REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA IAŞI Facultatea de Farmacie CERCETAREA PREZENŢEI NITRIŢILOR ŞI NITRAŢILOR ÎN UNELE ELEMENTE DE MEDIU DIN JUDEŢUL NEAMŢ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Prof. Univ. Dr. VICTOR NASTASE DOCTORAND, Farm. Dăscăliţa (Niţuc) Ecaterina IAŞI - 2

CUPRINS STADIUL CUNOAŞTERII INTRODUCERE CAPITOLUL I Nitriţii şi nitraţii, generalităţi, surse. Distribuţie în mediu, domenii de utilizare I.. Nitraţii şi nitriţii, generalităţi I.2. Distribuţia nitraţilor în elementelor de mediu I.2.. Prezenţa nitraţilor în sol I.2.2. Conţinutul surselor de apă în nitriţi şi nitraţi I.2.3. Distribuţia nitraţilor şi nitriţilor în produse alimentare I.2.4. Nitriţii şi nitraţii în tehnologia alimentară I.3. Domeniul de utilizare I.4. Prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în diverse produse farmaceutice I.5. Concluzii CAPITOLUL II Influenţa negativă a nitriţilor şi a nitraţilor asupra organismului II.. Efectele toxice ale NO 2 şi NO 3 asupra organismului II.2. Efecte negative ale nitraţilor şi nitriţilor asupra metabolismului organismului II.3. Măsuri de protecţie II.4. Concluzii CAPITOLUL III Metode analitice de determinare a compuşilor nitriţi cu azot-amoniac, nitraţi si azot total, precum şi a substanţelor organice din apă III.. Prelevarea şi conservarea probelor de apă III... Prelevarea probelor III..2. Conservarea probelor de apă III.2. Determinarea compuşilor cu azot III.2.. Determinarea amoniacului III.3. Determinarea nitriţilor III.3.. Metoda cu acid sulfanilic şi alfa-naftil amina III.3.2. Metoda cu acid sulfanilic şi fenol III.3.3. Metoda cu acid sulfanilic şi ά- naftol III.3.4. Metoda cu 8-amino-chinolină (metoda Forris) III.3.5. Metoda cu antipirină III.3.6. Metoda cu p-nitroanilină şi azulenă III.3.7. Determinarea NO 2 prin metoda chemiluminiscenţă III.4. Determinarea nitraţilor III.4.. Metode spectrofotometrice III.4.2. Metode bazate pe reducerea nitraţilor III.4.2.. Metoda de reducere la azotiţi III.4.2.2. Metoda de reducere la amoniac III.4.3. Metode electrochimice III.4.3.. Metoda potenţiometrică III.4.3.2. Metoda polarografică III.5. Determinarea azotului total III.6. Determinarea substanţelor organice III.6.. Determinarea substanţelor organice prin metoda cu permanganat de potasiu. Determinarea oxidabilităţii sau a consumului chimic de oxigen (CCO) III.6.2. Determinarea substanţelor organice prin metoda cu dicromat de potasiu III.7. Concluzii generale CAPITOLUL IV Legislaţii internaţională (CE) şi naţională privind calitatea apei destinată consumului uman CONTRIBUŢII PERSONALE CAPITOLUL V Motivarea şi obiectivele temei de cercetare V.. Motivarea temei de cercetare V... Rolul apei în organism V..2. Condiţiile calitative ale apei potabile V..3. Compuşi chimici din apa potabilă V.2. Premisele temei de cercetare V.2.. Provenienţa nitraţilor din apă V.2.2. Particularităţile intoxicaţiei cu nitraţi V.2.3. Măsuri de profilaxie V.2.4. Nitraţii, nitriţii şi formarea nitrozaminelor V.2.5. Catalizatori ai formării nitrozaminei V.2.6. Inhibitori ai formării nitrozaminelor V.2.7. Efectele compuşilor N-nitroso asupra organismului V.2.8. Alte efecte toxice ale nitraţilor V.3. Obiectivele temei de cercetare

V.3.. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot-amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursele de apă potabilă din judeţul Neamţ V.3.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi a nitraţilor în unele produse alimentare de natură vegetală V.3.3. Înregistrarea şi cercetarea prezenţei cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari alimentaţi artificial din judeţul Neamţ în perioada 25-28 V.4. Metodologia de cercetare CAPITOLUL VI Studiul metodelor analitice utilizate la cercetarea temei tezei de doctorat VI.. Studiul metodelor analitice privind determinarea unor indicatori fizico-chimici ai apei potabile VI... Determinarea ph-ului prin metoda electrochimică VI..2. Determinarea conductivităţii electrice a apei VI..3. Determinarea conţinutului total de săruri dizolvate (TDS) din apă VI..4.Determinarea durităţii apei VI..5. Determinarea conţinutului de calciu VI..6. Determinarea magneziului din apă VI..7. Determinarea conţinutului de cloruri (metoda Mohr) VI..8. Determinarea substanţelor organice oxidabile din apă (CCO) VI..9. Determinarea conţinutului de amoniu din apă VI... Determinarea conţinutului de nitriţi prin spectrometrie de absorbţie moleculară VI... Metoda spectrometrică de determinare a ionului nitrat din apă VI.2. Metoda de determinare cantitativă a nitriţilor şi nitraţilor din legume şi fructe VI.3. Metoda biochimică de determinare a methemoglobinei CAPITOLUL VII Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor, nitraţilor şi a substanţelor organice din sursele centrale de apă potabilă din judeţul Neamţ VII.. Surse de apă potabilă din localitatea Piatra Neamţ VII... Sursa de captarea apei potabile Vaduri VII..2. Staţia de captare şi tratare a apei potabile din lacul Bâtca Doamnei VII.2. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă a localităţii Târgu Neamţ VII.3. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă potabilă a localităţii Bicaz VII.4. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă potabilă a localităţii Roman CAPITOLUL VIII Motivarea şi obiectivele temei de cercetare VIII.. Sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona montană din judeţul Neamţ VIII.2. Cercetarea indicatorilor fizico-chimici în sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona colinară a judeţului Neamţ VIII.3. Date statistice privind valorile amoniacului, nitriţilor, nitraţilor şi substanţele organice în 8 de surse de apă (zona montană împreună cu zona colinară) din judeţul Neamţ în perioada 25-28 VIII.4. Repartiţia surselor de apă (fântâni) din judeţul Neamţ după valorile nitraţilor VIII.5. Studiul statistic privind calitatea apei potabile din fântânile cercetate din judeţul Neamţ (25-28) VIII.6. Cercetarea statistică privind raportul nitraţilor cu ceilalţi indicatori fizico-chimici CAPITOLUL IX Cercetarea unor indicatori fizico-chimici din unele surse subterane de apă microcentrale din judeţul Neamţ CAPITOLUL X Studiul comparativ al valorilor unor indicatori fizico-chimici obţinute la cercetarea apei din fântâni cu valorile obţinute la sursele de apă din microcentrale (subterane) şi centrale din judeţul Neamţ în anii 25-28 CAPITOLUL XI Studiul prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în unele produse alimentare de natură vegetală din judeţul Neamţ XI.. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de spanac XI.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de salată verde din judeţul Neamţ XI.3. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în roşii, castraveţi, morcov, ridichi CAPITOLUL XII Cercetarea prezenţei unor cazuri de methemoglobinemie la copiii sugari din judeţul Neamţ în anii 25, 26, 27 şi 28 CAPITOLUL XIII Concluzii generale CAPITOLUL XIV Recomandări şi propuneri Bibliografie Lista lucrărilor publicate 2

CAPITOLUL V MOTIVAREA ŞI OBIECTIVELE TEMEI DE CERCETARE V.. Motivarea temei de cercetare Apa este un constituent esenţial al materiei vii, având un rol important în desfăşurarea proceselor vitale. Astfel organismul uman, deşi este perfect adaptat la condiţiile de viaţă de pe uscat, continuă să fie total dependent de apă, aşa cum sunt dependente, practic, toate fiinţele terestre. Ţesuturile şi organele tuturor acestor vieţuitoare conţin apă într-o mare proporţie. În cazul organismului uman, apa este mediul în care se desfăşoară toate procesele metabolice, toate reacţiile biochimice, fundamentale ale vieţii. De aceea, cantitatea finală a apei în corpul uman depăşeşte cu mult jumătate din masa acestuia, fiind diferită în funcţie de vârstă, sex, starea de nutriţie a organismului, ţesutul sau sistemul luat în consideraţie. Astfel cantităţi mai mari (8-9 %) se găsesc în plasmă, substanţa cenuşie, rinichi, cord etc. şi mult mai mici (-3%) în dentină, ţesut adipos, os etc. La sexul feminin conţinutul de apă este mai redus (55%) decât la bărbat (6%). Cantitatea de apă din organismul uman scade odată cu vârsta. Toleranţa la deshidratare variază în funcţie de specie şi indivizi, dar fiinţele vii nu pot supravieţui fără apă. Omul poate trăi o lună fără hrană, dar nu poate suporta lipsa apei mai mult de circa 3-4 zile. Dacă apa ţesuturilor scade cu numai 5%, viaţa omului încetează. În organism apa se găseşte în echilibru stabil, în sensul că aportul de apă echivalează pierderile. Există situaţii când eliminarea depăşeşte aportul, bilanţul hidric devenind negativ. Se produce în hemoragii, vărsături, stări diareice, transpiraţii puternice sau stări fiziologice deosebite: munci fizice excesive, climat deosebit de cald. Dacă aportul de apă depăşeşte pierderea, bilanţul hidric este pozitiv ca de exemplu: în perioadele de creştere, graviditate sau convalescenţă. Pentru un adult normal cu activitate fizică moderată, cu o alimentaţie normală şi aflat într-un regim cu climă temperată, aportul de apă este aproape de 4-275 ml/24h. Necesarul de apă este funcţie de caracteristicile aportului fizic, de temperatura mediului şi de cantitatea de solviţi care trebuie eliminată. În principiu, aportul zilnic de apă trebuie să fie situat între 3-4 mg/kg corp, dar şi cu 2 ml/kg corp nu se produc modificări semnificative ale echilibrului hidric. Apa care ajunge în organism provine prin ingestia lichidelor ca atare (-,3 l) sau sub forma apei pe care o conţin alimentele vegetale şi animale. Apa ia naştere în organism din metabolizarea diferitelor trofine ca de exemplu: g lipide formează 7, ml apă, g proteine formează 43,3 ml apă, g glucide eliberează 55, ml apă. Aportul de apă în organism este reglat de senzaţia de sete, iar volumul de apă din organism este reglat pe cale nervoasă (hipotalamus) şi hormonală (hipofiză, suprarenală). Un regim alimentar mixt, produce prin oxidare aproximativ 3-35 ml apă zilnic. Eliminarea apei din organism se face pe cale cutanat, pulmonară, digestivă şi mai ales pe cale renală. Eliminarea apei prin evaporarea la nivelul suprafeţelor cutanate şi pulmonare se face continuu prin perspiraţie insensibilă. Apa extracelulară difuzează pasiv prin epidermă şi prin consum de căldură, trece în stare de vapori. La nivelul suprafeţelor alveolare pulmonare apa se evaporă şi încarcă cu vapori aerul alveolar care este eliminat în aerul atmosferic. Prin perspiraţie insensibilă se va arde practic numai apă, întrucât solviţii sunt în concentraţii foarte mici. Cantitatea de apă pierdută pe această cale în decurs de 24 ore este în medie de 5 ml cu variaţii între 3-6 ml, putând ajunge chiar la ml. Eliminarea apei prin transpiraţie (perspiraţia sensibilă) reprezintă lichidul secretat de glandele sudoripare, care diferă de lichidul care se evaporă în cursul perspiraţiei insensibile, prin conţinutul mai bogat în solviţi care poate ajunge până la 5%. Cantitatea secretată este de până la 7 ml/m 2 /h în funcţie de temperatura corpului şi de efortul fizic. Eliminarea digestivă care este reprezentată de salivă, suc gastric, bila, suc pancreatic şi suc intestinal. În cea mai mare parte, apa acestor secreţii este realizabilă la nivelul colonului, astfel că încât prin materiile fecale se pierd numai -2 ml apă în 24 de ore. Eliminarea renală a apei este deosebit de importantă nu numai cantitativ 7-7 ml/24 ore, dar mai ales prin posibilitatea organismului de a adapta eliminarea renală nevoilor echilibrului hidric. Echilibrul hidric reprezintă un factor decisiv în homeostazia generală a organismului. Existenţa unui volum constant de apă asigură izotonia şi izoionia (egalităţile dintre suma sarcinilor pozitive cu cele negative, de cca. 5 mg/l cationi, respectiv anioni). 3

Modificările echilibrului hidric îmbracă fie forma unui bilanţ negativ (deshidratare), fie cea a unui bilanţ pozitiv (hiperhidratare). V... Rolul apei în organism Caracterul indispensabil al apei pentru organism decurge din numeroasele sale funcţii pe care le îndeplineşte, cele mai importante fiind următoarele (9, 92, 96): - rolul structural: fiind îndeplinit de cantitatea mare de apă din organism, care este de 65% din care 45% este apă intracelulară şi 2% apă extracelulară. - rolul de mediu biologic general, în care au loc numeroase reacţii chimice care definesc procesul vital. Se datorează în mare măsură faptului că apa este un foarte bun solvent, constituind în acelaşi timp vehiculul substanţelor necesare activităţii celulare, precum şi a substanţelor de deşeuri care trebuie eliminate din organism. Apa este mediul în care se produc numeroase dispersii moleculare sub formă de soluţii apoase a substanţelor pătrunse în organism care sunt absorbite la nivelul intestinului şi tot sub această formă sunt transportate prin intermediul sângelui la organe şi ţesuturi. - rolul biochimic al apei este legat de caracterul de dipol al moleculei de apă care îi permite să se poată uni cât şi cu ionii negativi, apa participă la numeroase reacţii biochimice ca hidrolize, hidratări, oxidări etc. - apa reprezintă un bun regulator termic ca mediu de reacţie, apa permite realizarea proceselor metabolice care asigură refacerea permanentă a ţesuturilor şi eliminarea produşilor de catabolism. Fără apă toate aceste procese biologice nu ar fi posibile, motiv pentru care se afirmă că vieţuitoarele, inclusiv omul, trăiesc în apă şi sunt scăldate permanent în apă (7). V..2. Condiţiile calitative ale apei potabile Organismul uman, prin intermediul apei potabile consumate zi de zi, beneficiază de o serie de elemente chimice prezente în apă, a căror efect benefic contribuie, pe lângă alţi factori, la deplina dezvoltare a organismului şi la menţinerea stării de sănătate. În vederea asigurării condiţiilor calitative şi cantitative a apei potabile de apă curată şi sanogenă şi în ţara noastră, ca în multe alte ţări s-au emis legi privind calitatea apei potabile. Astfel, în ţara noastră legea 458/22 privind calitatea apei potabile stabileşte parametri şi indicatori de calitate microbiologici şi chimici cu valorile maxime admise pentru fiecare parametru şi indicator în parte. În acest mod atenţia publică şi oficialităţile implicate în sănătate publică este îndreptată asupra asigurării condiţiilor calităţii chimice a apei potabile la care se adaugă totalitatea numeroaselor date ştiinţifice privind riscul expunerii la unele substanţe chimice prin consumul de apă. V..3. Compuşi chimici din apa potabilă Astfel OMS evaluând riscul pentru diferiţi compuşi chimici din apa potabilă a stabilit valori limită ale acestora. Cercetarea noastră a pornit de la prezenţa compuşilor cu azot-amoniac, nitriţi şi nitraţi în elementele de mediu şi impactul acestora asupra stării de sănătate a populaţiei. De altfel, normativele sanitare stabilesc CMA în apă pentru amoniac şi nitriţi,5 mg/l iar pentru nitraţi 5 mg/l. Este bine cunoscut că excesul acestora duce la formarea methemoglobinei şi de aici boala numită methemoglobinemia cu manifestări preponderente la copiii sugari cu alimentaţie artificială şi mixtă, precum şi la formarea nitrozaminelor ca urmare a reacţiei cu aminele secundare sau terţiare, cu acţiune cancerigenă unanim recunoscută. Aportul exogen de nitraţi pentru organismul uman îl reprezintă apa potabilă şi produsele alimentare ca atare, în special cele de origine vegetală, precum şi a preparatelor de carne. V.3. Obiectivele temei de cercetare Obiectivele principale se referă la cercetarea prezenţei compuşilor de azot amoniac, nitriţi şi nitraţi, a substanţelor organice, precum şi a altor indicatori fizico-chimici din unele elemente de mediu în perioada anilor 25-28. V.4. Metodologia de cercetare Cercetarea s-a desfăşurat după un plan stabilit iniţial, defalcat pe etape de lucru în perioade celor 4 ani de lucru (25-28). Metodologia cercetării acestei teme a fost orientată către activitatea de teren în teritoriul administrativ respectiv şi către activitatea din laboratorul de specialitate. Activitatea din teren a constat din selectarea surselor de cercetare distribuite pe întreg judeţul Neamţ, prelevarea probelor şi înregistrarea tuturor caracteristicilor acestor surse privind îndeplinirea condiţiilor impuse de legislaţia sanitară. 4

Activitatea de laborator s-a desfăşurat în condiţiile asigurării unei dotări corespunzătoare pentru a obţine rezultate cât mai fidele. În cazul cercetării produselor vegetale s-au recoltat probe din piaţa alimentară a oraşului Piatra Neamţ şi s-au obţinut informaţii suplimentare de la specialişti din domeniul agricol. În cazul înregistrării şi cercetării cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari, s-a colaborat cu specialişti din spitalul judeţean Piatra Neamţ pentru cazurile internate în spital şi cu organele medicale din teritoriu pentru identificarea sursei de apă în prepararea hranei, în vederea determinării compuşilor cu azot amoniac, nitriţi şi nitraţi. Tehnicile utilizate de determinarea indicatorilor fizico-chimici din apă ai nitriţilor şi nitraţilor din produsele vegetale şi a methemoglobinei din sânge sunt oficiale (STAS) sau în literatura de specialitate. Unele din aceste tehnici au constituit obiectul unor studii analitice efectuate şi rescrise în capitolul respectiv. Tehnicile utilizate la acest studiu sunt rescrise şi extinse în capitolul VI al tezei de doctorat. CAPITOLUL VII CERCETAREA PREZENŢEI AMONIACULUI, NTRIŢILOR, NITRAŢILOR ŞI A SUBSTANŢELOR ORGANICE DIN SURSELE CENTRALE DE APĂ POTABILĂ DIN JUDEŢUL NEAMŢ S-au cercetat sursele centrale de apă potabilă din localităţile Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Roman şi Bicaz. În aceste surse de apă s-a determinat prezenţa compuşilor de azot amoniac, nitriţi şi nitraţi precum şi substanţe organice. Totodată s-a cercetat şi gradul de mineralizare a apei acestor surse prin determinarea conductivităţii electrice, a calciului, magneziului, clorurilor, durităţii totale şi a reziduului fix la 5 C. VII.. Surse de apă potabilă din localitatea Piatra Neamţ Localitatea Piatra Neamţ, precum şi unele localităţi apropiate (Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov şi Zărneşti) sunt aprovizionate cu apă potabilă din două surse şi anume: - sursă de captare a apei potabile în localitatea Vaduri (sursa subterană); - sursa de captare a apei potabile din lacul de acumulare Bâtca Doamnei (sursă de suprafaţă). Apa potabilă furnizată de aceste două captări se amestecă în instalaţia de distribuţie ajungând la consumatori în zona în care locuiesc aceştia. VII... Sursa de captarea apei potabile Vaduri Este situată în comuna Alexandru cel Bun, sat Vaduri la circa 5 km de municipiul Piatra Neamţ. Este compusă din 53 puţuri şi 4 chesoane la o adâncime între 4-6 m situate de o parte şi de alta a canalului de aducţiune a apei din râul Bistriţa la o distanţă de m de acesta şi de 2 m faţă de albia râului Bistriţa. Această apă de profunzime la ieşirea din staţia de captare Vaduri este tratată cu clor gazos direct în conducta colectivă de distribuţie. VII..2. Staţia de captare şi tratare a apei potabile din lacul Bâtca Doamnei Este situată în municipiul Piatra Neamţ pe malul lacului de acumulare Bâtca Doamnei şi care prelucrează apa de suprafaţă provenită din acest lac de acumulare. Staţia de tratare este prevăzută cu compartimentele: preclorinare, coagulare (tratare cu sulfat de aluminiu), decantare, filtrare rapidă şi clorinare. Staţiile de captare a apei Vaduri şi Bâtca Doamnei au o capacitate de înmagazinare de 23 m 2, iar reţeaua de distribuţie are o lungime de 246 km. Consumul zilnic de apă potabilă în anii studiaţi a fost de 25-35 l/om/zi. Compoziţia minerală a apei acestor două surse, în medie, este apropiată aşa cum reiese din rezultatele prezentate în tabelul 44. Concluzii: din rezultatele prezentate în acest tabel de mai sus, se constată în cazul ambelor surse un grade de mineralizare moderat, care se încadrează în limita CMA pentru apa potabilă. Mai rezultă că indicatorii de mineralizare în cazul sursei de suprafaţă provenită din râul Bistriţa prezintă valori mai reduse, comparativ cu sursa de profunzime a cărei apă provine de fapt tot din râul Bistriţa, care prin filtrare în sol, gradul de mineralizare creşte ca urmare a încorporării unor substanţe minerale din solul traversat. 5

mg/l Tabel 44. Valorile medii ale indicatorilor de mineralizare a surselor de apă Vaduri şi Bâtca Doamnei Nr.crt. Indicatori de mineralizare Sursele de apă Captare Vaduri (profunzime) Captare Bâtca Doamnei. ph 7,5 7,4 2. Conductivitatea electrică (µs/cm) 35 29 3. Cloruri (mg Cl /L),63 7,9 4. Calciu (mg Ca 2+ /L) 5,3 34,46 5. Magneziu (mg Mg 2+ /L) 8,75 7,29 6. Duritate totală (grade G) 9,2 6,5 7. Reziduu fix la 5 C mg/l 26 7 VII... Cercetarea prezenţei compuşilor de azot amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursa de apă de profunzime Vaduri în anii 25, 26 şi 28 Din acest punct de vedere au fost analizate 5 probe din care 3 probe în anul 25, probe în anul 26 şi probe în anul 28. Tabelul 46. Indicatori statistici pentru nitraţii în sursa Vaduri Date statistice Anul 25-28 NO 3 mg/l 25 26 28 Nr. probe cercetate 3 5 Media 3,66 5,3 5,6 4,86 Maxima 6, 7,8 6,66 6,82 Minima 2,7 2,75 5, 3,48 Abaterea,68,5,32,83 Abaterea,94,9,56,3 Eroarea,7,57,7,3 Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, media nitraţilor în trei ani de cercetări s-a încadrat între 3,66 mg/l şi 5,6 mg cu o medie a celor 3 ani de cercetare de 4,86 mg/l, mult sub limita CMA (5 mg/l). Valoarea maximă este înregistrată în anul 26 de 7,8 mg/l cu o medie pentru perioada cercetată de 6,8 mg/l.valoarea minimă se situează între 2,7-5, mg/l, cu o medie de 3,84 mg/l. Abaterile sunt situate între,32-,5 mg/l. Eroarea este subunitară (,7-,57) cu media de,3. 7 6 5 4 3 2 4.86 6.82 3.48.83 media maxima minima abaterea.3 abaterea.3 eroarea probe cercetate: 5 Fig. 9. Media nitraţilor în sursa de apă Vaduri în anii 25, 26 şi 28 În tabelul 47 sunt prezentaţi indicatorii statistici pentru substanţe organice exprimate în mg O 2 /L. 6

mg/l Tabel 47. Indicatorii statistici pentru substanţele organice în sursa Vaduri Date statistice Anul 25-28 O 2 mg/l 25 26 28 Nr. probe cercetate 3 5 Media,98,2,62,26 Maxima,7 2,,76,82 Minima,72,72,5,98 Abaterea,6,32,6,8 Abaterea,2,38,8,46 Eroarea,3,,25,3 Din datele prezentate în tabelul nr. 39 rezultă că media substanţelor organice în anii cercetaţi variază între,98-,26 mg/l cu media de,26 mg O 2 /, care se situează mult sub CMA (5 mg O 2 ) şi cu o maximă în cei 3 ani de studiu de 2, mg O 2 /L şi o medie de,32 mg O 2 /L. Abaterea este redusă, variind între,6-,32 cu media de,8. Eroarea este subunitară,3-,25. Valorile reduse ale substanţelor organice scot în evidenţă puritatea acestei surse de apă explicate şi de absenţa amoniacului şi nitriţilor, indicatori de poluare organică a unei surse de apă. 2.82.5.26.98.5.46.8 media maxima minima abaterea abaterea.3 eroarea probe cercetate: 5 Fig. 23. Media indicatorilor statistici pentru substanţele organice în sursa de apă Vaduri în anii 25, 26 şi 28 Concentraţiile reduse de substanţe organice, sub CMA (5 mg O 2 ) şi absenţa în toată perioada cercetată a amoniacului şi nitriţilor. Indicatori specifici de poluare a apei atestă condiţiile optime de potabilitate a apei conform legislaţiei sanitare în vigoare în ţara noastră, cât şi în comunitatea europeană. VII...2. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursa de apă de suprafaţă Bâtca Doamnei în anii 25, 26 şi 28 Tabel 49. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Bâtca Doamnei în anii 25, 26 şi 28 Date statistice Anul 25-28 NO 3 mg/l 25 26 28 Nr. probe cercetate 3 5 Media 3,5 3,7 3,75 3,44 Maxima 5,65 5,3 4,5 5,4 Minima 2,5 2,45 2,82 2,59 Abaterea,45,49,44,46 Abaterea,68 2,5,54,24 Eroarea,2,77,7,35 7

mg/l Din rezultatele înregistrate în tabelul de mai sus rezultă că media nitraţilor variază între 3,7 şi 3,75 mg/l cu media celor 3 ani de cercetare de 3,44 mg/l. Valorile maxime se situează între 4,5-5,65 mg/l cu media celor 3 ani de cercetări de 5,4 mg/l, iar valoarea minimă variază între 2,45-2,82 mg/l cu media de 2,59 mg/l. Deci se remarcă valori scăzute şi puţin variabile ale nitriţilor în toată perioada cercetată, caracteristică apelor de suprafaţă din zona montană. Valorile sunt mult sub CMA admisă (5 mg/l).abaterea a acestor date cât şi eroarea sunt subunitare, având media de,46 şi respectiv,35. Constatăm aceleaşi valori reduse ale nitraţilor şi aceleaşi variaţii ale valorilor, ele fiind cuprinse între 2,82-4,5 mg/l, cu o medie de 3,75 mg/l, datorită faptului că apa este de suprafaţă fiind supusă variaţiilor sezoniere. 6 5 5.4 4 3 2 3.44 2.59.46 media maxima minima abaterea.24 abaterea.35 eroarea probe cercetate: 5 Fig. 27. Media nitraţilor în sursa de apă Bâtca Doamnei în anii 25, 26 şi 28 Tabel 5. Indicatori statistici pentru substanţe organice în sursa Bâtca Doamnei în anii 25, 26 şi 28 Date statistice Anul 25-28 O 2 mg/l 25 26 28 Nr. probe cercetate 3 5 Media,35,6,47,47 Maxima,92 2,,92,94 Minima,64,87,2,87 Abaterea,55,23,6,3 Abaterea,34,32,22,29 Eroarea,6,9,6,7 Din rezultatele prezentate în tabelul 5 şi reprezentate în figurile de mai sus reiese că media substanţelor organice în anii cercetaţi variază între,35-,6 mg O 2 /L, cu media,47 O 2 mg/l, rezultate care sunt mult sub CMA (5 mg O 2 /L). Maxima fiind de 2, mg/l şi media acesteia fiind de,94 mg O 2 /L. Abaterea în toţii anii cercetaţi a fost subunitară, variind între,6-,55 cu media de,3. Eroarea este cuprinsă între,6-,9 cu media celor 3 ani de studii,7. Valorile reduse ale substanţelor organice scoate în evidenţă lipsa poluării acestei surse de apă cu poluanţi organici cu azot, fapt confirmat şi de absenţa indicatorilor de poluare: amoniac şi nitriţi în toate probele de apă cercetate. Această sursă fiind de suprafaţă se impune menţinerea indicatorilor bacteriologici şi biologici în limitele impuse de legislaţia sanitară pentru apa potabilă prin utilizarea unor substanţe dezinfectante permise de legea sanitară. 8

mg/l 2.94.5.5.47.87 media maxima minima abaterea.3.29 abaterea.7 eroarea probe cercetate: 5 Fig. 3. Media substanţelor organice în sursa de apă Bâtca Doamnei în anii 25, 26 şi 28 Absenţa amoniacului şi a nitriţilor din sursa de apă de suprafaţă în toate probele cercetate (5), indicatori caracteristici de poluare a apei, atestă calităţi optime a acestei surse de utilizare în scop potabil. Valorile reduse ale substanţelor organice mult sub CMA (5 mg/l) şi puţin variabile în perioada cercetărilor evidenţiază absenţa poluanţilor organice naturali cu azot, solubili în apă, precum şi absenţa unor poluanţi organici de sinteză (pesticide, fenoli, detergenţi sintetici etc.). Gradul de minerale scăzut (7 mg/l) şi puţin variabil, valorile nitraţilor reduse mult sub limita CMA (5 mg/l), cu variaţii nesemnificative în perioada cercetată, asigură calităţi optime apei potabile corespunzătoare legislaţiei noastre sanitare şi a normelor comunităţii europene. Nu prezintă condiţii de declanşare a morbidităţii prin methemoglobinemie la copii mici alimentaţie artificială. Pentru realizarea şi menţinerea condiţiilor optime din punct de vedere bacteriologic şi biologic se impune tratarea sursei respective de apă în prealabil cu substanţe dezinfectante ca de exemplu: clor gazos, ClO 2, ozon, raze ultraviolete etc. VII...3. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice din reţeaua de apă potabilă a municipiului Piatra Neamţ Deşi apa potabilă din reţeaua de distribuţie reprezintă un amestec în diferite proporţii a apei din sursele Vaduri şi Bâtca Doamnei care au fost cercetate în aceeaşi perioadă, am considerat necesar să cercetăm aceiaşi indicatori fizico-chimici (amoniac, nitriţi, nitraţi şi substanţelor organice), în perioada anilor 25, 26 şi 28 din 75 probe de apă pentru a evidenţia eventualele variaţii a concentraţiilor acestor indicatori, precum şi eventualele modificări a calităţii apei influenţate de starea tehnică a reţelei de distribuţie. Tabel 52. Indicatorii statistici pentru nitraţi în apa din reţeaua Piatra Neamţ în anii 25, 26 şi 28 Date statistice Anul 25-28 NO 3 mg/l 25 26 28 Nr. probe cercetate 3 2 24 75 Media 3,42 5, 4,49 4,33 Maxima 6,8 7,96 6,66 6,9 Minima 2,7,3 2,3 2, Abaterea,55,78,2,5 Abaterea,73,95,28,32 Eroarea,3,42,26,27 Din rezultatele înregistrate în tabelul de mai sus reiese că media nitraţilor variază în limite restrânse (3,42-5,) cu o medie a celor 3 ani de cercetări de 4,33. Valorile maxime sunt puţin mai crescute variind între 6,8-7,96 cu media celor 3 ani de cercetări de 6,9. Abaterea se situează în jurul unităţii, iar eroarea este în toată perioada cercetată subunitară. Se remarcă prezenţa nitraţilor în concentraţii reduse şi cu variaţii nesemnificative, fiind apropiată de valorile nitraţilor de la cele 2 surse de apă care reprezintă acest amestec, ceea ce explică inexistenţa 9

mg/l mg/l influenţei negative condiţiilor tehnice ale reţelei de distribuţie. Valorile nitraţilor sunt sub CMA (5 mg/l). 7 6 5 4 3 2 4.33 6.9 2. media maxima minima abaterea.5.32 abaterea.27 eroarea probe cercetate: 75 Fig. 35. Media nitraţilor în reţeaua de apă în anii 25, 26 şi 28 Tabel 53. Indicatorii statistici pentru substanţe organice în reţeaua de apă din Piatra Neamţ în anii 25, 26 şi 28 Date statistice Anul 25-28 O 2 mg/l 25 26 28 Nr. probe cercetate 3 2 24 75 Media,9,29,4,29 Maxima 2,24 2,32 2,8 2,2 Minima,72,64,8,72 Abaterea,34,38,3,34 Abaterea,4,5,3,3 Eroarea,7,,6,6 Rezultă că substanţele organice sunt în concentraţii reduse, cu variaţii nesemnificative în toată perioada cercetată, prezentând valori apropiate de cel ale surselor de apă ce sunt în amestec. Astfel, media variază între,9-,4 cu media celor 3 ani de cercetări de,29, situându-se mult sub CMA (5 mg O 2 /L). Valorile maxime nu depăşesc CMA, ele variind în perioada cercetată între 2,8-2,32 mg O 2 /L cu media celor 3 ani de studiu de 2,2 mg O 2 /L. Abaterea şi eroarea prezintă valori reduse şi variaţii restrânse, nedepăşind unitatea. Valorile reduse, cât şi lipsa de variaţii semnificative în timpul cercetat a substanţelor organice, denotă menţinerea calităţii apei potabile în reţeaua de distribuţie a municipiului Piatra Neamţ. 2.5 2.5.5.29 2.2.72 media maxima minima abaterea.34.3 abaterea.6 eroarea probe cercetate: 75 Fig. 39. Media substanţelor organice din reţeaua de apă în anii 25, 26 şi 28 În urma cercetării prezenţei compuşilor cu azot amoniac, nitriţi şi nitraţi şi a substanţelor organice în apa potabilă din reţeaua municipiului Piatra Neamţ timp de 3 ani au rezultat concentraţii reduse ale nitraţilor în toată perioada studiată, a căror valori se situează mult sub CMA (5 mg/l) care nu pot

favoriza apariţia methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Absenţa amoniacului şi a nitriţilor şi prezenţa substanţelor organice în concentraţii mult sub CMA (5 mg O 2 /L) arată lipsa unei poluări a apei cu substanţe organice naturale sau sintetice. Din punct de vedere al acestor indicatori fizico-chimici, apa prezintă calităţi optime de potabilitate conform normativelor sanitare naţionale în vigoare. VII.2. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă a localităţii Târgu Neamţ Localitatea Târgu Neamţ, precum şi unele localităţi rurale apropiate (Agapia, Băltăteşti, Rănceşti şi Vânători) sunt aprovizionate cu apă potabilă de profunzime provenită de la staţia de captare Lunca- Vânători. Staţia respectivă este compusă din 9 puţuri şi cheson, situate la o distanţă de aproximativ m faţă de albia râului Ozana. Adâncimea puţurilor şi a chesonului este cuprinsă între 4-6 m. În cadrul staţiei de captare se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşirea din staţie direct în conducta colectoare de distribuţie. Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 2 km dispunând de o capacitate de înmagazinare de 3 m 3. Consumul mediu zilnice de apă potabilă în anul 26 a fost de 4 l/om/zi. Gradul de mineralizare a apei, exprimat de unii indicatori, este redat în tabelul 54. Tabel 54. Gradul de mineralizare a apei potabile din localitatea Târgu Neamţ Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Lunca-Vânători. ph 7,5 2. Conductivitatea electrică (µs/cm) 443 3. Cloruri (mg Cl /L) 8,86 4. Calciu (mg Ca 2+ /L) 62,6 5. Magneziu (mg Mg 2+ /L),6 6. Duritatea totală (grade G),2 7. Reziduu fix (mg/l la 5 C) 2 Din valorile de mai sus se constată că sursa de apă are o mineralizare moderată reziduu fix la 5 C de 2 mg/l, cu valori scăzute ale calciului, magneziului, clorurilor şi a durităţii totale şi cu un ph slab alcalin. Ca urmare apa prezintă calităţi optime de mineralizare. Tabel 56. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Târgu Neamţ Date statistice Anul 25-28 NO 3 mg/l 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 5 9 2 54 Media 3,7 3,39 2,9 4,7 3,5 Maxima 6,7 6,95 4,5 8,7 6,7 Minima 2, 2,2,23 3,6 2,28 Abaterea,96,54,55,,3 Abaterea,48,98,8,6,46 Eroarea,38,66,7,5,42 Din tabelul de mai sus se constată că media nitraţilor de-a lungul celor 4 ani de studii este redusă şi puţin variabilă, cuprinsă între 2,9-3,37 mg/l cu excepţia anului 28 când media creşte de la 4,7 mg/l, ceea ce determină şi creşterea mediei celor 4 ani la 3,5 mg/l. Valorile maxime prezintă variaţii nesemnificative cu excepţia anului 28, când maxima ajunge la 8,7 mg/l faţă de ceilalţi ani, când este cuprinsă între 4,5-6,95 mg/l. Şi în acest caz media celor 4 ani de studii este mai crescută ajungând la 6,7 mg/l, datorită valorii maxime mai mari din anul 28. Mediile maximei cât şi media nitraţilor din cei 4 ani de studii în toate probele cercetate se situează mult sub CMA (5 mg/l) şi deci nu poate determina o morbiditate prin methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă. Valorile abaterii variază de-a lungul timpului de cercetare (4 ani) în limite restrânse,96-,54, cu o medie a celor 4 ani de,3, iar eroarea prezintă variaţii nesemnificative, situându-se între,7-,66 cu media de,42.

mg/l Privind în ansamblu, pe toată perioada de cercetare, valorile nitraţilor se alătură celorlalţi indicatori de mineralizare care au nivelul redus, caracteristice unei ape cu o mineralizare moderată (reziduu fix la 5 C de 2 mg/l). 7 6 5 4 3 2 3.5 6.7 2.28.3 media maxima minima abaterea.46 abaterea.42 eroarea probe cercetate: 54 Fig. 44. Media nitraţilor din apă în perioada anilor 25-28 Se remarcă o variaţie mai largă a nitraţilor, a căror concentraţie este cuprinsă între 2,28-6,7 mg/l, cu media de 3,5. Aceste valori reflectă media anilor cercetaţi. În tabelul 57 sunt redate valorile aceloraşi indicatori statistici pentru substanţele organice separat pentru fiecare an în parte şi media celor 4 ani de cercetare şi reprezentate în figurile 45, 46, 47, 48 şi 49. Tabel 57. Indicatorii statistici pentru substanţe organice din sursa de apă Târgu Neamţ Date statistice Anul 25-28 O 2 mg/l 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 5 9 2 54 Media,24,6,47,44,32 Maxima 2,25,44 2,8,68 2,4 Minima,9,72,88,72,8 Abaterea,9,6,45,35,28 Abaterea,,22,59,46,48 Eroarea,2,7,3,4,9 Din tabelul de mai sus rezultă că valorile medii ale substanţelor organice exprimate în mg O 2 /L sunt apropiate şi reduse în toţi anii studiaţi, ele variind între,6-,47 mg O 2 /L cu media anilor de,32 mg O 2 /L, situându-se mult sub CMA (5 mg O 2 /L) pentru apa potabilă. Valorile maxime depăşesc cu o jumătate de unitate valorile medii, variind între,44-2,25 mg O 2 /L cu media celor 4 ani de cercetări de 2,4 mg O 2 /L. Se remarcă valori minime reduse care ajung la,72 mg O 2 /L, în anii în care şi valorile maxime sunt cele mai scăzute. Abaterea exprimă în mod fidel variaţia valorilor medii faţă de valorile maxime şi minime, ele variind între,9-,45. Eroarea reprezintă valori reduse atingând o minimă de,2 cu media celor 4 ani de cercetări de,9. Valorile reduse ale substanţelor organice în toţi cei 4 ani de studiu (sub CMA), atestă calităţi optime de potabilitate a acestei surse. 2

mg/l e r o a r e a s t a n d a r d 2.5 2 2.4.5.32.8.5.28 media maxima minima abaterea.48 abaterea.9 probe cercetate: 54 Fig. 49. Media substanţelor organice din apă în perioada 25-28 Absenţa în toată perioada cercetată a amoniacului şi a nitriţilor - indicatori specifici de poluare a apei cu substanţe organice naturale cu azot uşor biodegradabil atestă condiţiile optime de potabilitate ale apei. Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse în toată perioada studiată, sub CMA (5 mg O 2 /L), exprimă absenţa produşilor organici de sinteză (pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc. ) în sursa de apă respectivă. Dezinfecţia apei în acest caz contribuie la menţinerea calităţii apei prin evitarea poluării bacteriologică şi biologică a acesteia. VII.3. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă potabilă a localităţii Bicaz Oraşul Bicaz este alimentat cu apă potabilă de profunzime provenită din staţia de captare de apă potabilă Ticoş-Floarea, situată în comuna Taşca, în apropierea oraşului Bicaz. Această staţie este compusă din 8 puţuri situate la o distanţă de aproximativ 5 m faţă de albia râului Bicaz. Adâncimea puţurilor variază între 5-7 m. În cadrul acestei staţii se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşire din staţie direct în conducta colectoare de distribuţie. Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 25 km, dispunând de o capacitate de înmagazinare de 35 m 3. Consumul mediu zilnic de apă potabilă în anul 26 a fost de 5 l/om/zi. Gradul de mineralizare a apei din această sursă este redat în tabelul 58. Tabel 58. Gradul de mineralizare a apei potabile a localităţii Bicaz Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Ticoş - Floarea. ph 7,6 2. Conductivitatea electrică (µs/cm) 63 3. Cloruri (mg Cl /L) 3,44 4. Calciu (mg Ca 2+ /L) 7,5 5. Magneziu (mg Mg 2+ /L) 8,5 6. Duritatea totală (grade G) 3, 7. Reziduu fix (mg/l la 5 C) 23 Din rezultatele indicatorilor respectivi, rezultă un grad moderat de mineralizare a apei acestei surse, atât reziduu fix, cât şi ceilalţi indicatori ca: cloruri, duritatea apei prezintă valori caracteristice unei ape de profunzime provenită din zona montană. De altfel această apă reprezintă apa râului Bicaz, ce se filtrează în mod natural prin sol, formând freaticul respectiv. 3

mg/l Tabel 6. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Bicaz în anii 25-28 Anul 25-28 25 26 27 28 Date statistice NO 3 mg/l Nr. probe cercetate 34 3 8 7 62 Media 7,57 6, 4,45 4,95 5,74 Maxima, 7,24 8,3 5,2 7,93 Minima 4,7 4,64,8,44 3,4 Abaterea,55,83,7,34, Abaterea,8,94 2,34,5,64 Eroarea,3,26,82,56,48 Din tabelul 6 se constată că media nitraţilor în anii 25 şi 26 prezintă valori mai crescute cuprinse între 6,-7,57 mg/l, faţă de anii 27 şi 28 a căror valori variază între 4,45-4,95 mg/l, datorită precipitaţiilor atmosferice mai abundente în aceşti ultimi 2 ani. Media celor 4 ani de cercetări se situează la mijlocul valorilor medii. Valoarea maximă este înregistrată în anul 25 de, mg/l, urmând ca în anii următori valorile maxime să scadă până la 5,2 mg/l. Aceeaşi alură o prezintă şi valorile minime care sunt mai crescute în anii 25 şi 26 la 4,7 şi respectiv 4,64 mg/l şi mai reduse în anii 27 şi 28 (,8 şi respectiv,44). Se constată că deşi sursa este de profunzime, totuşi este influenţată semnificativ de variaţiile precipitaţiilor care determină creşterea sau scăderea concentraţiei acestui indicator. Deşi rezultă unele variaţii ale nitraţilor în perioada studiată, valorile acestora se situează totuşi mult sub CMA (5 mg/l), ceea ce nu constituie pericolul de a produce mthemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă. Valorile abaterii care prezintă variaţii asemănătoare mediei, maximei şi minimei, confirmă fidelitatea mediei faţă de valorile obţinute de-a lungul cercetării. Eroarea, care se situează de fiecare dată sub unitate, evidenţiază fidelitatea valorilor obţinute în prezenta cercetare. Ca aspect general asupra întregii perioade de cercetare, rezultă că valorile nitraţilor formează un tandem cu valorile reduse ale altor indicatori fizico-chimici, caracteristice unei ape de profunzime cu o mineralizare moderată (reziduu fix la 5 C de 23 mg/l). 8 7 6 5 4 3 2 5.74 7.93 3.4..64.48 media maxima minima abaterea abaterea eroarea probe cercetate: 62 Fig. 54. Media nitraţilor din sursa de apă în anii 25-28 Tabel 6. Indicatorii statistici pentru substanţe organice în sursa Bicaz în anii 25-28 Date statistice Anul 25-28 O 2 mg/l 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 34 3 8 7 62 Media,26,47,54,6,33 Maxima 2, 2,8,8,2,77 Minima,72,72,34,88,9 Abaterea,37,36,2,9,23 Abaterea,42,44,4,,27 Eroarea,72,2,5,4,23 4

mg/l Din tabelul de mai sus rezultă că valorile medii ale substanţelor organice exprimate în mg O 2 /L sunt reduse şi variate nesemnificativ, în toţi anii studiaţi. Ele sunt cuprinse între,6-,54 mg O 2 /L, cu o medie a celor 4 ani de cercetări de,33 mg O 2 /L, fiind deci mult sub CMA (5 mg O 2 /L) pentru apa potabilă. Valorile maxime urcă până la concentraţia de 2,8 mg O 2 /L, în anul 27, pentru ca în ceilalţi ani cercetaţi să scadă la,2 mg O 2 /L. Valorile minime sunt în general sub unitate, cu excepţia anului 27 când se înregistrează,34 mg O 2 /L..8.6.4.2.8.6.4.2.33.77.9 media maxima minima abaterea.23.27.23 abaterea eroarea probe cercetate: 62 Fig. 59. Media substanţelor organice din apă în anii 25-28 Din cercetarea prezenţei compuşilor cu azot amoniac, nitriţi, nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursa de apă a oraşului Bicaz în perioada anilor 25, 26, 27 şi 28, s-a constatat prezenţa continuă a nitraţilor în concentraţii ce sunt mult sub limita CMA (5 mg/l), fapt ce nu poate declanşa apariţia methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Absenţa amoniacului şi a nitriţilor, indicatori care exprimă poluarea apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile, atestă condiţiile optime de potabilitate a apei respective. Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse în toată perioada cercetată, sub limita CMA (5 mg O 2 /L), evidenţiază absenţa produşilor organici de sinteză (pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc. cu acţiunea toxică asupra organismului, în sursa de apă cercetată. Necesitatea dezinfectării apei respective cu substanţe clorigene clor gazos este obligatorie în scopul evitării poluării apei pe parcurs până la consumatori, cu bacterii sau alte organisme biologice, nocive organismului. VII.4. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă potabilă a localităţii Roman Municipiul Roman este alimentat cu apă potabilă de profunzime provenită din staţia de captare a apei Simioneşti Pildeşti situată în comuna Cordun din apropierea municipiului Roman. Staţia de captare a apei este compusă din 28 de puţuri situate în satul Simoneşti la o distanţă de circa m de albia râului Moldova şi de 66 puţuri şi 4 chesoane situate în satul Pildeşti la o distanţă de aproximativ m faţă de albia râului Moldova. Adâncimea puţurilor şi chesoanelor este cuprinsă între 4-6 m. În cadrul staţiei de captare Simioneşti-Pildeşti se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşirea din staţie direct în conducta colectoare de distribuţie. Staţia dispune de o capacitate de înmagazinare de 2 m 3, iar reţeaua de distribuţie are o lungime de 6 km. Consumul mediu zilnic de apă potabilă în anul 26 a fost de 3 l/om/zi. Gradul de mineralizare a acestei surse de apă rezultă din valorile următorilor indicatori de mineralizare. Tabel 62. Gradul de mineralizare a apei potabile a localităţii Roman Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Simioneşti-Pildeşti. ph 7, 2. Conductivitatea electrică (µs/cm) 5 3. Cloruri (mg Cl /L) 26,59 4. Calciu (mg Ca 2+ /L) 83,6 5. Magneziu (mg Mg 2+ /L) 4,26 6. Duritatea totală (grade G) 5, 7. Reziduu fix (mg/l la 5 C) 285 5

mg/l e r o a r e a s t a n d a r d Din valorile indicatorilor de mineralizare rezultă un grad moderat de mineralizare a apei acestei surse, întrucât atât reziduul fix, cât şi ceilalţi indicatori ca: cloruri, duritatea totală şi sărurile de calciu şi magneziu, prezintă valori mult sub CMA, caracteristice unei ape de profunzime, având ca sursa apa râului Moldova după o filtrare naturală prin solul albiei acesteia. Amintim că râul Moldova provine din zona montană, având mineralizare redusă caracteristică râurilor montane. În perioada anilor 25, 26, 27 şi 28 am cercetat prezenţa compuşilor cu azot amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi substanţele organice exprimate în mg O 2 /L, în 64 probe de apă provenite din această sursă. Probele au fost repartizate astfel: 6 probe în anul 25, 6 probe în 26, 25 probe în anul 27 şi 7 probe în anul 28. Tabel 64. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Roman în anii 25, 26, 27 şi 28 Date statistice Anul 25-28 NO 3 mg/l 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 6 6 25 7 64 Media 3,54 3,58 3,27 4, 3,62 Maxima 4,8 5,5 4,6 5,7 5,5 Minima 2,5 2,2,9 2,5 2,27 Abaterea,79,6,8,3, Abaterea,97,26,85,54,5 Eroarea,25,3,7,5,42 Din tabelul de mai sus rezultă că media nitraţilor în anii 25, 26 şi 27 sunt apropiate (3,27-3,58 mg/l), în timp ce în 28 media este mai mare ajungând la 4, mg/l, iar media celor 4 ani de cercetări se situează la valoarea de 3,62 mg/l. Valoarea maximă a nitraţilor se înregistrează în anul 28 (5,7 mg/l) când şi media este cea mai crescută; urmează anul 26 (5,5 mg/l) şi mai scăzută în anii 25 şi 27 (4,8 şi respectiv 4,6 mg/l). Valoarea mediei şi a maximei mai crescute în anul 28 (4, şi respectiv 5,7 mg/l) faţă de ceilalţi ani studiaţi (3,27-3,58), se datorează unui nivel redus de precipitaţii atmosferice în perioada respectivă. Valorile minime variază între 2,2-2,5 mg/l, cu excepţia anului 27, când valoarea minimă scade la,9 mg/l. De altfel în anul 27 găsim cea mai redusă medie şi mai scăzută maximă din cei 4 ani de cercetare. Abaterea prin valoarea ei scoate în evidenţă variaţia nesemnificativă a valorilor obţinute în anii 25 şi 27 (,79 şi respectiv,8) şi relativ semnificative în anii 26 şi 28 (,6 şi respectiv,3). Eroarea a cărei valori sunt mult sub uniate (,7-,5) atestă fidelitatea valorilor obţinute în cei 4 ani de cercetare. Întrucât valorile nitraţilor obţinute în cei 4 ani de studiu se situează mult sub CMA (5 mg/l), iar valoarea maximă de 5,7 mg/l a fost obţinută doar o singură dată în anul 28, se poate afirma că această sursă de apă potabilă poate fi utilizată în alimentaţia mixtă a copiilor, fără a produce methemoglobinemie consumatorilor. 6 5 5.5 4 3 2 3.62 2.27 media maxima minima abaterea..5 abaterea.42 probe cercetate: 64 Fig. 64. Media nitraţilor din apă în anii 25-28 6

mg/l Se observă că valorile medii ale substanţelor organice sunt prezente în toate probele cercetate în concentraţii reduse ce nu depăşesc limita CMA (5 mg O 2 /L). Se înregistrează valori medii apropiate în anii 25, 26 şi 27, cuprinse între 2,43-2,97 mg O 2 /L şi valori mai reduse în anul 28 (,8 mg O 2 /L) datorită unui nivel redus de precipitaţii atmosferice care influenţează într-o măsură mai redusă infiltrarea substanţelor organice în sursa de apă freatică. Date statistice O 2 mg/l Tabel 65. Indicatorii statistici pentru substanţele organice din sursa de apă Roman în perioada anilor 25-28 Anul 25-28 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 6 6 25 7 64 Media 2,96 2,76 2,43,8 2,48 Maxima 3,5 3,6 4,5 2,5 3,52 Minima 2,4 2,2,9,,9 Abaterea,23,5,34,5,39 Abaterea,3,66,52,63,52 Eroarea,7,6,,8, Valorile maxime prezintă o variaţie asemănătoare a valorilor medii, în sensul unor valori mai crescute în anii 25-27 (3,5-4,5 mg O 2 /L) şi mai scăzute în anul 28 (2,5 mg O 2 /L). Media celor 4 ani de cercetări a valorilor medii şi a maximei sunt de 2,48 şi respectiv 3,52 mg O 2 /L. Valorile minime în anii 25-27 sunt apropiate fiind cuprinse între,9-2,4 mg O 2 /L şi mai scăzute în anul 28 (,7 mg O 2 /L). Se remarcă o uşoară variaţie a concentraţiei substanţelor organice de-a lungul timpului cercetat, manifestând o scădere a valorilor în anul 28 ca urmare a precipitaţiilor atmosferice mult reduse. Valorile celorlalţi indicatori statistici atestă fidelitatea şi precizia rezultatelor obţinute la cercetarea prezenţei substanţelor organice în sursa de apă potabilă respectivă. Rezultatele cercetării privind prezenţa substanţelor organice în sursa de apă respectivă în perioada celor 4 ani (25-28), evidenţiază valori reduse ale acestora ce se situează sub limita CMA şi care prezintă variaţii nesemnificative. Variaţiile reduse ale substanţelor organice şi absenţa permanentă a amoniacului şi nitriţilor asigură condiţii optime de potabilitate a acestei surse subterane de apă. 4 3.5 3 2.5 2.5.5 2.48 3.52.9 media maxima minima abaterea.39.52 abaterea. eroarea probe cercetate: 64 Fig. 69. Media substanţelor organice din apă în perioada anilor 25-28 Din acest studiu efectuat în perioada celor 4 ani privind prezenţa compuşilor cu azot amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursa de apă potabilă a localităţii Roman s-a constatat prezenţa continuă a nitraţilor în concentraţii reduse, ce sunt mult sub limita CMA (5 mg/l), concentraţie ce nu determină apariţia methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Absenţa amoniacului şi a nitriţilor, indicatori de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile, atestă condiţiile optime de potabilitate a sursei de apă. 7

Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse sub limita CMA (5 mg/l), ce nu prezintă variaţii semnificative în toată perioada cercetării, precum şi absenţa amoniacului şi a nitriţilor, semnalează absenţa atât a substanţelor organice naturale, cât şi a celor sintetice cu acţiune toxică ca de exemplu: pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc., în sursa de apă cercetată. Necesitatea dezinfecţiei apei cu substanţe clorigene (clor gazos, bioxid de clor etc) este obligatorie pentru evitarea poluării apei în reţeaua de distribuţie, cu floră microbiană saprofită sau patogenă sau cu alte organisme biologice nocive organismului. CAPITOLUL VIII CERCETAREA PREZENŢEI AMONIACULUI, NITRIŢILOR ŞI NITRAŢILOR PRECUM ŞI A SUBSTANŢELOR ORGANICE ÎN UNELE SURSE INDIVIDUALE DE APĂ POTABILĂ (FÂNTÂNI) DIN UNELE LOCALITĂŢI RURALE DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN ANII 25-28 Având în vedere că judeţul Neamţ din punct de vedere al reliefului este format din 2 zone preponderente: zonă montană şi zonă colinară şi că freaticul utilizat ca sursă de apă are caracteristici diferite aşa cum semnalează literatura de specialitate, am repartizat localităţile cu sursele de apă cercetate pe aceste două zone geografice. Se constată că zona colorată în maro, care reprezintă zona montană este aproximativ 6% din suprafaţa judeţului Neamţ, iar restul de 4% reprezintă zona colinară. Plecând de la această constatare am cercetat în anii 25-28 prezenţa amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor (compuşi cu azot), precum şi substanţele organice din apa din fântâni, provenite din 36 localităţi rurale repartizate astfel: ) zona montană: a. în anul 25-23 surse (fântâni); b. în anul 26 44 surse; c. în anul 27 2 surse; d. în anul 28 48 surse; - total surse 336 (fântâni) - total localităţi 49. 2) zona colinară: a. în anul 25 73 surse; b. în anul 26 6 surse; c. în anul 27 25 surse; d. în anul 28 6 surse; - total surse 464 surse (fântâni) - total localităţi 87 Fântânile sunt construite din piatră având ghizd din ciment, cu recipient propriu de extragere. Au o adâncime ce variază între 4-2 m care captează stratul freatic de apă; au o zonă de protecţie sanitară variabilă, întrucât unele sunt amplasate în apropierea de diverse surse de impurificare (grajduri, locuinţe etc.). Probele au fost recoltate în anotimpuri diferite în recipiente din sticlă, transportate la laborator de specialitate unde au fost analizate în timp optim. VIII.. Sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona montană din judeţul Neamţ Rezultatele obţinute din cercetarea indicatorilor fizico-chimici sunt prezentate în tabele separat pentru fiecare an. Din rezultatele redate în tabelul 67 se remarcă absenţa amoniacului şi nitriţilor cu excepţia a 2 surse şi respectiv 8 surse din 23, în concentraţii care nu depăşesc,2 mg/l, mult sub CMA (,5 mg/l). Valorile nitraţilor variază în limite foarte largi, cuprinse între,2-76 mg/l. Valoarea de 76 mg NO 3 /L se corelează cu prezenţa nitriţilor şi a substanţelor organice - 6,8 mg O 2 /L (peste limita CMA- 5 mg/l) şi absenţa amoniacului ceea ce indică existenţa unui proces vechi de poluare organică care a dus la creşterea însemnată a valorilor nitraţilor. 8

mg/l e r o a r e a s t a n d a r d Tabel 7. Indicatorii statistici privind nitraţii în sursele de apă din zona montană în anii 25, 26, 27, 27 şi media perioadei cercetate Date statistice Anul 25-28 NO 3 mg/l 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 23 44 2 48 336 Media 8,3 9,46 6,44,86 4, Maxima 76,2 59, 2,3 54,4 22,72 Minima,2,7,7,2,3 Abaterea (±) 9,64 8,43 6,26,84 3, Abaterea 28,54,89 28,37 3,3 2,84 Eroarea 2,57,79 2,57,89 2,2 Valorile medii ale nitraţilor sunt mult sub limita CMA (5 mg/l); valorile variază în limite largi, cu maximă peste limita CMA şi minima sub unitate. 4 2 22.72 8 6 4 2 4. 3..3 media maxima minima abaterea 2.84 abaterea 2.2 probe cercetate: 336 Fig. 74. Media nitraţilor pentru perioada anilor 25-28 Prezenţa numărului redus de valori maxime care depăşesc CMA este dovedită de indicatorul statistic abaterea a cărei valoare este apropiată de valoarea mediei. Variaţia valorilor nitraţilor în perioada cercetată se datorează precipitaţiilor atmosferice şi nu a procesului de poluare, care nu a fost semnalat în cazul acestor surse. Valorile indicatorilor statistici privind substanţele organice în 336 surse de apă cercetate în perioada anilor 25-28 sunt redate în tabelul 72 pentru fiecare an, precum şi media întregii perioade de cercetare. Tabel 72. Substanţele organice (mg O 2 /L) în sursele de apă din zona montană în anii 25, 26, 27 şi 28 şi media perioadei cercetate Date statistice Anul 25-28 O 2 mg/l 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 23 44 2 48 336 Media,37,7,49,26,45 Maxima 5,76 9,4 3,92 3,36 5,52 Minima,46,56,72,56,56 Abaterea,5,79,9,48,66 Abaterea,8,53,92,6,96 Eroarea,7,23,8,8, Din figura79 reiese variaţie în limite largi ale substanţelor organice cuprinse între,56-5,52 mg O 2 /L, ce depăşeşte CMA, valoare maximă influenţată de valoarea maximă a anului 26 care a fost de 9,4 mg O 2 /L. 9

nr.probe şi mg/l Valoarea medie este de,46, fiind apropiată de valorile medii ale anilor studiaţi şi mult inferioară valorilor maxime ale acestor ani. Acest fapt se explică prin prezenţa în majoritate a valorilor mici ale substanţelor organice în anii cercetaţi şi confirmat de indici statistici abaterea şi eroarea. Din cercetarea prezenţei substanţelor organice în sursele de apă din zona montană, s-au constatat valori reduse ale mediilor acestor ani de studiu fără a depăşi limita CMA. Au fost semnalate variaţii în limite largi ale substanţelor organice cu valori maxime care au depăşit limita CMA în 25 şi 27 (5,7 şi respectiv 9,4 mg O 2 /L). Indicatorii statistici abaterea şi eroarea, confirmă existenţa valorilor mici în marea majoritate, mai apropiate de valoarea medie, precum şi precizia tehnicilor utilizate. Tabel 73. Amoniacul în sursele de apă din zona montană în anii 25, 26, 27 şi 28 şi media acestor ani Date statistice Anul 25-28 NH + 4 mg/l 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 23 44 2 48 336 Nr. probe pozitive 2 6 6 5 Media probelor cercetate,,,9,,3 Media probelor pozitive,9,72,5,56,46 Maxima,4,45,8,56,73 Minima,,,,, Din figura 84 rezultă ca din 336 probe cercetate numai în 5 probe s-a semnalat prezenţa amoniacului, a căror valoarea maximă de,73 mg/l a depăşit limita CMA. 5.46.73 nr. probe pozitive media probelor cercetate media probelor pozitive maxima minima...3 probe cercetate: 336 Fig. 84. Media amoniacului în anii 25, 26, 27 şi 28 Acest număr mic de probe pozitive evidenţiază calităţi optime de potabilitate a acestor probe de apă. Prezenţa amoniacului, care este un indicator de poluare cu substanţe organice naturale şi nu sintetice, uşor biodegradabile, în puţine surse cercetate - 5 din 336 surse analizate, confirmă calitatea optimă de potabilitate a apei, stabilite de legislaţia sanitară în vigoare. Valorile nitriţilor obţinute din cercetarea surselor de apă din zona montană, au fost analizate statistic, utilizând aceeaşi indicatori. Valorile acestor indici sunt inserate în tabelul 74, separat pentru fiecare an, precum şi media celor 4 ani de studii. Tabel 74. Valorile nitriţilor (NO 2 mg/l) în sursele de apă din zona montană, cercetate în perioada anilor 25-28 şi media valorilor acestor ani Date statistice Anul 25-28 NH + 4 mg/l 25 26 27 28 Nr. probe cercetate 23 44 2 48 336 Nr. probe pozitive 7 8 3 29 Media probelor cercetate,7,47,8,,8 Media probelor pozitive,3,26,7,8,6 Maxima,2,2,52,8,5 Minima,,,,, 2

nr.probe şi mg/l Rezultă că în perioada 25-28, 29 probe din 336 probe analizate au conţinut nitriţi a căror valoare maximă nu a depăşit limita CMA (,5 mg/l). Aceste rezultate atestă că sursele analizate din punct de vedere al acestui indicator, prezintă calităţi optime de potabilitate, în concentraţie redusă a acestora nu constituie un factor de declanşare a methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. 29....8.6.5 nr. probe pozitive media probelor cercetate media probelor pozitive maxima minima probe cercetate: 336 Fig. 89. Media nitriţilor din anii 25-28 Prezenţa nitriţilor în puţine surse analizate (29 din 336) şi în concentraţii ce nu depăşesc limita CMA (,5 mg/l) atestă calitate optimă de potabilitate a apei, precum şi absenţa acţiunii de producere a methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Concluzii asupra cercetării surselor de apă din zona montană Cercetarea indicatorilor amoniac, nitriţi şi nitraţi (compuşi cu azot) şi a substanţelor organice din 336 probe de apă în perioada anilor 25-28 a scos în evidenţă următoarele:. prezenţa amoniacului şi nitriţilor în puţine surse de apă, 5 şi respectiv 29, în concentraţii care nu au depăşit limita CMA. 2. prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse care nu au depăşit CMA (5 mg O 2 /L); exprimă absenţa poluării apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile şi nici a substanţelor organice de sinteză (detergenţi, pesticide, produşi fenolici etc.). Asocierea acestora chiar sub limita CMA (5 mg O 2 /L) cu prezenţa amoniacului şi nitriţilor sub limita CMA (,5 mg/l) în unele surse de apă, impune cercetarea condiţiilor tehnico-sanitare ale acestor surse pentru asanarea unui eventual proces de poluare în stadiul iniţial. 3. prezenţa nitraţilor în limitele CMA, cu excepţia puţinelor probe cu valori ale nitraţilor peste CMA, denotă că utilizarea acestor surse în alimentaţia mixtă sau artificială a copiilor nu poate determina producerea methemoglobinemiei la copiii consumatori. 4. surse de apă puţine la număr a căror concentraţie de nitraţi depăşesc limita CMA, nu sunt indicate a fi utilizate în scop potabil pentru copiii sugari, urmând ca aceste surse să fie supuse unui control tehnico-sanitar. 5. se recomandă ca organele sanitare de potabilitate să clasifice sursele de apă din punct de vedere al concentraţiei nitraţilor din apă în raport cu CMA pentru a nu fi utilizate în vederea evitării apariţiei cazurilor de methemoglobinemie la copii. VIII.2. Cercetarea indicatorilor fizico-chimici în sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona colinară a judeţului Neamţ Se constată prezenţa amoniacului în peste jumătate (74) din sursele cercetate (6) din care în 5 surse este peste limita CMA (,5 mg/l). Nitraţii sunt de asemenea prezenţi în 87 surse, din care în 23 sunt peste limita CMA (,5 mg/l). Acest aspect presupune existenţa unii proces de poluare a surselor respective. În aceste condiţii prezenţa substanţelor organice în aproximativ jumătate din sursele cercetate, în prezenţa amoniacului şi nitriţilor se confirmă poluarea cu substanţe organice naturale cu azot, uşor biodegradabile a surselor de apă cercetate. Nitraţii sunt prezenţi în toate sursele de apă, variind în limite foarte largi,87-238 mg/l. O treime (32) din sursele cercetate au valori ale nitraţilor care depăşesc cu mult limita CMA (5 mg/l). Unele 2

mg/l mg/l e r o a r e a s t a n d a r d e r o a r e a s t a n d a r d dintre aceste valori ale nitraţilor sunt asociate cu prezenţa amoniacului, nitraţilor şi substanţelor organice peste limita CMA. Rezultă deci că valorile crescute ale nitraţilor se datorează solului respectiv, dar şi a substanţelor organice cu azot care poluează sursa de apă respectivă, precum şi a unor fertilizanţi agricoli. În concluzie, se remarcă un număr mare de surse poluate cu substanţe organice cu azot (amoniac, nitriţi) care nu îndeplinesc condiţii optime de potabilitate, după normativele sanitare. Prezintă de asemenea condiţiile optime de a determina producerea methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Valorile compuşilor cu azot amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum ale substanţelor organice, obţinute în cercetarea efectuată în anii 25, 26, 27 şi 28 în sursele de apă (fântâni) din zona colinară şi redate în tabelele 75, 76, 77, 78 au fost analizate statistic, utilizând următorii indicatori statistici: media, maxima, minima, abaterea, abaterea şi eroarea. Valorile acestor indicatori statistici sunt inserate în tabele şi reprezentate în grafice separat pentru fiecare indicator fizicochimic, pentru anii cercetaţi precum şi media celor 4 ani de studiu. a) Nitraţii În cele 464 surse de apă studiate în perioada 25-28 s-a constatat prezenţa nitraţilor a căror valori medii au fost puţin sub limita CMA (5 mg/l). 4 3 345.42 2 43.65.89 28.8 media maxima minima abaterea 45.58 abaterea 4.8 probe cercetate: 464 Fig. 94. Media nitraţilor în sursele de apă din perioada anilor 25-28 Nitraţii au prezentat variaţii în limite largi, cu maxima mult peste limita CMA. Indicatorii abaterea şi abaterea au prezentat valori mari care împreună cu media depăşesc cu mult limita CMA. Această observaţie denotă prezenţa unei mari părţi ale surselor analizate care prezintă concentraţia nitraţilor peste limita CMA şi a căror utilizare pot duce la producerea methemoglobinemiei la copiii sugari cu alimentaţie mixtă sau artificială. b) Substanţele organice S-a constatat că sursele cercetate (464) în perioada anilor 25-28, au prezentate substanţele organice în concentraţii variabile, a căror medii au fost sub limita CMA (5 mg O 2 /L). unele surse au conţinut de substanţe organice peste limita CMA. Valorile indicatorilor statistici abaterea şi abaterea arată că majoritatea probelor conţin substanţe organice care nu depăşesc limita CMA (5 mg O 2 /L). 7 6 6.4 5 4 3 2 2.5.6.46 2.3 media maxima minima abaterea abaterea.24 probe cercetate: 464 Fig. 99. Media substanţelor organice (mg O 2 /L) în sursele de apă în anii 25-28 c) Amoniacul Din acest studiu rezultă prezenţa amoniacului în majoritatea probelor cercetate ceea ce presupune existenţa unui proces de poluare cu substanţe organice naturale cu azot, în continuă derulare devenind 22

mg/l nr.probe şi mg/l astfel mediul favorabil de dezvoltare a florei microbiene saprofite şi patogene care afectează starea de sănătate a populaţiei consumatoare. Fig. 4. Media amoniacului în 464 probe de apă în perioada 25-28 d) Nitriţii Se constată prezenţa nitriţilor într-un număr mare de probe cercetate. În medie chiar peste jumătate din numărul probelor prezintă concentraţii a căror valori maxime depăşesc limita CMA (,5 mg/l). 24 nr. probe pozitive media probelor cercetate media probelor pozitive maxima minima...3.26.82 probe cercetate: 464 Fig. 9. Media nitriţilor în 464 probe de apă în anii 25-28 VIII.3. Date statistice privind valorile amoniacului, nitriţilor, nitraţilor şi substanţele organice în 8 de surse de apă (zona montană împreună cu zona colinară) din judeţul Neamţ în perioada 25-28 Valorile indicatorilor statistici au fost inserate în tabele separat pentru fiecare indicator fizico-chimic şi pentru fiecare an, precum şi media anilor 25-28. Ele au fost reprezentate în grafice. a) Nitraţii Se remarcă concentraţii foarte crescute ale nitraţilor în probele de apă, unele fiind peste limita CMA, care pot fi incriminate în producerea methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Se remarcă concentraţii care variază în limite largi datorită faptului ca probele de apă provin de la surse şi localităţi diferite. 25 2 234.8 5 5 28.83.5 2.59 media maxima minima abaterea 3.96 abaterea 3.5 eroarea probe cercetate: 8 Fig. 4. Media nitraţilor în 8 probe de apă în perioada anilor 25-28 23

mg/l nr.probe şi mg/l nr.probe şi mg/l e r o a r e a s t a n d a r d b) Substanţele organice Substanţele organice în 8 probe de apă cercetate în perioada 25-26, sunt prezente în toate aceste probe, în concentraţii ce au variat în limite foarte largi şi a căror valori maxime au depăşit limita CMA. Variaţiile mari ale concentraţiilor substanţelor organice se explică prin provenienţa probelor din diferite surse. Valorile medii ale substanţelor organice nu au depăşit limita CMA în nici un an cercetat. Prezenţa unor valori peste limita CMA a substanţelor organice, presupun existenţa unui anumit grad de poluare cu substanţe de natură organică cu azot, uşor biodegradabile. 6 5.95 5 4 3 2.98.75.6 media maxima minima abaterea.63 abaterea.7 probe cercetate: 8 Fig. 9. Media substanţelor organice în 8 probe de apă în anii 25-28 c) Amoniacul Prezenţa amoniacului într-un număr mare de probe cercetate, cu valori maxime ce depăşesc limita CMA, evidenţiază poluarea acestor probe cu substanţe organice naturale cu azot, uşor biodegradabile în stadiul incipient, care poate fi un mediu nutritiv al eventualei flori microbiene existente în sursele de apă respective. 85.5...46.35 nr. probe pozitive media probelor cercetate media probelor pozitive maxima minima probe cercetate: 8 Fig. 24. Media amoniacului în 8 probe de apă în perioada 25-28 d) Nitriţii. 269.76.2 nr. probe pozitive media probelor cercetate media probelor pozitive maxima minima.8. probe cercetate: 8 Fig. 29. Media nitriţilor în 8 probe de apă în perioada anilor 25-28 24

Prezenţa ionului amoniu a fost decelat în 74 surse (37,5%), iar ionul nitrit în 24 surse (5 %) în zona colinară, în timp ce în zona montană numărul surselor pozitive atât pentru ionul amoniu cât şi pentru ionul nitrit au fost mult mai reduse (5 şi respectiv 29). 5 4 3 2 ion amoniu ion nitrit ion amoniu ion nitrit zonă montană zonă colinară nr. probe din care nr. probe pozitive Fig. 3. Ionul amoniu şi ionul nitrit pe zone geografice ale judeţului Neamţ în perioada 25-28 8 6 4 2 ion amoniu ion nitrit nr. probe din care nr. probe pozitive Fig. 3. Ionul amoniu şi ionul nitrit pe tot judeţul Neamţ în perioada 25-28 Nitriţii se găsesc în majoritatea probelor cercetate, a căror valoare maximă depăşeşte limita CMA. Prezenţa nitriţilor în probele de apă evidenţiază existenţa unui proces mai vechi de poluare, iar prezenţa în concentraţie peste limita CMA, fac ca sursele de apă să fie nepotabile. VIII.4. Repartiţia surselor de apă (fântâni) din judeţul Neamţ după valorile nitraţilor Sursele de apă din zona montană prezintă cel mai scăzut număr şi procentaj 2 (2,97%) de valori care depăşesc limita CMA (5 mg/l). Sursele de apă din zona colinară prezintă cel mai mare număr şi procentaj 29 (37,8%) de valori care depăşesc limita CMA (5 mg/l). Pe ansamblul judeţului Neamţ, sursele de apă a căror valori ale nitraţilor depăşesc limita CMA (5 mg) sunt în număr de 49 (8,62%). Rezultă deci că cele mai multe surse de apă din judeţul Neamţ, care are valorile nitraţilor peste limita CMA se găsesc în zona colinară, fapt ce motivează numărul mare de cazuri de methemoglobinemie confirmată de unităţile spitaliceşti. VIII.5. Studiul statistic privind calitatea apei potabile din fântânile cercetate din judeţul Neamţ (25-28) Din acest studiu statistic rezultă că: a) Valorile nitraţilor care depăşesc limita CMA (5 mg/l) în absenţa amoniacului, nitriţilor şi în prezenţa substanţelor organice sub limita CMA (5 mg O 2 /L), sunt determinate de nitraţi de natură telurică şi de fertilizanţii agricoli; b) Valorile nitraţilor sub limita CMA, dar în prezenţa amoniacului, nitriţilor şi a substanţelor organice care pot depăşi limita CMA, pot fi influenţate şi de azotul oxidat până la stadiul de nitrat, provenit din substanţele organice de natură biologică ce conţin azot, uşor biodegradabile, aşa cum întâlnim frecvent la sursele de apă din zona colinară. c) Ambele situaţii sunt frecvent întâlnite la sursele de apă (fântâni) din zona colinară, care pot explica existenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă sau artificială. d) Valorile nitraţilor sub limita CMA şi în absenţa amoniacului, nitriţilor şi în prezenţa substanţelor organice sub limita CMA, sunt la sursele de apă din zona montană, ceea ce explică absenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă sau artificială şi a unei poluări a sursei de ape cu substanţe organice uşor biodegradabile. 25

CAPITOLUL IX CERCETAREA UNOR INDICATORI FIZICO-CHIMICI DIN UNELE SURSE SUBTERANE DE APĂ MICROCENTRALE DIN JUDEŢUL NEAMŢ În acest studiu s-a determinat prezenţa amoniacului, nitriţilor, nitraţilor, substanţelor organice şi clorurilor în 2 surse subterane de apă microcentrale din 2 de localităţi. Din zona montană au fost următoarele localităţi: Poiana Teiului, Farcaşa, Ceahlău, Izvorul Muntelui, Borca, Stejaru, Pângăraţi, Tarcău şi Bistriţa. Tabel 98. Media anuală a indicatorilor fizico-chimici Indicatori fizico-chimici Zona cercetată Montană Colinară Total judeţ 56 66 22 + NH 4 mg/l,,, NO 2 mg/l,,, NO 3 mg/l 5,93 35,7 25,55 Substanţe organice mg O 2 /L,82,9,86 Cl mg/l 27,2 34, 3,6 Din zona colinară au fost următoarele localităţi: Urecheşti, Răuceşti, Păstrăveni, Bodeşti, Agârcea, Podoleni, Borleşti, Bahna, Secuieni, Piatra Soimului şi Săbăoani. Sursele de apă au provenit din foraje adânci de 2-25 m, captând apa subterană situată sub stratul impermeabil de sol. Ele au un debit constant de apă indiferent de anotimpul anului. Apa din bazinul colector este distribuită prin conducte la cişmele publice şi direct la consumatori. Pentru analiză apa a fost recoltată direct de la robinet după o curgere de câteva minute. Din fiecare sursă de apă au fost recoltate câte 6 probe de apă la intervale de 2 luni. CAPITOLUL X STUDIUL COMPARATIV AL VALORILOR UNOR INDICATORI FIZICO- CHIMICI OBŢINUTE LA CERCETAREA APEI DIN FÂNTÂNI CU VALORILE OBŢINUTE LA SURSELE DE APĂ DIN MICROCENTRALE (SUBTERANE) ŞI CENTRALE DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN ANII 25-28 Apa din fântână provine din primul strat de apă subterană, adică din freatic, de la adâncimea de 4- m, uneori chiar de la o adâncime mai redusă în funcţie de relief (şes). În aceste condiţii apa din fântână este mult mai expusă unei poluări externe, mai ales când solul din acea zonă este uşor permeabil. Amplasarea fântânii în apropierea unor surse poluante (grajduri, latrine, depozite de gunoi menajer sau ape reziduale, canele menajere, canale industriale etc) poluanţi existenţi în aceste surse se pot infiltra uşor în stratul freatic, ajungând astfel în apă fântânii. Acest proces este favorizat de natura solului, astfel că în zonele montane unde avem un sol dens format în majoritate din roci, procesul de infiltrare este mai puţin favorizat decât în solul din zonele colinare şi în special de şes. În ultimul caz, intervin şi activităţile unui om prin prelucrarea agricolă a terenului şi utilizarea unor fertilizanţi de sinteză cu compuşi cu azot. În cazul microcentralei, sursa de apă este stratul subteran de apă, situat sub stratul impermeabil de sol, de la adâncimi variabile de 2-25 m, captată prin foraje. Acest strat de apă fiind situat la mare adâncime este protejat faţă de sursele de poluare de la suprafaţa solului. Apa fiind extrasă şi transportată prin conducte etanşe este protejată de eventuala poluare până la consumator. Formele de azot amoniacul şi nitriţii sunt absente, cu excepţia nitraţilor care pot avea origine telurică. Prezenţa amoniacului şi a nitriţilor în apa unor fântâni, în proporţie mai redusă în zona montană şi mult mai mare în zona colinară, denotă existenţa unui proces de poluare în continuă derulare cu substanţe organice de natură biologică. 26

mg/kg mg/kg e r o a r e a s t a n d a r d Prezenţa substanţelor organice, a căror valori maxime depăşesc limita CMA, susţin această constatare. Prezenţa nitraţilor în concentraţie maximă de 373 în apa fântânilor din zona colinară se datorează originii acestora din procesul de oxidare a amoniacului şi nitriţilor la care se adaugă nitraţii de origine telurică şi în special cei proveniţi din fertilizanţii agricoli folosiţi în mod frecvent. Absenţa amoniacului, a nitriţilor, prezenţa nitraţilor şi a substanţelor organice în limitele CMA, în apa microcentralelor din zona montană şi colinară denotă o protecţie optimă a apei faţă de poluanţii externi. Apa din microcentrale asigură calităţi de potabilitate superioare apei din fântână, în menţinerea stării de sănătate a consumatorului, în timp ce apa fântânilor poate declanşa methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie artificială sau mixtă. Valorile cele mai reduse ale nitraţilor le găsim la sursele centrale de apă atât de suprafaţă, cât şi subterane (3,44 şi respectiv 4,43 mg/l). În zona colinară, valorile medii ale nitraţilor sunt mai mari decât în zona montană nedepăşind limita CMA, totuşi unele valori maxime ar putea influenţa starea de sănătate a consumatorilor. CAPITOLUL XI STUDIUL PREZENŢEI NITRIŢILOR ŞI NITRAŢILOR ÎN UNELE PRODUSE ALIMENTARE DE NATURĂ VEGETALĂ DIN JUDEŢUL NEAMŢ Am luat în studiu unele produse alimentare de natură vegetală, ştiind că ele sunt supuse la tratamente repetate uneori neraţionale cu fertilizanţi agricoli ce conţin compuşi de azot şi că ele au capacitatea de a cumula compuşi cu azot în timpul procesului de maturare. Literatura de specialitate semnalează prezenţa nitriţilor şi în special a nitraţilor de ordinul sutelor de miligrame în spanac, salată verde, ridichi, castraveţi, morcovi etc. Aceste semnale ne-au determinat să efectuăm un studiu privind prezenţa nitriţilor şi nitraţilor în spanac, salată verde, castraveţi, roşii, ridichi şi morcov în judeţul Neamţ în perioada anilor 25-28. Probele au fost recoltate din piaţa comercială a oraşului Piatra Neamţ, ele provenind din diverse zone ale judeţului Neamţ. XI.. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de spanac 8 6 6.8 4 3.4 2.83 2.6.87 media maxima minima abaterea abaterea.65 eroarea probe cercetate: 25 Fig. 66. Media indicatorilor statistici ai nitriţilor pentru anii 25 şi 27 2 998. 8 6 597.9 4 2 225.4 229.7 275. media maxima minima abaterea abaterea 87.2 probe cercetate: 3 Fig. 7. Media nitraţilor cercetaţi în perioada anilor 25-27 27

mg/kg mg/kg Media valorilor maxime ale ailor 25, 26 şi 27 este influenţată de valoarea maximă din anul 25, care este de 282,3 mg/kg. Variaţiile sunt în limite largi 225,4-998,2 cu media de 597,9 mg/kg, care nu depăşeşte limita CMA. Se constată prezenţa nitriţilor în toate probele cercetate din anii 25-27, în concentraţii reduse şi de asemenea şi prezenţa nitraţilor însă în concentraţii mult mai mari, fără a depăşi limita CMA (25 mg/kg). Totuşi, aceste concentraţii crescute ale nitraţilor, pot influenţa starea de sănătate a consumatorului, având în vedere că în organism sunt reduşi la nitriţi care cu aminele secundare şi chiar terţiare pot produce nitrozamine cu acţiune cancerigenă, unanim recunoscute. XI.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de salată verde din judeţul Neamţ.4.2.8.6.4.2.8.75.33 media maxima minima probe cercetate: 4 Fig. 74. Media indicatorilor statistici ai nitriţilor în anii 25-27 Valorile nitriţilor păstrează media valorile celor 3 ani cercetaţi, având valori cuprinse între,33-,8 mg/kg, iar media este de,75 mg/kg. Se remarcă deci concentraţii reduse ale nitriţilor, care nu au stabilită CMA. 8 7 6 5 4 3 2 85.4 785.58 media maxima minima abaterea 29.9 26.97 33 9.6 abaterea eroarea probe cercetate: 4 Fig. 78. Media indicatorilor statistici pentru nitraţi în anii 25-27 Media nitraţilor evidenţiază prezenţa acestor în toţi anii cercetaţi, care variază între 29,9-785,58 mg/kg, valoare maximă ce depăşeşte cu mult limita maximă admisă (25 mg/kg). Media nitraţilor celor 4 probe analizate este de 85,4 mg/kg, situându-se sub limita CMA. Valorile nitriţilor, ca şi în cazul probelor de spanac, sunt în concentraţii reduse care ajung până la maximum 2 mg/kg. Valorile nitraţilor se înscriu sub limita CMA (25 mg/kg, cu excepţia valorii maxime în anul 25, care depăşeşte cu mult CMA, ajungând la 9563,76 mg/kg. Din punct de vedere al prezenţei nitraţilor, probele de spanac pot influenţa starea de sănătate a consumatorului, ca urmare a reducerii acestora în organism la nitriţi, care pot determina methemoglobinemie şi nitrozamine cu acţiune cancerigenă unanim recunoscută (35, 53). IX.3. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în roşii, castraveţi, morcovi,ridichi În anul 28, am cercetat prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în următoarele produse vegetale: roşii, castraveţi, morcov şi ridichi, din fiecare câte probe, provenite din judeţul Neamţ. Rezultatele prezenţei nitraţilor şi nitriţilor în aceste produse vegetale cercetate sunt inserate în tabelul 4. 28

Rezultă că probele de roşii au un conţinut de nitraţi cuprins între 4,6-98,3 mg/kg, variind astfel în limite largi, fără a depăşi limita CMA (25mg/kg). Nitriţii sunt prezenţi în concentraţii mult mai reduse, fiind cuprinse între,6-,7 mg/kg. Tabel 4. Valorile nitriţilor şi nitraţilor în unele produse vegetale cercetate în anul 28 provenite din judeţul Neamţ Roşii Castraveţi Morcov Ridichi NO 3 mg/kg NO 2 mg/kg NO 3 mg/kg NO 2 mg/kg NO 3 mg/kg NO 2 mg/kg NO 3 mg/kg NO 2 mg/kg 68,5,5 63, 5 2,6 3775,2 4,6,6 78,7 7,9 88,4 7,2, 89,6 9,8 367, 62,,3 5,8 35,7 25,5 5,,6 75 2,5 42,6 735,2 85,4,5 37,5 54,8 88,9 78,8,4 56 2,7 2, 2,9 9,4,6 25,7 32,2 873,7 98,3,7 92,9 67,4 59,9 83,4,6 87,2 58,3 2344,2 În probele de castraveţi, nitraţii se găsesc în concentraţii apropiate de cele din roşii, variind între 78-75 mg/kg. Nitriţii sunt prezenţi de asemenea în concentraţii reduse, fiind cuprinse între,7-2,5 mg/kg. În probele de morcov analizate, nitraţii se găsesc în concentraţii ce depăşesc mg/kg, ele fiind cuprinse între 5-67 mg/kg. Nitraţii sunt prezenţi de asemenea în concentraţii reduse, a căror valori variază între,3-2,6 mg/kg. În produsul vegetal ridichi, prezenţa nitraţilor a fost semnalată în toate probele în concentraţii mult mai mari faţă de produsele vegetale anterioare. Astfel, valorile nitraţilor sunt cuprinse între 873-3775, prezentând variaţii în limite largi. Constatăm că valoarea maximă de 3775 mg/kg, depăşeşte limita CMA (25 mg/kg). Nitriţii se menţin şi la acest produs la concentraţii reduse asemănătoare concentraţiei din celelalte produse, ele variind între,7-,5 mg/kg. Valorile nitraţilor si nitriţilor redate în tabelul 4 au fost supuse unei analize statistice şi a căror rezultate sunt inserate în tabelul 5. Tabel 5. Date statistice privind nitriţii şi nitraţii din produsele vegetale în 28 din judeţul Neamţ Indicatori statistici Roşii Castraveţi Morcov Ridichi NO 3 mg/kg NO 2 mg/kg NO 3 mg/kg NO 2 mg/kg NO 3 mg/kg NO 2 mg/kg NO 3 mg/kg NO 2 mg/kg Nr. probe Media 7,4 2,7,5 35,9,5 579, Maxima 98,3,7 63 2,7 67 2,6 3775,5 Minima 4,6,6 78,7 5,8 735,7 Abaterea 7,8-3,4-5,4-74 - Abaterea 24, - 35,4-8,9-962 - Eroarea 7,6 -,2-5,9-34 - Din cercetarea prezenţei nitraţilor şi nitriţilor în produsele vegetale: spanac, salată verde, roşii, castraveţi, morcov şi ridichi au rezultat următoarele concluzii: Nitraţii au fost prezenţi în toate probele produselor vegetale cercetate în ani 25, 26, 27 şi 28. 29

Concentraţii mari de nitraţi au fost obţinute în produsele spanace în anul 25 (maxima 282mg/kg), în produsul salată verde în anul 25 (963 mg/kg) şi în produsul ridichi (3775 mg/kg) care depăşeşte CMA. Concentraţiile nitraţilor în roşii, castraveţi şi morcov, au fost apropiate, având valoarea maximă de 75 mg/kg. Valorile nitriţilor în toate probele din produsele vegetale cercetate au fost reduse şi apropiate cantitativ, având ca valoare maximă 2,5 mg/kg. Produsele vegetale spanac, salată verde şi ridichi prezintă cele mai mari valori de nitraţi, care se datorează capacităţii acestora de a cumula aceste substanţe, ca urmare a utilizării în mod neraţional a fertilizanţilor agricoli cu conţinut de azot. Aceste produse cu conţinut mare de nitraţi pot influenţa nefavorabil starea de sănătate a consumatorilor prin producerea methemoglobinemiei, cât şi a nitrozaminelor prin reducerea la nitriţi în organismul uman atunci când sunt asociate cu alimente de natură animală (peşte) bogate în amine secundare. Deşi produsul morcov nu conţine cantităţi mari de nitraţi (valoarea maximă de 67 mg/kg), totuşi utilizat concentrat prin proces termic la copiii dispeptici, poate favoriza producerea methemoglobinemiei (85). Valorile nitriţilor sunt în concentraţii mult reduse la toate produsele cercetate (valoarea maximă 2 mg/kg) nu pot influenţa nefavorabil starea de sănătate a consumatorilor. Se recomandă utilizarea fertilizanţilor agricoli cu azot în mod raţional, pentru evitarea producerii de efecte negative asupra sănătăţii consumatorilor. CAPITOLUL XII CERCETAREA PREZENŢEI UNOR CAZURI DE METHEMOGLOBINEMIE LA COPIII SUGARI DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN ANII 25, 26, 27 ŞI 28 Având în vedere conţinutul crescut la nitraţilor, până la valori maxime de peste 2 mg/l în unele localităţi în special din zona colinară, am considerat că este necesar să efectuăm cercetarea prezenţei cazurilor de methemoglobinemie la copiii în localităţile din acest judeţ. Cercetarea s-a referit la copiii care au suferit de methemoglobinemie, determinându-se totodată methemoglobina, cât şi concentraţia nitraţilor în apa potabilă cu care s-a preparat alimentul respectiv. Nu ne-am referit la conţinutul apei în nitriţi, întrucât acestea se găsesc uneori doar în concentraţie de zecimi de miligram, care nu poate determina producerea methemoglobinemiei. Cazurile cercetate au fost spitalizate. În figura 84 sunt indicate localităţile cu cazurile de methemoglobinemie. Fig. 84. Localităţile judeţului Neamţ cu methemoglobinemie 3

mg/l % Tabel 7. Indicatorii statistici ai cazurilor de methemoglobinemie în anii 25-28 Indicatorii statistici Anul Media 25 26 27 28 Nr. cazurilor de methemoglobinemie 8 9 38 Vârsta copiilor (luni),5-4 2-3 -3-3 2,2 Methemoglobina (%)- media 34,6 27,8 32,6 35,4 32,6 Methemoglobina (%)- maxima 6 42 58 55 53,7 Methemoglobina (%)- minima 2 5 5 5 6,5 NO 3 mg/l de apă media 9, 32,2 48,9 7,8 24,5 NO 3 mg/l de apă maxima 396, 373,8 373,5 238,8 345,5 NO 3 mg/l de apă - minima 5, 48,9 48,5 52,6 5,3 Din acest tabel reiese că vârsta copiilor care au făcut methemoglobinemie a fost cuprinsă între lună şi 4 luni, cu o media pentru cei 4 ani de studiu de 2,2 luni. Methemoglobina în medie a fost cuprinsă între 22,6%-35,4% cu media de 32,6%. Maximele anuale au variat între 42-6% cu media de 53,7%. Minimele anuale au fost între 5-2%. Mediile anuale ale nitraţilor din sursele de apă utilizate la prepararea hranei copiilor, care au făcut methemoglobinemie au depăşit cu mult limita CMA, ele situându-se între 7,8-57,9 mg/l, având maxime de 396, mg/l, cu media celor 4 ani de cercetări de 345,5 mg/l. Acest valori deosebit de mari ale nitraţilor din localităţile din zona colinară, explică apariţia cazurilor de methemoglobinemie. Se constată totuşi existenţa cazurilor de methemoglobinemie şi atunci când valorile nitraţilor din apă utilizată la prepararea hranei copiilor au fost sub limita CMA, aşa cum avem concentraţiile de 48,5 şi 48,9 mg/l în cazul cercetării noastre. 6 5 4 3 2 53.7 32.6 6.5 media maxima minima probe cercetate: 32 Fig. 85. Valorile methemoglobinei în % Din această figură rezultă că media methemoglobinei a variat între 6,5%-53,7% cu o medie de 32,6%, raportată la numărul total de cazuri (38). Rezultă valori crescute de methemoglobină care impun măsuri medicale urgente. 4 345.5 3 2 24.5 5.3 media maxima minima probe cercetate: 32 Fig. 86. Valorile nitraţilor în sursele respective de apă 3

Din această figură rezultă că valoarea medie a celor 4 ani de studiu privind sursele de apă utilizate la prepararea hranei copiilor care au făcut methemoglobinemie a fost de 27, mg/l, cu valori minime şi maxime cuprinse între 5,3-345,5 mg/l. Aceste valori depăşesc cu mult limita CMA (5 mg/l), fapt ce explică prezenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii din localităţile respective. Concluzii Au fost înregistrate şi cercetate 38 cazuri de methemoglobinemi la copiii sugari în anii 25-28 în judeţul Neamţ. Toate cazurile de methemoglobinemie au provenit din 3 localităţi din zona colinară. Procentajul maxim de methemoglobină a fost de 53,7%, iar minim de 6,5%. Concentraţia medie a nitraţilor din sursele de apă respective a fost de 27, mg/l cu valoarea minimă de 48,5 mg/l şi maximă de 345,5 mg/l. Valorile deosebit de mari ale nitraţilor care depăşesc limita CMA (5 mg/l) explică prezenţa cazurilor de methemoglobinemie. S-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie şi la folosirea apei la prepararea hranei la copii cu conţinut de nitraţi sub limita CMA, adică la 48,5 mg/l, ceea ce ar impune reducerea CMA la o concentraţie sub 5 mg/l. Rezultă o creştere a procentelor de methemoglobină odată cu creşterea concentraţiei de nitraţi din apa utilizată la prepararea hranei. La valorile mici de nitraţi sub 5 mg/l, procentajul de methemoglobină este în raport direct cu durata consumului apei de către copil. S-a remarcat un raport direct între concentraţia nitraţilor din sursa de apă şi procentajul de methemoglobină. Nitriţii nu au contribuit la existenţa cazurilor de methemoglobinemie, întrucât valorile acestora au variat între,-,2 mg/l. Pentru prevenirea prezenţei cazurilor de mthemoglobinemie se impune utilizarea la prepararea hranei artificiale a copiilor, apă potabilă cu conţinut de nitraţi sub 48,5 mg/l în care ionii amoniu şi nitrit să fie absenţi. Nu s-a înregistrat nici un caz de methemoglobinemie în zona montană a judeţului, unde sursele de apă au nitraţi sub limita CMA. CAPITOLUL XIII CONCLUZII GENERALE Nitraţii şi nitriţii fac parte din circuitul azotului în natură. Prezenţa acestora în elementele de mediu: apă, aer, sol şi alimente sunt rezultatul proceselor biologice care se desfăşoară în sol şi a intervenţiei activităţii umane dacă ne referim la utilizarea fertilizanţilor de sinteză în agricultură sau utilizarea lor ca aditivi alimentari în industria alimentară. Aceste activităţi fac ca nitraţii în unele surse de apă potabilă, în special din mediul rural, să fie în concentraţii mult peste CMA, care afectează starea de sănătate a consumatorilor. Cantitatea crescută de nitriţi şi nitraţi sunt semnalate în concentraţii ridicate în unele preparate de carne, fiind utilizate în acest caz drept conservanţi alimentari. Utilizarea în mod excesiv a unor fertilizanţi agricoli de sinteză explică prezenţa nitraţilor în concentraţii mari în unele plante, utilizate în alimentaţie ca de exemplu: spanacul, salata verde, ridichea, morcovul etc. Nitraţii şi nitriţii îi găsim şi în compoziţia multor produse farmaceutice, cum ar fi: nitroglicerina, nitromit, nitrangin, nitrocart etc. Prezenţa compuşilor de azot anorganici ca: ionul amoniu, ionul nitrit şi ionul nitrat, reprezintă un semnal de poluare a unei surse de apă cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile care impune evidenţierea acestora prin metode chimice. Un important rol în aplicarea metodelor analitice îl joacă prelevarea, conservarea şi transportul probelor de apă, întrucât aceşti ioni chimici sunt instabili în timp, suferind modificări. Pentru determinarea acestor ioni chimici se impune aplicarea metodelor analitice de mare sensibilitate, reproductibilitate şi precizie, pentru a evidenţia cantitativ cât mai fidel prezenţa acestora în apă. În acest scop s-au utilizat metode spectrofotometrice specifice inserate în acest text. 32

Interpretarea rezultatelor acestor ioni prezenţi în apă s-au făcut în coroborare cu valorile substanţelor organice din surse de apă, în vederea aprecierii calităţii apei. Valorile ionilor amoniu, nitrat şi nitrit, cât şi ale substanţelor organice sunt raportate la CMA stabilite de legislaţia sanitară în vigoare a căror limite nu trebuie să fie depăşite. Cercetarea prezenţei ionilor nitrat şi nitrit în unele surse de apă, precum şi în unele plante utilizate în alimentaţie a fost determinată de implicaţiile acestora în asigurarea stării de sănătate a populaţiei. Este cunoscut că nitraţii şi nitriţii prezenţi în apă peste limita CMA (5 mg/l) pot declanşa morbiditatea prin methemoglobinemie la copiii sugari alimentaţi artificial, numită şi boala albastră. Boala este reversibilă în condiţiile unui tratament de specialitate şi întreruperea utilizării apei potabile cu conţinut de nitraţi peste limita CMA. Prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în apă, în alimente de natură vegetală sau animală, în prezenţa aminelor secundare şi chiar a celor terţiare care după dezalchilare, pot forma şi in vivo în condiţii de ph favorabil, N-nitrozamine. Acţiunea cancerigenă a acestora a fost unanim recunoscută. Pe lângă aceste implicaţii în starea de sănătate a organismului, aceşti ioni pot influenţa în mod negativ secreţia insulinei contribuind la declanşarea diabetului zaharat sau formarea hormonului tiroidian (tiroxină) ducând la guşă sau pot influenţa producerea de avorturi spontane etc. Urmare acestor constatări, am considerat oportun să efectuăm un studiu privind prezenţa amoniacului, nitraţilor şi nitriţilor în surse de apă, în produse vegetale utilizate în alimentaţie şi totodată să înregistrăm cazurile de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie artificială într-un teritoriu reprezentativ. Acest studiu a fost efectuat în perioada anilor 25-28 în judeţul Neamţ. S-au studiat din acest punct de vedere un număr de 357 probe de apă din sursele centrale şi reţeaua de distribuţie ale localităţilor: Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Bicaz şi Roman. S-au determinat ionii amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi substanţele organice, din 8 surse de apă (fântâni) provenite din 36 localităţi rurale, repartizate în două zone de relief (montan - 49 localităţi şi colinar 87 localităţi). În anul 27 s-a cercetat prezenţa acestor ioni şi a substanţelor organice, din 2 probe de apă provenite de la 2 microcentrale din mediul rural ( localităţi din zona colinară şi 9 localităţi din zona montană). În această perioadă s-a cercetat prezenţa nitriţilor şi nitraţilor în probe de produse alimentare vegetale: spanac, salată verde, castraveţi, roşii, morcov şi ridichi din aceeaşi zonă. Au fost înregistrate 38 cazuri de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie artificială. În aceste cazuri s-a determinat methemoglobina la copiii respectivi, precum şi conţinutul de nitriţi şi nitraţi în sursele de apă utilizate la prepararea hranei artificiale. Pentru determinarea unor indicatori de mineralizare ai apei ca: reziduu fix, conductibilitate, ph, calciu, magneziu, duritate totală, cloruri, precum şi amoniacul, nitriţii şi nitraţii şi substanţele organice s- au folosit metode analitice de mare sensibilitate. Unele dintre acestea au fost cercetate analitic în prealabil. Toate metodele sunt prezentate în mod detaliat într-un capitol separat. Sursele de apă ale localităţii Piatra Neamţ (Vaduri subterană şi Bâtca Doamnei de suprafaţă) au concentraţii reduse de nitraţi şi substanţe organice, sub limita CMA (5 mg/l şi respectiv 5 mg O 2 /L). Se remarcă absenţa amoniacului şi a nitriţilor, ceea ce reprezintă absenţa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. Indicatorii fizico-chimici cercetaţi evidenţiază un grad moderat de mineralizare a apei (reziduu fix 26 mg/l la sursa Vaduri şi 7 mg/l la sursa Bâtca Doamnei). Sursa de apă subterană a localităţii Târgu Neamţ prezintă de asemenea un grad moderat de mineralizare, având reziduul fix la 5 C de 2 mg/l. Se remarcă absenţa amoniacului şi a nitriţilor, iar valorile nitraţilor şi a substanţelor organice sunt mult sub limita CMA, care nu pot influenţa starea de sănătate a organismului. Gradul de mineralizare a sursei de apă subterană a localităţii Bicaz, este moderat (reziduu fix la 5 C 23 mg/l). Valoarea nitraţilor şi a substanţelor organice sunt mult sub limita CMA iar nitriţii şi amoniacul sub absenţi în toată perioada cercetată. Sursa de apă subterană a localităţii Roman prezintă de asemenea un grad moderat de mineralizare (reziduu fix 285 mg/l). Nitraţii şi substanţele organice sunt în concentraţii sub limita CMA şi nu prezintă variaţii semnificative în perioada cercetată. S-a remarcat absenţa amoniacului şi a nitraţilor în toată perioada cercetată, ceea ce reprezintă lipsa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. 33

Se remarcă în cazul surselor subterane şi de suprafaţă cercetate, ce reprezintă aprovizionarea centralizată a localităţilor Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Bicaz şi Roman, absenţa ionilor amoniu şi nitrit în toată perioada cercetată ceea ce reprezintă lipsa proceselor de poluare cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. Prezenţa ionului nitrat şi a substanţelor organice fiind sub limita CMA nu determină producerea methemoglobinemiei la copiii sugari alimentaţi artificial. Sursele de apă respective prezintă un grad moderat de mineralizare, având reziduul fix la 5 C cuprins între 7 mg/l-285 mg/l. În sursele individuale de apă (fântâni) din zona montană (336 fântâni), în perioada cercetată 25-28, media nitraţilor a fost de 4, mg/l, cu variaţii cuprinse între,3-22,72 mg/l. Valorile maxime cele mai crescute au fost semnalate în anul 27 (2,3 mg/l) şi în 25 (76,2 mg/l), când şi precipitaţiile atmosferice au prezentat valori minime. Se remarcă variaţii semnificative ale nitraţilor de la o fântână la alta din cadrul aceleaşi localităţi şi de la o localitate la alta. Substanţele organice au prezentat valori reduse, sub limita CMA (5 mg O 2 /L), cu excepţia a două fântâni a căror valori a fost de 5,7 mg/l şi respectiv 9, mg/l. Valorile amoniacului au fost prezente sub limita CMA doar în 5 fântâni din 336 fântâni cercetate, ceea ce confirmă absenţa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. Asemănător se comportă şi nitriţii, a căror prezenţă sub limita CMA este 29 fântâni din 336 de fântâni cercetate, confirmând absenţa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. Apa fântânilor din zona montană cercetată în această perioadă de timp prezintă valorile nitraţilor sub limita CMA, cu excepţia unui număr restrâns de fântâni, neafectând stare de sănătate a organismului. Prezenţa nitraţilor în apa acestor surse se datorează azotului teluric şi într-o mică măsură a utilizării fertilizanţilor agricoli de sinteză. Apa fântânilor din zona colinară (464) conţine valori maxime care depăşesc cu mult limita CMA şi având valoarea medie puţin sub limita CMA. Nitraţii prezintă variaţii în limite largi, de la o fântână la alta în cadrul aceleaşi localităţi, cât şi de la o localitate la alta. Numărul crescut de fântâni a căror apă conţine nitraţi peste limita CMA, presupune existenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari, care utilizează apa acestor surse în alimentaţia artificială. Existenţa nitraţilor în concentraţii mari care depăşesc limita CMA, se datorează azotului teluric, a fertilizanţilor sintetici, utilizaţi în agricultură, precum şi ca urmare a proceselor de autoepurare a solului impurificat cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. Media substanţelor organice se situează sub limita CMA (5 mg O 2 /L) cu excepţia unor fântâni a căror valori maxime depăşesc limita CMA, în unii ani de cercetare. Prezenţa amoniacului şi a nitriţilor într-un mare număr de fântâni denotă existenţa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. Raportând valorile nitraţilor la numărul total de fântâni (8)analizate de pe teritoriul judeţului Neamţ, se constată că media pentru 25-28 este de 28,83 mg/l, sub limita CMA, în timp ce valoarea maximă este de 234,8 mg/l. Substanţele organice pentru cel 8 fântâni cercetate în 25-28, realizează o media de,98 mg O 2 /L (sub limita CMA), având valoarea maximă de 5,95 mg O 2 /L. În perioada 25-28, sursele de apă din 8 fântâni de pe teritoriul judeţului Neamţ au prezentat amoniac şi nitriţi în 85 probe şi respectiv 269 probe, având o medie de,46 mg/l şi respectiv,76 mg/l. Prezenţa amoniacului şi nitriţilor într-un număr mare de surse, autentifică existenţa proceselor de poluare cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. Din repartiţia valorilor nitraţilor din apa fântânilor din zona montană s-a constatat că 94,6% din sursele de apă cercetate conţin nitraţi până la 5 mg/l, iar în zona colinară 72,2 % din sursele de apă cu nitraţii până la 5 mg/l. Din totalul surselor analizate (8 de fântâni) din judeţul Neamţ, 8,37% din acestea au nitraţii până la 5 mg/l. Sursele de apă din zona colinară prezintă condiţii favorabile producerii methemoglobinemiei la copiii sugari alimentaţi artificial. Din totalul localităţilor (87) din zona colinară, 54 (62,6%) localităţi au surse de apă cu nitraţi peste 5 mg/l şi localităţi (2,37%) au nitraţii peste 2 mg/l. 34

În zona montană 9 localităţi (8,36%) din totalul de 49 localităţi conţin nitraţi peste limita CMA (5 mg/l) şi numai într-o localitate (,29%) depăşeşte 2 mg/l. Din raportul ionului nitrat cu ionii amoniu şi nitrit, se constată că acesta poate fi în concentraţii mari, în absenţa ionilor amoniu şi nitrit provenind astfel din azotul teluric şi a fertilizanţilor agricoli de sinteză sau poate fi în concentraţie mai redusă dar şi în prezenţa ionilor amoniu şi nitrit, când acesta se datorează azotului teluric dar şi a proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile. Apa microcentralelor cercetate conţin nitraţi care nu depăşesc limita CMA (5 mg/l), amoniu şi nitriţii sunt absenţi. Gradul de mineralizare este moderat, fiind mai crescut la apa microcentralelor din zona colinară faţă de sursele din zona montană. Din compararea mediilor nitraţilor din sursele de apă cercetate din judeţul Neam, se remarcă cele mai reduse valori ale acestora în sursele centrale (3,4-4,43 mg/l) şi mult mai crescute în sursele de apă atât din microcentrale cât şi din fântâni din zona colinară (35,57 mg/l la microcentrale şi 43,65 mg/l la fântâni). Prezenţa nitriţilor şi amoniului în proporţie mai mare la fântânile din zona colinară presupune prezenţa proceselor de poluare a acestora. Absenţa ionului amoniu şi nitriţilor precum şi prezenţa ionului nitrat în concentraţii sub limita CMA în apa microcentralelor cercetate, fac ca apa acestora să aibă calitate de potabilitate superioară apei din fântânile cercetate. Probele de spanac cercetate în perioada anilor 25, 26 şi 27 au prezentat valori reduse de nitriţi, însă nitraţii au fost în concentraţii mari ajungând până la valoarea maximă de 95 mg/kg produs proaspăt. Deşi nu a depăşit limita CMA (25 mg/kg produs proaspăt), totuşi pot fi nocivi ca urmare a formării N-nitrozamine în contact cu aminele secundare în condiţii optime. Probele de salată verde au de asemenea concentraţii reduse de nitriţi, însă nitraţii prezintă valori mult mai mari, ajungând la valoarea maximă de 9563 mg/kg produs proaspăt. Ca şi în cazul spanacului, probele de salată verde pot influenţa starea de sănătate a consumatorului prin formarea methemoglobinei şi a N-nitrozaminelor, a căror acţiune cancerigenă este unanim recunoscută. Celelalte produse vegetale cercetate în anul 28 roşii, castraveţi, morcov şi ridichi au de asemenea valori reduse ale nitriţilor ajungând la concentraţia maximă de 2,7 mg/kg produs proaspăt. Valorile maxime ale nitraţilor la produsele vegetale roşii, castraveţi şi morcovi sunt până şa 98,3 mg/kg, 75 mg/kg şi respectiv 67 mg/kg, ceea ce reprezintă concentraţii reduse faţă de spanac şi salată verde. În cazul produsului vegetal ridichi, valorile maxime ale nitraţilor sunt la un nivel mult mai ridicat, ajungând până la 3775 mg/kg produs proaspăt, depăşind astfel limita CMA (25 mg/kg produs proaspăt). Dintre produsele vegetale cercetate, spanacul, salata verde şi ridichea pot determina formarea methemoglobinei şi a N-nitrozaminelor. În cazul produsului vegetal morcov, care deşi nu conţine nitraţi la valori crescute, poate cauza formarea methemoglobinei la copiii sugari dispeptici, prin consumul de supă de morcov, concentrată prin procesul termic. Prezenţa valorilor crescute ale nitraţilor în unele produse vegetale cercetate: spanac, salată verde şi ridichi, se datorează utilizării în mod abuziv a fertilizanţilor agricoli de sinteză, cât şi a capacităţii acestor plante de a cumula produşii de azot respectivi. Utilizarea în mod raţional a fertilizanţilor chimici de sinteză ar permite evitarea influenţei negative asupra stării de sănătate a organismului. Toate cazurile de methemoglobinemie la copiii sugari (38) înregistrate şi cercetate, au provenit din 3 localităţi din zona colinară a judeţului Neamţ. Procentajul maxime de methemoglobină a fost de 53,7%, iar minim de 6,5%. Copiii sugari alimentaţi artificial care au făcut methemoglobinemie au avut vârsta între -4 luni. Sursele de apă utilizate la prepararea hranei artificiale au conţinut nitraţi cuprinşi între 48,5 mg/l- 345,5 mg/l, iar valoarea media a fost 27, mg/l. S-a remarcat un raport direct între procentajul methemoglobinei şi valoarea nitraţilor din sursa de apă. La creşterea procentajului de methemoglobină contribuie şi timpul de contact cu sursa de apă utilizată, remarcat în mod deosebit la valorile chiar sub 5 mg/l, ca în cazul valorii de 48,5 mg/l. Concentraţiile reduse de nitriţii din apă (sub,5 mg/l) nu au influenţă asupra creşterii procentajului de methemoglobină. 35

Nu s-a înregistrat nici un caz de methemoglobinemie în zona montană a căror surse de apă au nitraţii sub limita CMA. Din acest studiu a rezultat necesitatea introducerii în mediul rural a surselor de apă potabilă provenite din instalaţii centrale sau microcentrale care să înlocuiască utilizarea apei de fântână, în scopul protecţiei stării de sănătate a populaţiei. De asemenea, a rezultat necesitatea utilizării în mod raţional a fertilizanţilor agricoli în vederea reducerii conţinutului de nitraţi în sol, apă, cât şi în unele plante utilizate în alimentaţie (spanac, salată verde, ridiche, morcov etc.) care pot determina în mod direct sau indirect anumite stări morbide la consumatori. X X X Elementele de originalitate rezultate din prezenta teză de doctorat sunt următoarele: se prezintă date analitice noi, originale, privind calitatea apei şi conţinutul în amoniac, nitriţi, nitraţi şi substanţe organice din 5 surse centrale de apă (Piatra Neamţ 2 surse şi reţeaua de distribuţie, Târgul Neamţ, Bicaz şi Roman) cercetate în perioada 25-28, care atestă protecţia stării de sănătate a consumatorilor; obţinerea de date analitice noi, originale ale indicatorilor cercetaţi în apa microcentralelor, care au evidenţiat asigurarea stării de sănătate a consumatorilor; se aduc date analitice noi, originale privind conţinutul în amoniac, nitriţi, nitraţi şi substanţe organice din apa a 8 de fântâni din 36 localităţi din mediul rural (zona montană şi zona colinară) cercetate în perioada 25-28; se constată prezenţa nitraţilor sub limita CMA în apa fântânilor din zona montană şi a valorilor acestor indicatori peste limita CMA, în majoritatea fântânilor din zona colinară, datorită utilizării excesive a fertilizanţilor agricoli, pe lângă prezenţa unor procese de poluare cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile; condiţiile calitative a apei fântânilor din zona colinară au dus la prezenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie mixtă sau artificială, înregistrate şi cercetate de noi; datele analitice noi, originale au scos în evidenţă superioritatea calitativă a apei din sursele centrale şi microcentrale care impun înlocuirea apei de fântână (ce nu asigură starea de sănătate a consumatorilor) cu aceste surse; a reieşit un raport direct a nitraţilor cu ceilalţi indicatori cercetaţi, în aceste condiţii calitative a surselor de apă cercetate; se aduc date noi, originale privind nitriţii şi nitraţii în produsele vegetale cercetate (spanac, salată verde, roşii, castraveţi, morcov, ridiche) în perioada anilor 25-27; valorile cele mai crescute ale nitraţilor peste limita CMA (25 mg/kg produs proaspăt) s-au găsit la produsele spanac, salată verde şi ridiche, recunoscute ca având capacitatea de a cumula nitraţii; a rezultat un raport direct a procentului methemoglobinemiei la copiii bolnavi (numai în localităţile din zona colinară), cu valorile nitraţilor sin sursa de apă respectivă, la care concură şi timpul de contact cu acesta; a rezultat, ca noutate, reducerea limitei CMA a nitraţilor de la 5 mg NO 3 /L la 45 mg NO 3 /L, întrucât s-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie şi la copiii sugari alimentaţi artificial şi la concentraţii de 48,5 mg NO 3 /L; semnalăm necesitatea atenţiei privind utilizarea supelor de morcov sau a spanacului la copiii alimentaţi artificial, întrucât în procesul termic poate să crească concentraţia nitraţilor, care ar duce la methemoglobinemie. 36

CAPITOLUL XIV RECOMANDĂRI ŞI PROPUNERI Din cercetarea subiectului tezei de doctorat s-au desprins următoarele recomandări şi propuneri: respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru protecţia surselor de apă potabilă cu preponderenţă în mediu rural, care sunt cele mai deficitare; selectarea şi recomandarea surselor de apă cu valorile nitraţilor sub CMA (5 mg/l) utilizate în alimentaţia artificială a copiilor sugari (sub an), pentru evitarea formării methemoglobinei; introducerea în zonele rurale a sistemului de aprovizionare cu apă centralizat (instalaţii centrale sau microcentrale), înlocuind sistemul actual individual (fântâni), care sunt expuse unor impurificări externe cu agenţi chimici, biologici sau microbiologici; utilizarea raţională a îngrăşămintelor agricole de sinteză în cazul culturilor unor produse vegetale: spanac, salată verde, ridichi etc. care cu capacitatea de a cumula nitraţi, afectând starea de sănătate a consumatorilor (methemoglobinemie, nitrozamine cu acţiune cancerigenă, teratogenă etc.); verificarea conţinutului de nitraţi în cazul morcovului utilizat la copiii dispeptici sub formă de supe preparate prin procedeu termică; propunem reducerea CMA a nitraţilor din apă de la 5 mg/l la 45 mg/l, întrucât în acest studiu au fost semnalate cazuri de methemoglobinemie şi la concentraţia de 48,5 mg/l. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA. Avery AA: Infantile methemoglobinemia reexamining the role of drinking water nitrates.environmental health perspectives.999;7:583-586. 32. Chow CK, Chen CJ, Gairola G: Effect of nitrate and nitrite in drinking water on rats. Toxicology Letters.98;6(3):99-26. 34. Cuciureanu R. Elemente de igiena mediului şi alimentaţiei. Ed Junimea Iaşi, 23. 37. Cotrău M, Povca M: Toxicologia analitică.editura Medicală Bucureşti.988. 43. Dorneanu V, Stan M: Lucrări practice de chimie analitică.editura UMF Iaşi.2. 5. Fan A, Howd K: Risk assessment of environmental chemicals. Ann Kev Pharmacol Toxicol.995;35:34-348. 6. Fraser P: Health aspects of nitrate in drinking water. Studies in Environmental Science.98;2:3-6. 7. Griesenbeck J, Brender JD, Sharkey JR, et al: Maternal characteristics associated with the dietary intake of nitrates,nitrites and nitrosamines in women of child-bearing age:a cross-sectorial study. Environmental Health.2;9:. 7. Grinsven HJM, Ward MH, Benjamin N: Does the evidence about health risks associated with nitrate ingestion warrant an increase of the nitrate for drinking water?.environ health.26;5:26-3. 78. Iacob I: Supravegherea calităţii apei potabil în perspectiva anului 25.Sănătate şi Prevenţie. 2; ():24-27. 79. Ionuţ C, Popa M, Laza V: Compendiu de Igienă.Editura Universitară Medicală Iuliu Haţieganu,Cluj-Napoca.24;6-23. 85. Keating JP, Strauss AW,et al: Infantile methemoglobinemia caused by carrot juice.new England Journal of Medicine.973;288(6):824-826. 92. Kross BC: Nitrate toxicity and drinking water s.the Journal of Preventive Medicine.22;():3-. 99. Manescu S, Cucu M, Diaconescu ML, et al: Chimia sanitară a mediului. Ed Med Bucureşti, 994. 3. Mesa IMC, Armen-Dariz CR: Nitrate intake from drinking water on Tenerife Island (Spain). The Science of the total Environment.23;32:85-92. 37

. Naser AA, Ghbn N, Khoudary R: Relation of nitrate contamination of ground water with methemoglobinemia level among infants in Gaza.La Revue de Sante de la Mediteranne Orientale.27;3(5):995-4.. Năstase V, Cuciureanu R, Voitcu M, et al: Cercetarea prezenţei nitraţilor şi nitriţilor din mediul ambiant din zone geografice diferite din Moldova în corelaţie cu morbiditatea prin methemoglobinemie.rev.med.chir.soc.med.nat Iaşi.995; 9(3-4):79-85. 2. Năstase V, Cuciureanu R, Voitcu M: Lucrări practice de chimie sanitară.literatura UMF Iaşi.988. 3. Năstase V, Voitcu M: Interacţiuni între medicamente şi unii adjuvaţi alimentari cu implicaţii medico-sanitare.rev.med.chir.soc.med.nat.iaşi.98;3:423-428. 6. xxx. Nitrate and nitrite in drinking water.commision on life sciences,national Academy Press,NW Washington DC 248.995. 75. xxx. Water,soil and groundwater pollution with nitrogen compounds. Bucharest, Romania.29 may 7-8. 89. xxx: Guidelines for drinking water quality.standard settings and drinking water safety.who,geneva.26. 9. xxx: Guidelines for drinking water quality.who Recommendations.Third Ed.24;. 9. xxx: Legea nr.3/24 privind modificarea şi completarea Legii nr.458/22. 92. xxx: Legea nr.458/22 privind calitatea apei potabile. 93. xxx: Nitrates and nitrites in drinking water.rolling revision of the WHO Guidelines for drinking water Quality.Who.24;-33. 95. xxx: Standard methods of examination of water anal waste water. 2 th Ed.Washington DC.25. 99. Yidiz E, Keskinler B, Akay G: Drinking water denitrification by a membrane bio-reactor. Water Reasearch.22; 36:55-66. 22. Zeman C: Infant methemoglobinemia:causative factors.environ health Perspect.25;3(7):A85-A88. 23. Zeman CL, Kross B,Vlad MA: A nested case-control study of methemoglobinemia risk factors in children of Transilvania Romania.Environ health Perspect. 22;(8):87-822. 24. Zhang WL, TIan ZX, Lix Q: Nitrate pollution of groundwater in northern China. Agriculture Ecosystems Environment.996; 59(3):223-23. Lista lucrărilor publicate în cursul stagiului doctoral cu rezultate din teză. Niţuc E, Năstase V, Diaconu D, Mihăilescu S: Researches of the nitrite/nitrate presence on other chemical compounds in some water sources from rural area of Neamt county. Rev Med Chir Soc Med Nat Iaşi, 2; 4(): 2-25. 2. Niţuc E, Năstase V, Mihăilescu G, Chioveanu D: Researches of the nitrates and nitrites in some well waters from rural area in correlation with methemoglobinemia morbidity. Rev Med Chir Soc Med Nat Iaşi, 2; 4(2): 58-586. 38