastru) şi final (cu roşu) se observă că valorile OHI MD iniţiale sunt uşor mai ridicate decât cele finale. fig.iii. 10 valori comparative ale PB iniţial şi final în lotul studiat fig.iii. 11 valori comparative ale T iniţial şi final în lotul studiat Fig. III. 10 arată evoluţia pe cazuri a valorilor PB iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile PB iniţial (cu verde) şi final (cu roşu) se observă că valorile PB iniţiale sunt uşor mai ridicate decât cele finale. Fig. III. 11 De asemenea am figurat evoluţia pe cazuri a valorilor T iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile T iniţial (cu verde) şi final (cu roşu) se observă că valorile T iniţiale sunt uşor mai ridicate decât cele finale. pg. 37

fig.iii. 12 valori comparative ale GI iniţial şi final în lotul studiat fig.iii. 13 valori comparative ale PBI-MX iniţial şi final în lotul studiat Fig. III 12 prezintă evoluţia pe cazuri a valorilor GI iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile GI iniţial (cu albastru) şi final (cu roşu) se observă că valorile GI iniţiale sunt în cea mai mare majoritate a graficului sub valorile GI finale, dar la sfârşit se ridică peste acestea ajungând la aproape 6.00. Evoluţia pe cazuri a valorilor PBI MX iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile PBI MX iniţial (cu verde) şi final (cu roşu) se observă că valorile PBI MX iniţiale sunt uşor mai scăzute în cea mai mare parte decât cele finale. Se observă că există cel puţin două situaţii în care valorile PBI MX final sunt mai ridicate decât cele iniţiale. (fig.iii. 13) fig.iii. 14 valori comparative ale PBI-MD iniţial şi final în lotul studiat fig.iii. 15 valori comparative ale CPITN iniţial şi final în lotul studiat Evoluţia pe cazuri a valorilor PBI MD iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile PBI MD iniţial (cu verde) şi final (cu roşu) se observă că valorile PBI MD iniţiale sunt uşor mai ridicate decât cele finale. Valorile finale se menţin la momentul lor maxim uşor mai scăzute faţă de cele iniţiale. Ultimele valori finale ating însă pragul maxim depăşind valoarea de 3.00. (fig.iii. 14) Pentru valorile CPITN iniţial comparativ cu final pentru fiecare caz în parte sunt indicate pe grafic valorile CPITN iniţial (cu albastru) şi final (cu pg. 38

roşu) se observă că valorile CPITN iniţiale sunt mai scăzute decât cele finale. Valorile finale se au o amplitudine mai amplă decat cele iniţiale. (fig.iii. 15) Evoluția indicilor de igienă orală în condițiile aplicării tratamentului etiologic Valoarea mediei indicelui OHI-MX INIŢIAL este de 0.23, iar a celui final 0.08; valoarea indicelui OHI MD INIŢIAL este de 0.37, iar a celui final este de 0.11; valoarea indicelui PB INIŢIAL este de 0.49, iar a celui final este 0.25; valoarea indicelui T INIŢIAL este de 0.67, iar a celui final este 0.11. Se observă ca valorile mediilor finale sunt semnificativ scazute fata de cele iniţiale. (fig. III. 15) fig.iii. 16 evoluţia indicilor parodontali GI, PBI iniţial şi final în lotul studiat fig.iii. 17 evoluţia indicilor parodontali CPITN iniţial şi final în lotul studiat Valoarea mediei indicelui GI INIŢIAL este de 1.05, iar a celui final 1.10; Valoarea mediei indicelui PBI-MX INIŢIAL este de 0.56, iar a celui final 0.50; Valoarea mediei indicelui PBI-MD INIŢIAL este de 1.07, iar a celui final 1.01. Se observă că în cazul aplicării terapiei etiologice parodontale valorile mediilor finale scad semnificativ comparativ cu cele inițiale.( fig.iii. 17) Evoluţia indicilor în funcție de tipul de terapiei etiologică aplicată Detartraj supragingival și periaj fig. III.18 evoluţia indicilor de carie DMF-T şi DMF-S după detartraj supragingival + periaj pe lotul studiat fig. III.19 evoluţia indicilor de igienă orală OHI, PB, T după detartraj supragingival + periaj pe lotul studiat pg. 39

Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 32.81 şi finală 36.72 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 29.86 şi finală de 31.73 iarăşi sunt diferite între ele pentru tratamentul efectuat (DA). Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 38.46, şi finală 43.66 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 38.35 şi finală de 40.85 iarăşi sunt diferite între ele în cazurile în care tratamentul nu s-a efectuat. (fig. III.18) Valoarea mediei pentru Indice OHI - Mx INITIAL este de 0.22; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.36; Indice PB INITIAL este de 0.30; Indice T INITIAL este de 0.64;Indice OHI - Mx FINAL este de 0.05; Indice OHI - Md FINAL este de 0.09; Indice PB FINAL este de 0.12; Indice T FINAL este de 0.09 pentru efectuarea tratamentului. Valoarea mediei pentru Indice OHI - Mx INITIAL este de 0.26; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.38; Indice PB INITIAL este de 0.71; Indice T INITIAL este de 0.69; Indice OHI - Mx FINAL este de 0.10; Indice OHI - Md FINAL este de 0.14; Indice PBFINAL este de 0.40; Indice T FINAL este de 0.12 pentru cazurile în care tratamentul nu s-a efectuat. (fig. III.19) Studiul a evaluat totalitatea rezultatelor îmbunătăţite de la nivelul situsurilor non-molare prin aplicarea efectelor combinate dintre igiena orală şi detartrajulsupra şi subgingival la pacienţii cu boala parodontală avansată. Nivele medii de placă au fost reduse la <20% şi nivelul mediu de sângerare la <20%, fără a avea însă nici o legătură cu adâncimea iniţială a pungii parodontale. Adâncimile iniţiale la sondare în situsurile adânci au fost reduse prin combinarea dintre recesiunea gingivală şi câştigul la sondare al nivelului de ataşament (pentru situsurile cu adâncime de sondare iniţială în jur de 8mm adâncimea a fost redusă la o medie de aproximativ 5mm, datorită recesiunii gingivale de 2mm şi îmbunătăţirii adaptării gingivale de 1mm de la baza leziunii). Aceste rezultate medii au fost menţinute pe parcursul unei perioade de observaţie de 2 ani. Mai mult, se pare că mărimea adâncimii pungii parodontale nu a avut nici un efect asupra eficacităţii terapiei de menţinere a nivelelor de ataşament clinic. pg. 40

fig. III.20 evoluţia indicilor GI, PBI, CPITN după detartraj supragingival + periaj pe lotul studiat după detartraj supragingival + periaj fig. III.21 evoluţia indicilor CPITN după detartraj supragingival + periaj pe lotul studiat după detartraj supragingival + periaj Valoarea mediei pentru Indice GI INITIAL este de 0.78; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.42; Indice PBI - MD INITIAL este de 0.94; CPITN INITIAL este de 1.66; Indice GI FINAL este de 0.83; Indice PBI - MX FINAL este de 0.37; Indice PBI - MD FINAL este de 0.90; CPITN FINAL este de 1.79 pentru cazurile când tratamentul s-a efectuat. Valoarea mediei pentru Indice GI INITIAL este de 1.38; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.73; Indice PBI - MD INITIAL este de 1.24; CPITN INITIAL este de 3.06; Indice GI FINAL este de 1.43; Indice PBI - MX FINAL este de 0.66; Indice PBI - MD FINAL este de 1.14; CPITN FINAL este de 3.00 pentru cazurile în care tratamentul nu s-a efectuat. (fig. III.21) Detartraj subgingival fig.iii. 22 evoluţia indicilor de carie DMF-T şi DMF-S iniţial şi final în lotul studiat după detartraj subgingival fig.iii. 23 evoluţia indicilor de igienă orală OHI, PB iniţial şi final în lotul studiat după detartraj subgingival Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 35.17, şi finală 40.56 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru pg. 41

DMF-S valoarea medie iniţială este de 35.38 şi finală de 37.70 iarăşi sunt diferite între ele pentru cazurile în care s-a efectuat tratamentul (DA). Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 35.42, şi finală 39.74 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 33.39 şi finală de 35.51 iarăşi sunt diferite între ele pentru cazurile în care nu s-a efectuat tratamentul (NU). (fig.iii. 23) Detartraj subgingival, chiuretaj și surfasaj fig.iii. 24 evoluţia indicilor de carie DMF-T şi DMF-S iniţial şi final în lotul studiat după detartraj subgingival+ surfasaj fig.iii. 25 evoluţia indicilor de igienă orală OHI, PB iniţial şi final în lotul studiat după detartraj subgingival+ surfasaj Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 41.91, şi finală 46.45 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 42.06 şi finală de 44.51 iarăşi sunt diferite între ele pentru cazurile în care s-a aplicat tratamentul (DA) Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 33.72, şi finală 38.22 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 31.61 şi finală de 33.70 iarăşi sunt diferite între ele pentru cazurile în care tratamentul nu s-a aplicat (NU). (fig.iii. 25) La pacienţii cu parodontită terapia mecanică non-chirurgicala a pungii reduce inflamaţia, adâncimea pungii şi creşte nivelul de ataşament clinic. Magnitudinea reducerii adâncimii pungii este în legătură cu o adâncime mai mare anterioară tratamentului. Detartrajul mecanic non-chirurgical poate cauza o pierdere de ataşament în pungile puţin adânci ( 3mm) (199). pg. 42

Nu este vreo dovadă a vreunei diferenţe între eficienţa instrumentelor acţionate mecanic (sonice şi ultrasonice) şi cele manuale (la dinții cu o singură rădăcină). Instrumentele sonice/ultrasonice ar putea fi mai rapide decât cele manual. Terapiile adjuvante au fost dezvoltate şi investigate, dar, până astăzi, nu există nici o terapie care să fie ea singură un inlocuitor pentru terapia nonchirurgicala mecanică a pungii. La pacienţii care efectuează terapie de menţinere pentru o boala parodontală detartrajul mecanic reduce inflamaţia şi perturbă biofilmul bacterian care se crede că ar fi cheia controlului bolii, inclusiv prevenirea progresului acesteia. Efectul terapiei mecanice non-chirurgicale a pungii asupra reducerii adâncimii pungii şi a câştigului de ataşament clinic la pacienţii din cadrul terapiei de întreţinere este încă neclar; cu toate acestea, stabilizarea adâncimii de sondare a pungii şi nivelul de ataşament clinic au fost demonstrate şi intâlnesc scopurile terapiei de intreţinere. Tehnica corectă de periaj fig.iii. 26 evoluţia indicilor de carie DMF-T ; DMF-S iniţial şi final în tot lotul fig.iii. 27 evoluţia indicilor OHI, PB, T iniţial şi final în lotul studiat Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 35.27, şi finală 39.78 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 33.86 şi finală de 36.00 iarăşi sunt diferite între ele pentru folosirea corectă a tehnicii de periaj (DA). Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 41.40, şi finală 45.64 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 25.66 şi finală de 28.73 iarăşi sunt diferite între ele pentru folosirea incorectă a tehincii de periaj. (fig.iii. 26) pg. 43

Asupra lotului studiat, toate cele trei tipuri de stres au determinat o creştere atât a numărului dinţilor afectaţi de carie (DMF-T ), cât şi a numărului de suprafeţe cariate ( DMF-S). Toate cele trei tipuri de stres au determinat o scădere a cantităţii de placă bacteriană şi tartru ( OHI, PB,T), deci o eficientizare a igienei orale. Asupra lotului studiat: cele trei tipuri de stres determină o creştere a inflamaţiei gingivale ( GI ), stresul de încarcerare şi cel de încarcerare+ socio-familial determină o scădere a sângerării la nivel papilar, în comparaţie cu pseudostresul ce afectează prin creştere ( PBI-MX ) sau printr-o evoluţie constantă ( PBI-MD ), stresul de încarcerare determină o creştere a îmbolnăvirii parodontale ( CPITN), în comparaţie cu cel de încarcerare+ socio-familial şi pseudostresul ce determină o scădere a valorii. stresul de încarcerare determină o constantă a indicelui S1, o creşterea a indicelor S2-S5 şi o scădere a S6, stresul de încarcerare +socio-familial determină o creşterea a indicelui S1, o scădere a S2, S4, S5 şi o constantă a S3, S6, pseudostresul determină o creşterea a S1-S5 şi o scădere a S6. fig. III.28 evoluţia indicilor GI, PBI, CPITN în funcţie de stres pg. 44

fig. III.29evoluţia indicilor GI, PBI, CPITN în funcţie de stres Indice GI INITIAL este de 0.97; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.50; Indice PBI - MD INITIAL este de 1.00; CPITN INITIAL este de 2.22; Indice GI FINAL este de 0.99; Indice PBI - MX FINAL este de 0.44; Indice PBI - MD FINAL este de 0.93; CPITN FINAL este de 2.31 pentru factorul de stres încarcerare. III.6 CONCLUZII 1) În lotul studiat, în urma tratamentului ( detartraj supragingival + periaj ) şi în lipsa lui s-a constatat o scădere în medie a cantităţii de placă bacteriană şi tartru ( OHI, PB, T ). În urma tratamentului scăderea este mai mare pentru OHI-MX, OHI-MD. În lipsa tratamentului diferenţa este mai mare pentru PB, T. 2) În lotul studiat, în urma tratamentului ( detartraj subgingival ) şi în lipsa lui s-a constatat o scădere în medie a cantităţii de placă bacteriană, tartru ( OHI, PB, T). În urma tratamentului scăderea este mai mare pentru OHI-MX, OHI-MD, T. În lipsa tratamentului diferenţa este mai mare pentru PB. 3) În lotul studiat, în urma tratamentului ( detartraj subgingival + chiuretaj, surfasaj ) şi în lipsa lui s-a constatat o scădere în medie a cantităţii de placă bacteriană, tartru (OHI, PB, T). În urma tratamentului scăderea este mai mare pentru OHI-MD, PB, T. În lipsa tratamentului diferenţa este mai mare pentru OHI-MX. 4) În lotul studiat, în urma tratamentului (tehnică corectă de periaj ) şi în lipsa lui s-a constatat o scădere în medie a cantităţii de placă pg. 45

bacteriană, tartru (OHI, PB, T). În urma tratamentului scăderea este mai mare pentru OHI-MD, PB, T. În lipsa tratamentului diferenţa este mai mare pentru OHI-MX. 5) În lotul studiat, în urma tratamentului ( detartraj supragingival + periaj ) s-a constatat: a. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale ( GI ) şi a îmbolnăvirii parodontale (CPITN) b. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar ( PBI ). c. Diferenţa este mai mare pentru CPITN. 6) În lipsa tratamentului ( detartraj supragingival + periaj ) s-a constatat: a. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale ( GI ) b. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar ( PBI ). c. o valoare constantă a îmbolnăvirii parodontale ( CPITN ). d. Diferenţa este mai mare pentru PB- MD. 7) În urma tratamentului ( detartraj subgingival ) s-a constatat o scădere în medie a inflamaţiei gingivale (GI), a sângerării la nivel papilar (PBI) şi a îmbolnăvirii parodontale (CPITN). Diferenţa este mai mare pentru PBI-MD. 8) În lipsa tratamentului ( detartraj subgingival ) s-a constatat: a. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale ( GI ), a îmbolnăvirii parodontale ( CPITN ), b. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar ( PBI ). c. Diferenţa este mai mare pentru GI, CPITN. 9) În lotul studiat, în urma tratamentului ( detartraj subgingival + chiuretaj, surfasaj ) s-a constatat : a. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar (PBI) şi a îmbolnăvirii parodontale (CPITN). b. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale (GI). c. Diferenţa este mai mare pentru PBI-MD. 10) În lotul studiat, în lipsa tratamentului ( detartraj subgingival + chiuretaj, surfasaj) s-a constatat: a. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale ( GI ), a îmbolnăvirii parodontale (CPITN ), b. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar ( PBI ). c. Diferenţa este mai mare pentru CPITN. pg. 46

11) În urma tratamentului (tehnică corectă de periaj ) s-a constatat : a. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar (PBI) b. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale (GI), a îmbolnăvirii parodontale (CPITN). c. Diferenţa este mai mare pentru PBI-MD. 12) În lotul studiat, în lipsa tratamentului (tehnică corectă de periaj ) s-a constatat: a. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale ( GI ), a sângerării la nivel papilar mandibular ( PBI- MD), a îmbolnăvirii parodontale ( CPITN ), b. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar maxilar( PBI- MX ). CAP.IV CERCETĂRI CLINICE PRIVIND EFICIENȚA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS ANTIMICROBIAN ŞI ANTIINFLAMATOR IV.1 Introducere Carranza şi Newmann consideră de o importanţă covârşitoare introducerea terapiei etiologice ca primă fază de terapie parodontală. Abordările chimioterapeutice includ aplicarea topică de antiseptice sau de agenţi de administrare locală a medicamentelor cu eliberare prelungită care sunt destinate a preveni acumularea de placă şi a dezinfecta suprafeţele radiculare şi ţesuturile parodontale adiacente (116). Abordările sistemice includ utilizarea selectivă a antibioticelor cu modularea gazdei enzimelor distructive de ţesut (36). O dată cu controlarea infecţiei şi a inflamaţiei, prin metode chirurgicale sau nechirurgicale, sănătatea parodontală poate fi menţinută pe perioade prelungite, cu un control zilnic al plăcii de către pacient şi o întreţinere profesională periodică administrată de stomatolog şi igienistul dentar. pg. 47

IV.2 Scopul studiului Scopul acestei lucrări este de a aprecia rezultatele terapiei parodontale, prin tehnici nechirurgicale şi aplicare locală de substanțe antimicrobiene, prin evaluarea indicilorclinico-biologici de igienă orală și parodontali pre şi posterapie etiologică. IV.3 Material şi metodă Lotul de studiu a fost constituit din 233 de persoane private de libertate din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi. Deşi toţi pacienţii prezentau un grad mai mic sau mai mare de afectare parodontală, numai 109 s-au prezentat pentru probleme parodontale, restul solicitând asistenţă medicală legat de alte acuze (leziuni carioase, gangrene, etc. ). La aceşti pacienţi s-a urmărit rezultatul măsurilor întreprinse în faza iniţială de terapie parodontală, prin evaluarea a doi parametri: indicele de placă (indicator fidel al modului în care s-a făcut motivarea şi conştientizarea pacienţilor) şi indicele PBI (Papilar bleeding index) pentru aprecierea inflamaţiei gingivale. Înregistrarea acestor indici s-a făcut atât la începutul tratamentului, cât şi pe parcursul şedinţelor de tratament. În şedinţele următoare, după conştientizarea şi motivarea pacienţilor, s-a repetat, în condiţiile finalizării terapiei iniţiale, înregistrarea celor indicilor. După educaţia pacientului şi controlul plăcii am întreprins şi celelalte măsuri terapeutice pe care le presupune terapia etiologică şi anume: îndepărtarea (suprimarea) în totalitate a tartrului supra- şi subgingival în mai multe şedinţe îndepărtarea conţinutului pungii parodontale (chiuretaj parodontal) aplicare locală sau sistemică de Ab sau locală de antiseptic tratarea leziunilor carioase pg. 48

îndepărtarea şi înlocuirea restaurărilor dentare şi mai ales a aparatelor gnato-protetice incorecte ca şi a tuturor factorilor de iritaţie şi funcţionali cu rol în apariţia şi persistenţa simptomelor de boală instaurarea unui ritm de control, concordant cu cooperarea pacientului şi acumularea de placă. IV.4 REZULTATELE CLINICO STATISTICE Menţinerea sănătăţii parodontale necesită adesea eforturi considerabile din partea pacientului în ceea ce priveşte perpetuarea punerii în practică a unui program de igienă oro-dentară intens şi minuţios. Finalitatea terapiei parodontale este de a stabili condiţii care să conducă la un exerciţiu optim de control al plăcii şi la prevenirea acumulărilor de placă subgingivală, astfel incât inflamaţia şi accentuarea pierderii de ataşament să poată fi evitată sau redusă la maximum. Eliminarea în totalitate a plăcii şi prevenirea reformării acesteia sunt, prin ele însele, suficiente de a menţine sănătatea parodontală, chiar dacă persistă forţele traumatice. Totuşi, eliminarea traumei creşte şansele de regenerare osoasă şi de câstig de ataşament. Terapia traditională a bolilor parodontale a fost direcționată în scopul modificării și reducerii condițiilor locale deretentie a plăcii bacteriene în jurul marginii gingivale. Odată cu certificarea etiologiei bacteriene a bolilor parodontale și inducerea ipotezei că este implicată o anumita specie microbiană, terapia antibacteriană a devenit parte esențială a arsenalului terapeutic. Administrarea locală sau sistemică a substanțelor antimicrobiene ca parte adjuvantă a algoritmului terapeutic s-a dovedit eficientăîn controlul plăcii bacterienedin punct devedere al evoluției bolii. Pe parcursul studiului am constatat faptul că perioada care urmează completării tratamentului parodontal este cea mai importantă în ceea ce priveste vindecarea, regenerarea şi maturizarea ţesuturilor parodontale. Rezultate clinice obținute după aplicarea clătirilor orale cu antiseptice Datorită incapacității majorității pacienților de a controla nivelul plăcii bacteriene sunt necesare alte forme de chemoterapie pentru a pastra sănătatea gingivală. De asemenea mulți dintre pacienți nu cunosc metodele adecvate de îndepărtare a plăcii astfel că majoritatea clinicienilor includ unul sau mai multi agenți chemoterapeutici adjuvanți în tratamentul nechirurgical antiinfecțios. pg. 49

La ora actuală exista o gamă largă de produse antimicrobiene precum apele de gură ce conțin uleiuri esentiale, triclosan, clorhexidina, care sunt adjuvanți utili la periajul dentar în cazul pacienților cu gingivite și parodontite (se reduc astefel acumularea de placă și gingivitele până la 75% ). Dentifricele ce conţin fluoruri, triclosan, clorhexidină şi alți agenţi antimicrobieni reduc acumularea de placă bacteriană, gingivitele și parodontitele cu 25-30%. În studiul nostru, datorită condițiilor speciale în care trăiesc pacienții din lotul de studiu (detenție) am utilizat numai clohexidină și triclosan pentru clătirile orale. Rezultatele au fost încurajatoare, iar starea de sănătate orală a pacienților s-a ameliorat. Fig.IV.1 evoluţia indicilor DMF-T, DMF-S iniţial şi final după clătiri orale cu antiseptice Fig.IV.2 evoluţia indicilor OHI, PB, T iniţial şi final după clătiri orale cu antiseptic De pe graficul de mai sus se observă confirmarea rezultatelor testului: pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 37.98, şi finală 42.46 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 36.72 şi finală de 38.94 iarăşi sunt diferite între ele pentru efectuarea tratamentului (DA). De pe graficul de mai sus se observă confirmarea rezultatelor testului: pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 34.11, şi finală 38.62 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 32.27 şi finală de 34.39 iarăşi sunt diferite între ele pentru cazurile în care tratamentul nu s-a efectuat Rezultate clinice obținute după aplicarea locală de antiseptice Pentru a fi eficient un agent farmaceutic trebuie să pătrundă în întreaga pungă parodontalăși trebuie să fie menținut o perioadă suficientă de pg. 50

timp și la o concentrație suficientă pentru a se produce efectul farmacologic scontat. Totusi, pungile parodontale posedă caracteristici anatomice complicate. Având in vedere datele referitoare la timpul de injumătățire al medicamentelor aplicate subgingival, date menționate mai sus, timpul de contact minim necesar nu poate fi obtinut in practica chiar prin irigări subgingivale repetate. Totuși, efectul agentului aplicat local poate fi potențat prin unirea acestuia cu țesuturile moi și/sau dure din punga. Aceasta determină formarea unui rezervor de medicament din care agentul antimicrobian poate fi eliberat lent. Substanțele antiseptice folosite în cadrul studiului personal au fost clorhexidina și sau acidul hialuronic încorporate în preparate de tip unguent sau gel. Rezultatele au fost satisfăcătoare, indiciii clinico-biologici îmbunătățindu-și în mod favorabil valorile măsurate clinic. Fig.IV.3 evoluţia indicilor DMF-T, DMF-S iniţial şi final după aplicaţii locale cu antiseptice Fig.IV.4 evoluţia indicilor OHI, PB, T iniţial şi final după aplicaţii locale cu antiseptice pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 39.52, şi finală 44.39 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 39.13 şi finală de 41.34 iarăşi sunt diferite între ele pentru cazurile în care se aplică tratamentul. Rezultate clinice obținute după aplicarea locală de antibiotice Aplicarea locală de antibiotice are mai multe avantaje comparativ cu folosirea lor sistemică. Terapia sistemică cu antibiotice poate produce o serie de efecte adverse precum hipersensibilitate, greaţă, diaree, intoleranță gastro-intestinală, candidoze, interacțiune cu contraceptive orale, prurit, efect Antabuse, sau gust neplacut. Terapia cu aplicarea locală de antibiotice previne, de asemenea, acordul incert al pacientului. pg. 51

Totusi, eliberarea locală de agenți antimicrobieni poate necesita aceleaşi precauții ca și utilizarea sistemică a medicamentului. În primul rand, pacientii cu alergie cunoscută la medicament, vor suferi reactia și la aplicarea locală a acestuia, din moment ce o parte din antibioticul aplicat local va fi absorbit de corpul uman, putând ajunge chiar la niveluri serice semnificative. În studiul nostru am utilizat ca antibiotic local numai metronidazolul (Metrogyl Denta, și pasta TM tetraciclină și metronidazol). Rezultatele au fost încurajatoare iar starea de sănătate orală a pacienților s-a ameliorat. Fig.IV.5 evoluţia indicilor DMF-T, DMF-S OHI, PB, T iniţial şi final după aplicaţii locale cu antibiotice Fig.IV.6 evoluţia indicilor iniţial şi final după aplicaţii locale cu antibiotice De pe graficul de mai sus se observă confirmarea rezultatelor testului: pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 35.77, şi finală 40.98 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 36.35 şi finală de 38.71 iarăşi sunt diferite între ele pentru efectuarea tratamentului (DA). pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 35.30, şi finală 39.65 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 33.24 şi finală de 35.36 iarăşi sunt diferite între ele pentru cazurile în care nu se efectuează tratamentul (NU). pentru indicele OHI - Mx INITIAL este de 0.28; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.43; Indice PB INITIAL este de 0.56; Indice T INITIAL este de 0.86; Indice OHI - Mx FINAL este de 0.08; Indice OHI - Md FINAL este de 0.12; Indice PB FINAL este de 0.23; Indice T FINAL este de 0.13 pentru efectuarea tratamentului (DA). (Fig.IV.6) pentru indicele OHI - Mx INITIAL este de 0.23; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.36; Indice PB INITIAL este de 0.48; Indice T INITIAL este de 0.63; Indice OHI - Mx FINAL este de 0.07; Indice OHI - Md FINAL este de 0.11; Indice PB FINAL este de 0.25; Indice T FINAL este de 0.10 pentru cazurile în care nu se efectuează tratamentul. pg. 52

Rezultate clinice obținute după aplicarea sistemică de antibiotice Agenţii antibiotici sistemici pot reduce sau elimina bacteriile ce nu pot fi îndepărtate prin detartraj şi surfasaj, bacteriile care au penetrat în ţesuturi sau suprafeţele radiculare. Utilizarea antibioticelor pe cale sistemică s-a demonstrat că reduce placa şi inflamaţia gingivală şi încetineşte pierderea de os. Folosirea antibioterapiei sistemice în conjuncţie cu terapia nechirurgicală, poate reduce sau elimina necesitatea chirurgiei parodontale. Indicaţiile terapiei medicamentoase în cadrul prezentului studiu au fost: în situaţii de urgenţă abcese parodontale acute, GUN/PUN, infecţii postchirurgicale; premedicaţia pacienţilor cu probleme medicale care necesită profilaxia antibiotică sistemică în asociere cu terapia parodontală, caz în care antibioticele se utilizează nu ca tratament al afectiunilor parodontale, ci pentru prevenirea complicaţiilor sistemice; tratamentul nechirurgical al formelor de boală agresive (parodontita juvenilă, parodontita cu progresie rapidă şi parodontita refractară); Fig.IV.7 evoluţia indicilor DMF-T, DMF-S iniţial şi final după administrare sistemică Fig.IV.8 evoluţia indicilor OHI, PB, T iniţial şi final după administrare sistemică Pentru indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 53.12, şi finală 58.33 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 59.11 şi finală de 63.28 iarăşi sunt diferite între ele pentru tratament cu amoxi. o DMF-T valoarea medie iniţială este 44.12, şi finală 48.59 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 43.90 şi finală de 46.40 iarăşi sunt diferite între ele pentru tratament cu amoxi+metro. pg. 53

o o o o DMF-T valoarea medie iniţială este 18.75, şi finală 21.88 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 17.97 şi finală de 18.75 iarăşi sunt diferite între ele pentru tratament cu aug. indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 42.73, şi finală 48.18 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 42.19 şi finală de 43.84 iarăşi sunt diferite între ele pentru tratament cu aug+metro. indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 22.39, şi finală 25.00 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 21.48 şi finală de 22.52 iarăşi sunt diferite între ele pentru tratament cu imudon. indicele DMF-T valoarea medie iniţială este 33.01, şi finală 37.50 adică cele două medii sunt destul de diferite între ele, iar pentru DMF-S valoarea medie iniţială este de 30.76 şi finală de 32.90 iarăşi sunt diferite între ele pentru cazurile in care nici un tratament nu s-a administrat (NU). (Fig.IV.7) pentru tratamentul cu amoxicilină: Valoarea medie a indicillor OHI - Mx INITIAL este de 0.11; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.27; Indice PB INITIAL este de 0.33; Indice T INITIAL este de 0.61; Indice OHI - Mx FINAL este de 0.05; Indice OHI - Md FINAL este de 0.16; Indice PB FINAL este de 0.33; Indice T FINAL este de 0.16. pentru tratamentul cu amoxicilină+metronidazol Valoarea medie a indicillor OHI - Mx INITIAL este de 0.19; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.31; Indice PB INITIAL este de 0.45; Indice T INITIAL este de 0.74; OHI - Mx FINAL este de 0.04; Indice OHI - Md FINAL este de 0.05; Indice PB FINAL este de 0.13; Indice T FINAL este de 0.08; Indice GI FINAL este de 1.26. pentru tratamentul cu augmentin valoarea medie a indicillor OHI - Mx INITIAL este de 1.00; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.66; Indice PB INITIAL este de 1.33; Indice T INITIAL este de 2.00; Indice OHI - Mx FINAL este de 0.00; Indice OHI - Md FINAL este de 0.00; Indice PB FINAL este de 0.00; Indice T FINAL este de 0.00. pentru tratamentul cu augmentin+metronidazol valoarea medie a indicillor OHI - Mx INITIAL este de 0.26; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.38; Indice PB INITIAL este de 0.72; Indice T INITIAL este de 0.93;Indice OHI - Mx FINAL este de 0.05; Indice OHI - Md FINAL este de 0.15; Indice PB FINAL este de 0.42; Indice T FINAL este de 0.17. pentru tratamentul cu imudon valoarea medie a indicillor OHI - Mx INITIAL este de 0.11; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.41; Indice PB INITIAL este de 0.20; Indice T INITIAL este de 0.74; Indice OHI - Mx FINAL pg. 54

este de 0.00; Indice OHI - Md FINAL este de 0.02; Indice PB FINAL este de 0.08; Indice T FINAL este de 0.25. pentru cazurile in care tratamentul nu s-a administrat Valoarea medie a indicillor OHI - Mx INITIAL este de 0.25; Indice OHI - Md INITIAL este de 0.38; Indice PB INITIAL este de 0.49; Indice T INITIAL este de 0.62; Indice OHI - Mx FINAL este de 0.09; Indice OHI - Md FINAL este de 0.13; Indice PB FINAL este de 0.27; Indice T FINAL este de 0.10 (NU). (Fig.VII.24) Fig.IV.9 evoluţia indicilor OHI, PB, T iniţial şi final după administrare sistemică Fig.IV.10 evoluţia indicilor GI, PBI, CPITN iniţial şi final după administrare sistemică evoluția indicilor parodontali GI,PBI,CPITN în cazul administrării sistemice a tratamentului antimicrobian Valoarea mediilor pentru Indice GI INITIAL este de 1.35; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.62; Indice PBI - MD INITIAL este de 1.02;CPITN INITIAL este de 3.33; Indice GI FINAL este de 1.68; Indice PBI - MX FINAL este de 0.72; pg. 55

Indice PBI - MD FINAL este de 1.06; CPITN FINAL este de 3.33 pentru tratamentul cu amoxi. Valoarea mediilor pentru Indice GI INITIAL este de 1.15; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.52; Indice PBI - MD INITIAL este de 1.11;CPITN INITIAL este de 3.23; Indice GI FINAL este de 1.26; Indice PBI - MX FINAL este de 0.46; Indice PBI - MD FINAL este de 0.98;CPITN FINAL este de 3.10 pentru tratamentul cu amoxi+metro. Valoarea mediilor pentru Indice GI INITIAL este de 1.67; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.81; Indice PBI - MD INITIAL este de 1.06;CPITN INITIAL este de 4.00; Indice GI FINAL este de 1.64; Indice PBI - MX FINAL este de 0.68; Indice PBI - MD FINAL este de 0.68;CPITN FINAL este de 4.00 pentru tratamentul cu aug. Valoarea mediilor pentru Indice GI INITIAL este de 1.35; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.70; Indice PBI - MD INITIAL este de 1.24;CPITN INITIAL este de 3.85; Indice GI FINAL este de 1.46; Indice PBI - MX FINAL este de 0.62; Indice PBI - MD FINAL este de 1.12; CPITN FINAL este de 3.85 pentru tratamentul cu aug+metro. Valoarea mediilor pentru Indice GI INITIAL este de 1.60; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.84; Indice PBI - MD INITIAL este de 1.26; CPITN INITIAL este de 3.33;Indice GI FINAL este de 1.53; Indice PBI - MX FINAL este de 0.62; Indice PBI - MD FINAL este de 1.02; CPITN FINAL este de 3.33 pentru tratamentul cu imudon. Valoarea mediilor pentruindice GI INITIAL este de 0.98; Indice PBI - MX INITIAL este de 0.55; Indice PBI - MD INITIAL este de 1.05;CPITN INITIAL este de 1.89; Indice GI FINAL este de 1.01; Indice PBI - MX FINAL este de 0.49; Indice PBI - MD FINAL este de 1.01; CPITN FINAL este de 1.98 pentru cazurile in care nu s-a efectuat tratament (NU). (Fig.IV.9, 10) Fig.IV.11 evoluţia indicilor CPITN iniţial şi final după administrare sistemică pg. 56

IV.5 DISCUŢII O serie de articole au analizat efectul monoterapiei cu antibiotice şi antiseptice subgingivale ca alternativa pentru detartrajul şi surfasajul radicular. Atât posibilitatea apariţiei unor efecte adverse, cât şi imposibilitatea de a ajunge la îmbunătăţiri care pot fi obţinute printr-o singură şedinţă de surfasaj radicular fac ca monoterapia să fie inacceptabilă, în special în ceea ce priveşte antibioticele. Avantajele suplimentare ale aplicării locale de antibiotice şi antiseptice în combinaţie cu detartrajul subgingival sunt, în general, limitate. Datele existente până acum par a sugera ideea că în pungile parodontale adânci (> 7mm), eliberarea prelungită a unui agent antimicrobian în combinaţie cu surfasaj radicular subgingival, poate aduce unele avantaje microbiene şi clinice. Clinicianul trabuie să ia în considerare faptul că avantajele clinice şi microbiene ale chimioterapiei locale pe de o parte, precum şi posibilele dezavantaje şi efecte adverse ale agentului local, pe de alta parte. IV.6 CONCLUZII 1. În lotul studiat, în urma tratamentului (aplicaţii locale cu antibiotice) s-a constatat o creştere în medie a numărului de dinţi afectaţi de carie (DMF-T) şi a numărului de suprafeţe cariate (DMF-S). ( diferenţele pentru DMF-T şi DMF-S sunt mai mari în prezenţa tratamentului ). 2. Pentru tratamentul cu antiseptice s-a constatat că diferenţele pentru DMF-T şi DMF-S sunt mai mari în prezenţa tratamentului. 3. În lotul studiat, în urma tratamentului (administrare sistemică) şi în lipsa lui s-a constatat o creştere în medie a numărului de dinţi afectaţi de carie (DMF-T) şi a numărului de suprafeţe cariate (DMF-S). 4. În cazul clătirilor orale cu antiseptice şi în lipsa lui s-a constatat o scădere în medie a cantităţii de placă bacteriană, tartru (OHI, PB, T). În urma tratamentului scăderea este mai mare pentru PB. În lipsa tratamentului diferenţa este mai mare pentru OHI-MX, OHI-MD, T. 5. Pentru aplicaţiile locale cu antibiotice s-a constatat o scădere în medie a cantităţii de placă bacteriană, tartru (OHI, PB, T). În urma tratamentului scăderea este mai mare pentru OHI, PB. În lipsa tratamentului diferenţa este mai mare pentru T. 6. În lotul studiat, în urma tratamentului (aplicaţii locale cu antiseptice) şi în lipsa lui s-a constatat o scădere în medie a cantităţii de placă bacteriană, tartru (OHI, PB, T). În urma tratamentului scăderea este mai mare pentru OHI, PB, T. pg. 57

7. În cazul tratamentului sistemic cu antibiotice şi în lipsa lui s-a constatat o scădere în medie a cantităţii de placă bacteriană, tartru (OHI, PB, T). În urma tratamentului scăderea este mai mare pentru OHI, PB, T. 8. Pentru tratamentul adjuvant cu clătiri orale cu antiseptice s-a constatat : a. o scădere în medie a inflamaţiei gingivale (GI), a sângerării la nivel papilar (PBI) b. o creştere în medie a îmbolnăvirii parodontale (CPITN). c. Diferenţa este mai mare pentru PBI-MD. 9. În lipsa tratamentului (clătiri orale cu antiseptice) s-a constatat: a. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale ( GI ), a îmbolnăvirii parodontale (CPITN), b. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar ( PBI ). c. Diferenţa este mai mare pentru GI. 10. În lotul studiat, în urma tratamentului (aplicaţii locale cu antibiotice) s-a constatat o scădere în medie a inflamaţiei gingivale (GI), a sângerării la nivel papilar (PBI), a îmbolnăvirii parodontale (CPITN).Diferenţa este mai mare pentru CPITN. 11. În lipsa tratamentului (aplicaţii locale cu antibiotice) s-a constatat: a. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale ( GI ), a îmbolnăvirii parodontale ( CPITN), b. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar ( PBI ). c. Diferenţa este mai mare pentru GI, CPITN. 12. La pacienții la care s-auaplicat local antiseptice s-a constatat a. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar (PBI), a îmbolnăvirii parodontale (CPITN) b. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale (GI). c. Diferenţa este mai mare pentru GI. 13. În lotul studiat, în lipsa tratamentului (aplicaţii locale cu antiseptice) s-a constatat: a. o creştere în medie a inflamaţiei gingivale ( GI ), a îmbolnăvirii parodontale (CPITN), b. o scădere în medie a sângerării la nivel papilar ( PBI ). c. Diferenţa este mai mare pentru PBI-MD, CPITN. pg. 58

CONCLUZII GENERALE CU APLICABILITATE PRACTICĂ 1. Mediul penitenciar prezintă anumite caracteristici, ce face ca şi tratamentul să fie mult diferit de cel din viaţa de toate zilele. Astfel: 1.1. activitatea stomatologică în penitenciare se desfăşoară cu dificultate, persoanele private de libertate fiind însoţiţi de un cadru militar; 1.2. atitudinea faţă de boală este de panică, iritabilitate, orice lucru minor capătă proporţii dramatice în viaţa din penitenciar; 1.3. adresabilitatea deţinuţilor este în general diferită când se află în penitenciar, în comparaţie cu perioada când se găsesc în libertate. Dacă în libertate se prezintă la stomatologie în cele mai multe cazuri doar pentru tratamente de urgenţă sau chiar deloc, în penitenciar vin pentru lucruri minore; 1.4. legătura cu medica generală este foarte strânsă, în cele mai multe penitenciare cele două cabinete fiind în apropiere unul de celălalt şi este important că orice manoperă ce ţine atât de medicină generală, cât şi de stomatologie sunt scrise în aceeaşi fişă; 1.5. la cele mai multe penitenciare, fiind un singur medic dentist la 600-700-800 de persoane private de libertate, consultaţiile stomatologice se fac după un program, excepţie făcând doar urgenţele; 1.6. alimetele sunt sărace în principii nutritive; 1.7. în penitenciar sunt unele probleme specifice acestui regim, astfel igiena orală depinde de situaţia finanaciară a persoanei în cauză, posibilitatea de a dispune de periuţă de dinţi, pastă de dinţi ( la încarcerare primesc de la unitate o periuţă şi o pastă, apoi sunt achiziţionate din bani proprii), la care se adaugă şi interesul faţă de igiena orală, mulţi dintre ei chiar dacă au bani nu sunt folosiţi în vederea achiziţionării de produse stomatologice. Banii pe care îi are în cont mai pot fi folisiţi pentru realizarea de lucrări protetice, dar necesită timp îndelungat, deoarece nu toate penitenciarele au laborator de tehnică dentară dotat şi tehnician dentar, de aceea mai multe penitenciare sunt arondate unui spital penitenciar. pg. 59

2. Lotul de studiu a fost alcătuit din 103 persoane private de libertate, dintre care 77 bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 25-60 ani şi 26 femei, cu vârsta între 19-68 ani. Cei ce s-au prezentat la cabinetul de stomatologie erau încarceraţi de câteva luni (31 persoane), ajungând până la o pedeapsă de 21 ani. 52,43 % dintre ei sunt recidivişti. 3. Din totalul persoanelor ce s-au prezentat la cabinetul de stomatologie, 42,72 % aveau starea generală alterată, astfel: 16,5% reprezentând 17 bolnavi erau trecuţi în evidenţa cabinetului de medicină generală cu tulburări psihice dintre care 7 erau diagnosticaţi cu tulburare de personalitate de tip antisocial, urmaţi îndeaproape de cei cu boli cardiovasculare în număr de 16, cei mai mulţi fiind cu HTA, cu o pondere de 7,8 %. 4. Deşi medicul dentist îi dă un anumit medicament, ei pot să nu îl ia regulat, iar alţii făcând troc cu acesta, mai ales cu antibioticele; 4.1. medicamentele ce sunt prescrise de medicul de penitenciar nu sunt foarte diversificate, ele fiind primite de la farmacia zonală, de cele mai multe ori nefiind o relaţie bună între cele două unităţi, cererea de medicamente este acceptată după lungi tatonări; 4.2. din punct de vedere al intelectului, persoanele private de libertate prezintă un grad de înţelegere destul de limitat, la numeroase persoane trebuie să îi explici de nenumărate ori etapele tratamentului, la final unii înţelegând mai puţin şi alţii deloc; 4.3. frica, teama pun stăpânire pe deţinuţi când se apropie de cabinete, cei mai mulţi fiind pentru prima dată în această postură; 4.4. cei mai mulţi dintre cei ce ajung în penitenciar au o educaţie doesebit de precară; 4.5. unii dintre ei sunt recalcitranţi, cu retard mintal în diferite stadii, comunicarea devenind deosebit de dificilă, eşecul tratamentului fiind aproape sigur; 4.6. atitudinea medicului, comportamentul său, reactivitatea sunt diferite fată de o persoană liberă; 4.7. diagnosticul se pune de cele mai multe ori pe baza elementelor clinice, radiografiile fiind realizate în anumite condiţii ( când este pusă viaţa în pericol- exemplu: suspiciuni de freacturi); 4.8. mijloacele de tratament sunt reduse, la o parte din penitenciare se pot realiza doar extracţii, la o altă parte extracţii şi tratamente pg. 60

endodontice şi parodontale, iar la câteva dintre ele şi lucrări protetice. Materialele vin de la farmaciile zonale, astfel încât medicul dentist depinde de cele mai multe ori de un plan de achiziţii realizat cu un an în urmă ( care de cele mai multe ori nu este respectat, achiziţiile fiind realizate de persoane ce nu au legîtură cu stomatologia ), de oferte de preţuri ( de cele mai multe ori se ţine cont de preţul cel mai mic şi nu de calitatea produselor); 5. Procentul cel mai mare al bolnavilor este dat de cei cu sângerare la periaj şi sondaj, 62,1 %. Sângerarea spontană este întâlnită la o singură femeie ( 3,8 % ).46,2 % dintre femei sângerează la sondaj, 71,4 % dintre bărbaţi la periaj şi sondaj. Există corelaţii semnificative între sângerare şi sex. 6. Indicele de placă bacteriană are o valoare medie de 0,34 ( 0,28 la sexul feminin şi de 0,36 la sexul masculin ). Indicele de tartru are o valoare medie de 0,57 ( 0,6 la sexul feminin şi de 0,57 la cel masculin ). 7. Indicele gingival a lui Loe şi Silness ( GI ) are o valoare medie de 0,81(la sexul feminin este de 0,62, iar la bărbaţi de 0,88 ). 8. Pornind de la literatura de specialitate pentru alte patologii prezente la pacienţii privaţi de libertate e interesant de analizat şi evaluat caracteristicele patologiei odonto-parodontale la aceste persoane de libertate şi contribuţia unor factori (stres, durata detenţiei, alimentaţie, acces la igiena, vârstă, gradul de cultură şi educaţie) la profilul morfopatologic al bolii parodontale în evaluarea diagnostică şi terapeutică. pg. 61

BIBLIOGRAFIE 1. Addy, M. & Renton-Harper, P (1996) : Local and systemic chemotherapy in the management of periodontal disease. An opinion and review of the concept. Journal of Oral Rehabilitation 23, 219 231 2. Ader, R., Felten, D. L. & Cohen, N. (2001) : Psychoneuroimmunology, 3rd edition. New York: Academic 3. Aimetti M, Romano F, Torta I, Cirillo D, Caposio P, Romagnoli R ( 2004 ) : Debridement and local application of tetracycline-loaded fibres in the management of persistent periodontitis: results after 12 months. J Clin Periodontol 31: 166 172 4. Albandar JM, Brunelle JA, Kingman A (1999) : Destructive periodontal disease in adults 30 years of age and older in the United States, 1988 1994. J Periodontol 70: 13 29 5. Alberti, K. G. & Zimmet, P. Z. (1998) : Definition, diagnosis and classification of diabetes mellitus and its complications. Part 1: diagnosis and classification of diabetes mellitus provisional report of a WHO consultation. Diabetic Medicine 15, 539 553 6. Aldridge, J. P., Lester, V., Watts, T. L. P., Collins, A., Viberti, G. & Wilson, R. F. (1995) : Single blind studies of the effects of improved periodontal health on metabolic control in Type 1 diabetes mellitus. Journal of Clinical Periodontology 22, 271 275 7. Amar S, Gokce N, Morgan S et al (2003) : Periodontal disease is associated with brachial artery endothelial dysfunction and systemic inflammation. Arterioscler Thromb Vasc Biol 23: 1245 1249 8. Bartlett, D. (1998) : Stress: Perspectives and Process, pp. 62 83. Open University Press, Buckingham. 9. Beck, J. D. (1994) : Methods of assessing risk for periodontitis and developing multifactorial models. Journal of Periodontology 65, 468 478 10. Beck, J., Garcia, R., Heiss, G., Vokonas, P. S. & Offenbacher, S. (1996) : Periodontal disease and cardiovascular disease. J Periodontol 67 (suppl. 10), 1123 1137 11. Beck, J., Offenbacher, S., Williams, R., Gibbs, P & Garcia, R. (1998) : Periodontitis: A risk factor for coronary heart disease? Ann Periodontol 3, 127 141 12. Beck, J. D. & Offenbacher, S. (1998) : Oral health and systemic diseases: periodontitis and cardiovascular disease. Journal of Dental Education 62, 859 870 pg. 62

13. Castagliuolo, I., La Mont, J. T., Qui, B., Fleming, S. M., Bhaskar, K. R., Nikulasson, S. T., Kornetsky, C. & Pothoulakis, C. (1996) : Acute stress causes mucin release from rat colon: role of corticotropin releasing factor and mast cells. American Journal of Physiology 271, 884 892. 14. Castro GDC, Oppermann RV, Haas AN, Winter R, Alchieri JC. ( 2006 ) : Association between psychosocial factors and periodontitis: a case control study. J Clin Periodontol 33: 109 114 15. Chaves, E. S., Jeffcoat, M. K., Ryerson, C. C. & Snyder, B. (2000) : Persistent bacterial colonization of Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, and Actinobacillus actinomycetemcomitans in periodontitis and its association with alveolar bone loss after 6 months of therapy. Journal of Clinical Periodontology 27, 903 997 16. Chen C. ( 2001 ) : Periodontitis as a biofilm infection. J Calif Dent Assoc 29: 362 369 17. Choudhury M, Needleman I, Gillam D, Moles DR ( 2001 ) : Systemic and local antimicrobial use in periodontal therapy in England and Wales. J Clin Periodontol 28: 833 839 18. Croucher, R., Marcenes, W. S., Torres, M. C., Huges, F. & Sheiham, A. (1997) : The relationship between life-events and periodontitis. A case control study. Journal Clinical Periodontology 24, 39 43 19. Cuggini, M. A., Haffajee, A. D., Smith, C., Kent, R. L. Jr & Socransky, S. S. (2000) : The effect of scaling and root planing on the clinical and microbiological parameters of periodontal diseases. 12 month results. Journal of Clinical Periodontology 27, 30 36 20. Cutress, T. W., Powell, R. N. & Ball, M. E. (1982) : Differing profiles of periodontal disease in two similar South Pacific island populations. Community Dentistry and Oral Epidemiology 10, 193 203 21. da Costa, M. & Rothenberg, S. (1974) : Appearance of folate binder in leukocytes and serum of women who are pregnant or taking oral contraceptives. Journal of Laboratory and Clinical Medicine 83, 207 214 22. D Aiuto, F., Parkar, M., Andreou, G., Suvan, J., Brett, P.M, Ready, D. & Tonetti, M. S. (2004a) : Periodontitis and systemic inflammation: control of the local infection is associated with a reduction in serum inflammatory markers. Journal of Dental Research 83, 156 160 23. D Aiuto, F., Ready, D. & Tonetti, M. S. (2004b) : Periodontal disease and C-reactive proteinassociated cardiovascular risk. Journal of Periodontal Research 39, 236 241 24. Dasanayake, A. P. (1998) : Poor periodontal health of the pregnant mother as a risk factor for low birth weight. Annals of Periodontology 3, 206 212 pg. 63

25. Davis CH, Jenkins CD. ( 1962 ) : Mental stress and oral disease. J Dent Res 41: 1045 1049 26. De Boever J.A., Jivănescu M.C. ( 1994 ) : Atlas de parodontologie. Ed. JIF, Bucureşti 27. Deinzer, R. & Schu ller, N. (1998) : Dynamics of stress-related decrease of salivary immunoglobulin A (siga): relationship to symptoms of the common cold and studying behavior. Behavioral Medicine 23, 161 169 28. Deinzer, R., Förster, P., Fuck, L., Herforth, A., Stiller-Winkler, R. & Idel, H. (1999) : Increase of crevicular interleukin-1b under academic stress at experimental gingivitis sites and at sites of perfect oral hygiene. Journal of Clinical Periodontology 26, 1 8 29. Deinzer, R., Kottmann, W., Förster, P., Herforth, A., Stiller-Winkler, R. & Idel, H. (2000) : After-effects of stress on crevicular interleukin-1b. Journal of Clinical Periodontology 27, 74 77 30. Deinzer, R., Hilpert, D., Bach, K., Schawacht, M. & Herforth, A. (2001) : Effects of academic stress on oral hygiene-a potential link between stress and plaque-associated disease? Journal of Clinical Periodontology 28, 459 464 31. Deliargyris EN, Madianos PN et al (2004) : Periodontal disease in patients with acute myocardial infarction: prevalence and contribution to elevated C-reactive protein levels. Am Heart J 147: 1005 1009 32. Eickholz P, Kim TS, Burklin T et al (2002) : Non-surgical periodontal therapy with adjunctive topical doxycycline: a double-blind randomized controlled multicenter study. J Clin Periodontol 29: 108 117 33. Eitner S. & colab.( 2006 ) : Dental anxiety an epidemiological study on its clinical correlation and effects on oral health. Journal of Oral Rehabilitation 33; 588 593 34. Elstad JI. ( 1998 ) : The psycho-social perspective on social inequalities in health. In: Bartley M, Blane D, Davey Smith G, editors. The Sociology of Health Inequalities. Oxford: Blackwell 35. Emingil, G., Buduneli, E., Aliyev, A., Afilli, A. & Atilla, G. (2000) Association between periodontal disease and acute myocardial infarction. Journal of Periodontology 71, 1882 1886 36. Emrich, L. J., Shlossman, M. & Genco, R. J. (1991) : Periodontol disease in non-insulindependent diabetes mellitus. Journal of Periodontology 62, 123 131 37. Evans RG, Stoddart GL. ( 1994 ) : Producing health, consuming health care. In: Evans R, Barer M, Marmor T, editors. Why are Some People pg. 64

Healthy and Others Not? The Determinants of Health of Populations. New York: Aldine de Gruyter 27 64 38. Feres, M., Haffajee, A. D., Goncalves, C., Allard, K. A., Som, S., Smith, C., Goodson, J. M. & Socransky, S. S. (1999a) : Systemic doxycycline administration in the treatment of adult periodontitis. Effect on subgingival microbiota. Journal of Clinical Periodontology 26, 775 783 39. Feres, M, Haffajee, A.D, Goncalves, C., Allard, K. A., Som, S., Smith, C., Goodson, J. M. &Socransky, S. S. (1999b) : Systemic doxycycline administration in the treatment of periodontal infections (II) Effects on antibiotics resistance of subgingival species. Journal of Clinical Periodontology 26, 784 792 40. Feres, M., Haffajee, A. D., Allard, K. A., Som, S. & Socransky, S. S. (2001) : Change in subgingival microbial profiles in adult periodontitis subjects receiving either systemically administered amoxicillin or metronidazole. Journal of Clinical Periodontology 28: 597 609 41. Flemmig, T. F., Milian, E., Karch, H. & Klaiber, B. (1998a) : Differential clinical treatment outcome after systemic metronidazole and amoxycillin in patients harbouring Actinobacillus actinomycetemcomitans and/or Porphyromonas gingivalis. Journal of Clinical Periodontology 25, 380 387 42. Flemmig, T. F., Milian, E., Kopp, C., Karch, H. & Klaiber, B. (1998b) : Differential effects of systemic metronidazole and amoxycillin on Actinobacillus actinomycetemcomitans and Porphyromonas gingivalis in intraoral sites. Journal of Clinical Periodontology 25, 1 10 43. Formicola, A. J., Witte, E. T. & Curran, P. M. (1970) : A study of personality traits and acute necrotizing ulcerative gingivitis. Journal of Periodontology 41, 36 38 44. Freeman, R. & Goss, S. (1993) : Stress measures as predictors of periodontal disease a preliminary communication. Communicaitons in Dental and Oral Epidemiology 21, 176 177 45. Gafar M., Iliescu A. ( 1998 ) : Odontologie ( Endodonţie clinică şi practică), Ed. Med. Bucureşti 46. Gander S. ( 1996 ) : Bacterial biofilms: resistance to antimicrobial agents. J Antimicrob Chemother 37: 1047 1050 47. Garg A, Chren MM, Sands LP, Matsui MS, Marenus KD, Feingold KR, Elias PM. ( 2001 ) : Psychological stress perturbs epidermal permeability barrier homeostasis: implications for the pathogenesis of stress-associated skin disorders. Arch Dermatol 137: 53 59 48. Garrett S, Adams DF, Bogle G, Donly K, Drisko CH, Hallmon WW, Hancock EB, Hanes P, Hawley CE, Johnson L, Kiger R, Killoy W, pg. 65

Mellonig JT, Raab FJ, Ryder M, Stooler N, Polson A, Wang HL, Wolinsky LE, Yukna RA, Harrold CQ, Hill M, Johnson VB, Southard GL. ( 2000 ) : The effect of locally delivered controlled-release doxycycline or scaling and root planing on periodontal maintenance patients over 9 months. J Periodontol 71: 22 30 49. Garvey, A. J., Douglass, C. W. & Chauncey, H. H. (1986) : Personality factors, demographic variables, and indexes of periodontal disease in normal, communitydwelling males. Special Care in Dentistry 170 174 50. Gatchel, R. J., Baum, A. & Krantz, D. S. (1989) : An Introduction to Health Psychology, 2nd edition. New York: McGraw-Hill. 51. Gemmell E, Marshall RI, Seymour GJ (1997) : Cytokines and prostaglandins in immune homeostasis and tissue destruction in periodontal disease. Periodontol 2000 14: 112 143 52. Genco, R. J., & Löe, H. (1993) : The roˆ le of systemic conditions and disorders in periodontal disease. Periodontology 2000 2, 98 116 53. Genco, R. J. (1996) : Current view of risk factors for periodontal diseases. Journal of Periodontology 67, 1041 1049 54. Griesbach D, Amos A, Currie C. ( 2003 ) : Adolescent smoking and family structure in Europe. Soc Sci Med 56: 41 52 55. Griffiths GS, Smart GJ, Bulman JS, Weiss G, Schrowder J, Newman HN ( 2000 ) : Comparison of clinical outcomes following treatment of chronic adult periodontitis with subgingival scaling or subgingival scaling plus metronidazole gel. J Clin Periodontol 27: 910 917 56. Grisi DC, Salvador SL, Figueiredo LC, Souza SLS, Novaes AB Jr, Grisi MFM. ( 2002) : Effect of a controlled-release chlorhexidine chip on clinical and microbiological parameters of periodontal syndrome. J Clin Periodontol 29: 875 881 57. Grossi SG, Zambon JJ, Ho AW, Koch G, Dunford RG, Machtei EE, Norderyd OM, Genco RJ. ( 1994 ) : Assessment of risk for periodontal disease. I. Risk indicators for attachment loss. J Periodontol 65: 260 267 58. Grossi SG, Skrepcinski FB, DeCaro T, Zambon JJ, Cummins D, Genco RJ. ( 1996 ) : Response to periodontal therapy in diabetics and smokers. J Periodontol 67: 1094 1102 59. Grossi SG, Skrepcinski FB, DeCaro T et al (1997) : Treatment of periodontal disease in diabetics reduces glycated hemoglobin. J Periodontol 68: 713 719 60. Grossi SG, Zambon J, Machtei EE, Schifferle R, Andreana S, Genco RJ, Cummins D, Harrap G. ( 1997 ) : Effects of smoking and smoking pg. 66

cessation on healing after mechanical periodontal therapy. J Am Dent Assoc 128: 599 607 61. Haber, J. & Kent, R. L. (1992) : Cigarette smoking in a periodontal practice. Journal of Periodontology 63, 100 106 62. Haffajee, A. D., Socransky, S. S., Ebersole, J. L. & Smith, D. J. (1984) : Clinical, microbiological and immunological features associated with treatment of active periodontosis lesions. Journal of Clinical Periodontology 11, 600 618 63. Haffajee, A. D., Dzink, J. L. & Socransky, S. S. (1988) : Effect of modified Widman flap surgery and systemic tetracycline on the subgingival microbiota of periodontal lesions. Journal of Clinical Periodontology 15, 255 262 64. Haffajee, A. D. & Socransky, S. S. (1994) : Microbial etiological agents of destructive periodontal diseases. Periodontology 2000 5, 78 111 65. Haffajee, A. D., Dibart, S. & Kent, R. L. Jr & Socransky, S. S. (1995) : Clinical and microbiological changes associated with the use of 4 adjunctive systemically administered agents in the treatment of periodontal infections. Journal of Clinical Periodontology 22, 618 627 66. Haffajee, A. D., Cugini, M. A., Dibart, S., Smith, C., Kent, R. L. Jr & Socransky, S. S. (1997) : The effect of SRP on the clinical and microbiological parameters of periodontal diseases. Journal of Clinical Periodontology 24, 324 333 67. Haffajee, A. D., Cugini, M. A., Dibart, S., Smith, C., Kent, R. L. Jr. & Socransky, S. S. (1997b) : Clinical and microbiological features of subjects with adult periodontitis who responded poorly to scaling and root planing. Journal of Clinical Periodontology 24, 767 776 68. Haffajee, A. D., Socransky, S. S. & Gunsolley, J. C. (2003) : Systemic anti-infective periodontal therapy. A systematic review. Annals of Periodontology 8, 115 181 69. Hingorani AD, D Aiuto F. ( 2008 ) : Chronic inflammation, periodontitis and cardiovascular diseases. Oral Diseases 14, 102 104 70. Howell, T. H., Ridker, P. M., Ajani, U. A., Hennekens, C. H. & Christen, W. G. (2001) : Periodontal disease and risk of subsequent cardiovascular disease in U.S. male physicians. Journal of American College of Cardiology 37, 445 450 71. Hoyle BD, Jass J, Costerton JW. ( 1990 ) : The biofilm glycocalyx as a resistance factor. J Antimicrob Chemother 26: 1 5 72. Hugoson A, Thorstensson H, Falk H, Kuylenstierna J. ( 1989 ) : Periodontal conditions in insulin-dependent diabetics. J Clin Periodontol 16: 215 223 pg. 67

73. Hugoson, A., Ljungquist, B. & Breivik, T. (2002) : The relationship of some negative events and psychological factors to periodontal disease in an adult Swedish population 50 to 80 years of age. Journal of Clinical Periodontology 29, 247 25 74. Hujoel, P. P., Drangsholt, M., Spiekerman, C. & DeRouen, T. A. (2000) : Periodontal disease and coronary heart disease risk. Journal of the American Medical Association 284, 1406 1410 75. Hujoel, P. P., Drangsholt, M., Spiekerman, C. & Derouen, T. A. (2001) : Examining the link between coronary heart disease and the elimination of chronic dental infections. Journal of the American Dental Association 132, 883 889 76. Hung, H. C., Colditz, G. & Joshipura, K. J. (2005) : The association between tooth loss and the self-reported intake of selected CVDrelated nutrients and foods among US women. Community Dentistry and Oral Epidemiology 33, 167 173 77. Iorgulescu G. ( 2006 ) : Noţiuni de psihologie medicală şi psihodonţie. Personalitate, dezvoltare şi comportament; Ed. Universitară Carol Davila, Bucureşti 78. King, H., Aubert, R. E. & Herman, W. H. (1998) : Global burden of diabetes, 1995 2025: prevalence, numerical estimates, and projections. Diabetes Care 21, 1414 1431 79. Kiran, M., Arpak, N., Unsal, E. & Erdogan, M. F. (2005) : The effect of improved periodontal health on metabolic control in type 2 diabetes mellitus. Journal of Clinical Periodontology 32, 266 272 80. Kolenbrander PE. ( 1993 ) : Coaggregation of human oral bacteria: potential role in the accretion of dental plaque. J Appl Bacteriol 74: 79S 86S 81. Kornman, K. S. & Robertson, P. B. (1985) : Clinical and microbiological evaluation of therapy for juvenile periodontitis. Journal of Periodontology 56, 443 446 82. Kornman, K. S. (1986) : The role of supregingival plaque in the prevention and treatment of periodontal disease. a review of current concepts. Journal of Periodontal Research 16 (suppl), 23 28 83. Kornman, K. S. & Löe, H. (1993) : The role of local factors in the etiology of periodontal diseases. Periodontology 2000 2, 83 97 84. Kornman KS, Page RC, Tonetti MS (1997) : The host response to the microbial challenge in periodontitis: assembling the players. Periodontol 2000 14: 33 53 85. Kottra CJ. ( 1983 ) : Infection in the compromised host an overview. Heart Lung 12: 10 14 pg. 68

86. Kruger E, Thomson WM, Poulton R, Davies S, Brown RH, Silva PA. ( 1998 ): Dental caries and changes in dental anxiety in late adolescence. Community Dent Oral Epidemiol. 26:355 359 87. Kuramitsu, H. K., Qi, M., Kang, I. & Chen, W. (2001) : Role for periodontal bacteria in cardiovascular diseases. Annals of Periodontology 6, 41 47 88. Listgarten, M. A., Lai, C.-H. & Wong, M. Y. (1995) : Detection of Actinobacillus actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, and Bacteroides forsythus in an Actinobacillus actinomycetemcomitans positive population. Journal of Periodontology 66, 158 164 89. Locker D, Leake JL. ( 1993 ) : Risk indicators and risk markers for periodontal disease experience in older adults living independently in Ontario, Canada. J Dent Res 72: 9 17 90. Lo e H, Theilade E, Jenson SB. ( 1965 ) : Experimental gingivitis in man. J Periodontol 36: 177 187 91. Lo e H. ( 1993 ) : Periodontal disease. The sixth complication of diabetes mellitus. Diabetes Care 16:329 334 92. Loesche, W. J., Syed, S. A., Morrison, E. C., Kerry, G. A., Higgins T. & Stoll, J. (1984) : Metronidazole in periodontitis (1). Clinical and bacteriological results after 15 30 weeks. Journal of Periodontology 55, 325 335 93. Lo sche, W., Marshal, G. J., Apatzidou, D. A., Krause, S., Kocher, T. & Kinane, D. F. (2005) : Lipoprotein-associated phospholipase A2 and plasma lipids in patients with destructive periodontal disease. Journal of Clinical Periodontology 32, 640 644 94. Lo pez, R., Oyarzu n, M., Naranjo, C., Cumsille, F., Ortiz, M. & Baelum, V. (2002) : Coronary heart disease and periodontitis a case control study in Chilean adults. Journal of Clinical Periodontology 29, 468 473 95. Mârţu S., Mocanu C. (2000) : Parodontologie clinică, Ed. Apollonia, Iaşi 96. Mombelli, A., Schmid, B., Rutar, A. & Lang, N. P. (2000) : Persistent patterns of Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia/nigrescens, and Actinobacillus actinomycetemcomitans after mechanical therapy of periodontal disease. Journal of Periodontology 71, 14 21 97. Mombelli A, Schmid B, Rutar A, Lang NP ( 2002 ) : Local antibiotic therapy guided by microbiological diagnosis. Treatment of Porphyromonas gingivalis and Actinobacillus actinomycetemcomitans persisting after mechanical therapy. J Clin Periodontol 29: 743 749 pg. 69

98. Monteiro Da Silva, A. M., Oakley, D. A., Newman, H. H., Nohl, F. S. & Lloyd, H. M. (1996) : Psychosocial factors and adult onset rapidly progressive periodontitis. Journal of Clinical Periodontology 23, 789 794 99. Monteiro da Silva, A. M., Newman, H. N., Oakley, D. A. & O Leary, R. (1998) Psychosocial factors, dental plaque levels and smoking in periodontitis patients. Journal of Clinical Periodontology 25, 517 523 100. Newman, H. N. (1998) : Periodontal therapeutics a viable option. International Dental Journal 48, 173 179 101. Nguyen, L., Dewhirst, F. E., Hauschka, P. V. & Stashenko, P. (1991) : Interleukin-1b stimulates bone resorption and inhibits bone formation in vivo. Lymphokine and Cytokine Research 10, 15 21 102. Noack, B., Genco, R. J., Trevisan, M., Grossi, S., Zambon, J. J. & De Nardin, E. (2001) : Periodontal infections contribute to elevated systemic C-reactive protein level. Journal of Periodontology 72, 1221 1227 103. Papapanou, P. N. (1996) : Periodontal Diseases: Epidemiology. Proceedings of the 1996 World Workshop in Periodontics. Annals of Periodontology 1, 1 36 104. Paquette, D., Minsk, L., Lessem, J. & Santucci, E. (2000) : A pharmacokinetic study of a locally delivered minocycline therapeutic system (MPTC). Journal of Clinical Periodontology 27 (Suppl. 1), 24, (abstract) 105. Paşca M.D. ( 2007 ) : Noi perspective în psihologia medicală, Ed. University Press Târgu Mureş 106. Patel, S. T. & Kent, K. C. (1998) : Risk factors and their role in the diseases of the arterial wall. Seminars in Vascular Surgery 11, 156 168 107. Petrou-Amerikanou C, Markopoulos AK, Belazi M, Karamitsos D, Papanayotou P (1998) : Prevalence of oral lichen planus in diabetes mellitus according to the type of diabetes. Oral Dis 4: 37 40 108. Quirynen M, De Soete M, Dierickx K, van Steenberghe D. ( 2001 ): The intra-oral translocation of periodontopathogens jeopardizes the outcome of periodontal therapy. A review of the literature. J Clin Periodontol 28: 499 507 109. Quteish Taani D. S. M. ( 2002 ) : Dental anxiety and regularity of dental attendance in younger adults. Journal of Oral Rehabilitation 2002 29; 604 608). 110. Rabin, B. S. (1999) : Stress, Immune Function, and Health. New York: Wiley-Liss pg. 70

111. Renvert S, Lessem J, Dahle n G, Lindahl C, Svensson M. ( 2006 ) : Topical minocycline microspheres versus topical chlorhexidine gel as an adjunct to mechanical debridement of incipient peri-implant infections: a randomized clinical trial. J Clin Periodontol 33: 362 369 112. Riviere, G. R., Elliot, K. S., Adams, D. F., Simonson, L. G., Forgas, L. B., Nilius, A. M. & Lukeheart, S. A. (1992) : Relative proportions of pathogen-related oral spirochetes (PROS) and Treponema denticola in supragingival and subgingival plaque from patients with periodontitis. Journal of Periodontology 63, 131 136 113. Rodenburg, J. P., vanwinkelhoff, A. J.,Winkel, E. G., Goene, R. J., Abbas, F. & de Graaff, J. (1990) : Occurrence of Bacteroides gingivalis, Bacteroides intermedius and Actinobacillus actinomycetemcomitans in severe periodontitis in relation to age and treatment history. Journal of Clinical Periodontology 17, 392 399 114. Rodrigues DC, Taba MJ, Novaes AB, Souza SL, Grisi MF (2003) : Effect of non-surgical periodontal therapy on glycemic control in patients with type 2 diabetes mellitus. J Periodontol 74: 1361 1367 115. Stănisor E., Bălan A ( 2004 ) : Universul carceral- culegere de studii de criminologie si penologie 116. Stein, M., Keller, S. E. & Schleifer, S. J. (1985) : Stress and immunomodulation: the role of depression and neuroendocrine function. Journal of Immunology 135 (Suppl.), 827 833 117. Stelzel, M., Reichel, E., Holeczek, H., Griese, B. & Flores-de-Jacoby, L. (1997b) : Lokale Metronidazol-Applikation bei Patienten mit suboptimalem Langzeitergebnis wa hrend des Recalls. Deutsche Zahna rztliche Zeitschrift 52, 530 535 118. Stelzel M, Flore`s-de-Jacoby L ( 2000 ) : Topical metronidazole application as an adjunct to scaling and root planing. J Clin Periodontol 27: 447 452 119. Sternberg EM, Chrousos GP, Wilder RL, Gold PW. (1992): The stress response and the regulation of inflammatory disease. Ann Intern Med 1992: 117: 854 866 120. Stewart, P. S. & Costerton, J. W. (2001) : Antibiotic resistance of bacteria in biofilms. Review. Lancet 358, 135 138 121. Takamatsu, N., Kazuko, Y., He, T., Umeda, M. & Ishikawa, I. (1999): Effect of initial periodontal therapy on the frequency of detecting Bacteroides forsythus, Porphyromonas gingivalis and Actinobacillus actinomycetemcomitans. Journal of Periodontology 70, 574 580 122. Tamburrino, M. B., Lynch, D. J., Nagel, R. W., Stadler, N. & Pauling, T. (1994) : Screening women in family practice settings: association pg. 71

between depression and smoking cigarettes. Family Practice Research Journal 14, 333 337 123. Taubman, M. A., Haffajee, A. D., Socransky, S.S., Smith, D. J. & Ebersole, J. L. (1992) : Longitudinal monitoring of humoral antibody in subjects with destructive periodontal diseases. Journal of Periodontal Research 27, 511 521 124. Taylor, G. W. (1999) : Periodontal treatment and its effects on glycaemic control. A review of evidence. Oral Surgery, Oral Medicine, Oral Pathology, Oral Radiology Endodontics 87, 311 316 125. Taylor G. ( 2001 ) : Bi-directional interrelationships between diabetes and periodontal diseases: an epidemiologic perspective. Ann Periodontol 6:99 112 126. Tervonen, T. & Karjalainen, K. (1997) : Periodontal disease related to diabetic status. A pilot study of the response to periodontal therapy in type 1 diabetes. Journal of Clinical Periodontology 24, 505 510 127. Vasile V., Paşca G. ( 2006) : Psihologie medicală, Ediţia a IIIa revizuită, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea 128. Vataman M., Oniţoiu A., Deva V.( 2002 ) : Posibilităţi de combatere a efectelor secundare ale blocantelor canalelor de calciu la nivel gingival. Rev.Med.Stomat ( Supliment1) 129. Vettore MV, Lea o ATT, Monteiro da Silva AM, Quintanilha RS, Lamarca GA. ( 2003 ) : The Relationship of stress and anxiety with chronic periodontitis. J Clin Periodontol 30: 394 402 130. Vettore M, Quintanilha RS, Monteiro da Silva AM, Lamarca GA, Lea o ATT. ( 2005) : The influence of stress and anxiety on the response of non-surgical periodontal treatment. J Clin Periodontol 32: 1226 1235 pg. 72