O suiga i le saofa iga a matai o le itūmālō o Āleipata

Size: px
Start display at page:

Download "O suiga i le saofa iga a matai o le itūmālō o Āleipata"

Transcription

1 O suiga i le saofa iga a matai o le itūmālō o Āleipata Matiu Matāvai Tautunu O le soifua mai i totonu o le itūmālō o Āleipata ma pu epu e maua le fa atinoga o ana tu ma aga ifanua, aemaise o le tala fa asolopito, o se fa afailelega tāua tele lea, auā ua maua ai mālama na sufia le tamavalevale o fānau lalovaoa a le itūmālō. O lenei ua se e mālie atu le sā o Sāmoa ma lōfia i peau laga o suiga o le talutalu fou, ua tau au e manunu ai le olaga tautua ma lē fia tepa ai i le fa asinomaga. O le upu moni ua tafea pulu i vai ma ua o se ta ata a a le ala aganu u ma aga ifanua a le itūmālō ua a afia ai le mamalu o le sili aga. O le atugaluga ne i sopolagi le soliga, ona lē o gatasi lea o le futia ma le umele, ona fatialofa ai lea pe ā tupuola le fa afītāuli. O le auga o aute o lenei pepa o le ā tulituli matāgau ai le ufi a le tama ita i i suiga ua alia e mai nei i le saofa iga a matai o le itūmālō o Āleipata. Upu tomua E muamua ona ou utufia le matapuna i vaivao e pei o le upu i le matamataga i le vai o ona suli, auā o lea ua tini ma tau lau o le fa amoemoe sa atofa. O le auga o aute o lenei tāpenaga o le ā fa ailoa atu ai suiga fa aonapōnei ua alia e ma tūla i mai i le saofa iga a matai i le itūmālō o Āleipata. E aofia i le vāega lenei suiga i le fa alupega o le itūmālō, suiga i saofa iga a nu u, e āfua mai le polokiki ma i le tamao āiga ma suiga e āfua mai i le lotu po o le fa akerisiano. Suiga i le fa alupega O le suiga ua tūla i mai nei i le fa alupega o le itūmālō o Āleipata, o Leifi ma Tautolo o i lā ua ia sa lauiloa i le talafa asolopito o Sāmoa auā sa lā sā ilia mamalu olo o tiu ai nei Āleipata, e ala lea i le ulua i tūmua ma le ao o Ātua, aemaise le sā iliga o gafa tau tupu o le atunu u ma le so otaga i Āleipata. Ua lē masino fo i a lā sa iligāmālō e lē gata o le tautua ali i i le Tui Ātua, a o le naunau ia tū maualuga Āleipata i le talafa asolopito o Sāmoa, e ala lea iā la sā iligamālō i Manu a, sā iligamālō i Savai i ma le sā iliga tūmua iā Mālietoa i le Tuamāsaga. O le suiga ua tūla i mai nei ua lē toe aloa ia ma mamalu suafa nei i le fa alupega o Āleipata, auā ua ave mamalu i le suafa Tafua ma Fuataga ma fa alupe o Tui Ātua fa anofonofo. O lē tasi fo i suiga ua mātauina ua lē toe iai se mamalu o le tūmua sa tiu ai Āleipata ma fa alupe ai o le ulua i tūmua o Sāmoa, auā o lea ua se e atu nei ma fa alupe ai Lufilufi e pei ona iai le talafa asolopito o Sāmoa. Ua māfua ona se e iā Lufilufi le tūmua ona o le naunau o tulāfale o Āleipata, o Leifi ma Tautoloitua, ina ia se e atu mamalu o le Ao o Ātua iā Āleipata, auā ua leva ona ulua i maua le tūmua ina ua mā ea tōfiga sa faia i Malaetele i Manu a. E lē gata i lea o le Ao lea ua fa alupe ai nei Āleipata, o le Ao o Ātua. Ua lēai fo i se mamalu auā ua lēai ni fono a Ātua o toe faia i le malae i Lalogāfu afu a i Lufilufi. O le fa alupega lenei o le Ao o Ātua o lea lava e taulagi ma fa alupe ai Tafua ma Fuataga, ae lē o fa amamaluina e le itūmālō. O lona uiga o le suiga ua iai nei nā o ni mamalu e tau ave ae lēai sona tāua auā e lē o toe fono Ātua i lona malaefono i Lufilufi e fa amamalu ātili ai lenei tōfiga pe āfai e potopoto Ātua i lona malaefono. O le tasi fo i suiga ua tūla i mai i le saofa iga a le itūmālō o Āleipata ua lēai fo i ni fono a le itūmālō e toe faia pe fono i Lalovī i Sāle a aumua po o Matāutu a ai i Lalomanu, auā o fono nei a le itūmālō o Āleipata e alia e mai ai le mamanu po o le fa avae olo o fa avae ai le saofa iga a Āleipata, e pei ona fa alia i le matā upu lona 37

2 tolu. O lona uiga ua suia ma lē mamalu lenei mamanu auā ua lē toe faia ni fono a Āleipata i lenei talutalufou. Ua māfua lenei tūlaga ona ua tausili lava le nu u ia i lona fa avae ma ana aga ifanua ae ua avea ma ala ua lē toe āmana ia ai fa auluuluga o le itūmālō ua leva ona ta oto mai ai i aso anamua. Suiga i saofa iga a nu u Ua mātauina fo i le tūlai mai o suiga i saofa iga a nu u ta itasi o le itūmālō. O nei suiga ua tauau ina ta ita i sesēina ai tupulaga lalovaoa o nu u, aemaise o mau tusitusia mo ā oga a le fānau. O suiga la ua tūla i ma alia e mai i le afio aga o Ti avea ua tau lēai se mamalu o le suafa Tui avi i o le Tapa au o le nu u, o le pule na ta ita i i Lalovī ma Malaefono i le vā feagai ai ma Tafua ma Fuataga ina ua fa asafua le suafa. O lenei suafa e tusa ai ma le fa avae o le nu u e matuā mamalu lava auā e na o le to atasi lava le tagata e tatau ona ūmia, peita i ina ua fa asafua le suafa, e lē gata ua tau mou atu le mamalu, ae ua avea ma auala e fōliga mai e pei o se mala, auā o le aso lava na māe a ai le saofa i, na maliu ai lava le isi matai na suafa ai. Ua tau lēai fo i se mamalu auā ua leiloa po o ai le Tui avi i o le ā ave iai le fa amuamua pe ā fono le nu u. O le afio aga o Sāmusu ua tūla i mai ai fo i suiga i lona saofa iga. O le fa avae o le nu u, e ave mamalu i le suafa Āmoa, auā e lē gata o le Matua, a o le Tane o le Itū i le vā feagai ai ma Tafua ma Fuataga. Peita i o le suiga ua tūla i mai, ua tau mou atu le mamalu o le suafa auā e lē gata ina fa asafua, ae ua noatia i fa aiuga a le fa amasinoga. O le tasi suiga, ua avea le lē nofoia o le pou o Āmoa, ua se e atu ai mamalu o le nu u iā Tagoilefoeletaoetasioātua e afio i lona maota o Paepaetele auā olo o fa alupe o le Sa o. Ua suia ai matāfaioi ma tiute a vāega ta itasi o le nu u, e pei o tulāfale, vaimatai ma le aumaga. O le nu u o Āmaile ua alia e mai fo i ni isi o suiga i lona saofa iga ina ua tūla i mai le suafa Matā afa o le Tama Āiga a Salevālasi. O Āmaile o le suafa Tau ili ili i Pou oa, o le suafa maualuga lea o le afio aga auā e fa alupe o le Matua, o le Ali i o le Itū i le vā feagai ai ma Tafua ma Fuataga. Peita i o le suiga ua tūla i mai, ua noatia le mamalu o le suafa Tau ili ili i i uga o fa amasinoga ma ua ave le fa amuamua i le suafa Tama Āiga o le Matā afa auā o le suafa lea ua lauiloa ai le afio aga i le talafa asolopito o Sāmoa. Ua lēai fo i se mamalu o afio aga o Āmaile ma Sāmusu ma lō lā fa alupega o le Falelua ona o fe ese esea iga ma fete ena iga i tausaga ua mavae. Ua avea lea fa afītāuli ma māfua aga ua tau lēai ai se mamalu o le vā nonofo ai o ia nu u e lua. O le suiga ua tūla i mai nei i le afio aga o Sāle a aumua ua se e ese le mamalu o e suafa Māta utia, o le Sa o Pāpā ina ua fa asafua ae ua ave le mamalu i le suafa Tafua o le Tui Ātua Fa anofonofo. O ni isi o tusi fa alupega e pei o le tusi (Metotisi 1985:101) ua fa alia ai le iai o fa alupega o le nu u o Utufa alalafa ua ese mai fa alupega o le nu u o Sale a aumua. O afio aga o Mutiatele, Loto Pu ē ma Malaelā ua tūla i mai ai fo i suiga i lona paea iga e pei ona iai le mamalu o le suafa Laupola, o le Alalamalae, o le Sa o Fetalai a Tafua pe ā papae upu o le itūmālō, ae ua tau mou atu lea mamalu ina ua lēai ni fono a Āleipata e toe usuia. Ua tausisi pea le nu u lātou i ana fono māsani e pei ona iai le fa avae o Sāmoa, o lona pule aga e fa alagolago lea i le pūlega a le saofa iga a matai. O le afio aga o Satitoa ua tūla i mai ai fo i se suiga i lona saofa iga aemaise lava i lona fa alupega o le pule na ta ita i i Lalovī ma Malaefono ina ua lē toe usuia le fono a Āleipata ma ua lē toe va aia ai le fa atinoga o lea matāfaioi tūpito i le afio aga. E lē gata i lea ua taumafai ni isi o tamāali i e pei o le suafa Lesā o le Fa asisina e si itia lona tūlaga ma muamua i le fa alupega o le nu u ae noatia ai le mamalu o le suafa Faliuila, o le tapunu u, o le fa atumutumuga o le nu u. O le suiga ua tūla i mai nei i le nu u o Ulutogia, o le fete ena iga lea i le vā o le suafa Sagapolutele ma le suafa Falana ipupu. Ua atagia mai ua se e ese mamalu o 38

3 le suafa Falana ipupu o le tapunu u, ae ua ave mamalu i le suafa Sagapolutele e o o mai i le taimi nei. Ua māfua lea tūlaga ona sa tasi lava Āleipata i aso anamua a o lenei ua ta oto le vaevaega o nu u o le itūmālō. O le suiga fo i i le afio aga o Vailoa ua atagia ai fo i le se e ese o mamalu o le Aomāvaega o le Pu epu emai, ae ua ave mamalu iā Saumālū o le Alaalāmalae, o le Sa ofetalai i le vā feagai ai ma Fuataga. E lē gata i lea ua vaeluaina ai le nu u, ua ese ai mamalu o Vailoa ma Ulutogia ina ua se e ese motu tū tai o Nu ulua, Vini ma Nu utele ma avea ma motu e fītoitonu i le suafa Sagapolutele. O le afio aga o Lalomanu ua tūla i mai ai fo i suiga i lona saofa iga ona ua ave mamalu i le suafa Fuataga, o le Tui Ātua Fa anofonofo, ae se e ese le suafa Leifi na sā ilia mamalu o le itūmālō. E lē gata i lea, o le isi suiga o le taumafai lea e suia mai le fa alupega o le vae o le to oto o o Fuataga, i le fa alupega to oto o o Fuataga. Suiga i aga ifanua a le itūmālō O suiga ua mātauina i le fa atinoga o aga ifanua a le itūmālō o Āleipata, ua avea fa alavelave fa aleaganu u e pei o le fa aulufalega, maliu ma le fa ae ega o suafa matai ma isi ua fai ma auala e fa atasia ai āiga, po o le āiga tinā po o le āiga tamā e soalaupule fa atinoga o nei aganu u. Peita i o le suiga o le talutalu fou ua va aia ai le tau lē maua o se fealofaniga a āiga o le itūmālō ina ua fa asafua ma fa asalafa suafa matai o āiga. O le fa avae lava o suafa matai, e mai i le āiga ātoa e to atasi lava le matai na te tausia le āiga, e ui e ese ese itū paepae. O lenei vaitau ua tausili i le pule ma ua uluola āiga ua autasi ai i se suiga e fa asafua matai. Ua avea lea faiga ma auala e mau āiga olo o fealofani ma fetausia i i fa alavelave, mau āiga ua lē toe maua se fealofaniga auā ua tausi lava le mamalu o le itū paepae lātou ma lē toe auai mai i ni fa alavelave tutupu i totonu o āiga ma nu u. O le isi suiga ua mātauina e uiga i le fa a e ega o suafa matai i totonu o nu u, o le fa avae ma aga ifanua a nu u, o mea uma lava e pei o taligā mālō, saofa i ma isi fa atinoga mamalu a le nu u, e faia lava i le malaefono o le nu u, ae ua mātauina ni isi o nu u o le itūmālō ua lē faia i le malaefono a le nu u ae ua faia i le fale o le āiga lātou. O lona uiga ua lēai se mamalu o nei suafa matai po o nei taligā mālō auā e le o faia tonu i le malae e tatau ona fa atino ai aga ifanua a lea nu u ma lea nu u, aemaise lava i le fa ae ega o suafa matai. O le tasi suiga ua mātauina i le saofa iga a le itūmālō o Āleipata, e iai nu u ua matai Faifeau, e pei o le nu u o Sāmusu, ua matai tama ita i, ua matai faiāvā ma o nisi ia o suiga ua mātauina pea. Ua avea le oa ma le tamao āiga ma auala ua malepe ai le saofa iga sa fa avae mai ai nu u o le itūmālō, o le matai e fa aauau i le suli soso o, a o lenei ua lōfia i suiga o le talutalufou. O le tasi suiga, o taimi o le fa atinoga o le Ava o le Feiloa iga. O le fa avae lava ia o Sāmoa o le tufaga o le ava o le matāfaioi tūpito lea a le aumaga, auā a fa afofoga i upu a le tagata e folafolaina ava, Te a le tugase lea i le aumaga o tōfiga e agatonu ai le taeao. O lona uiga o le tufaga o le ava o le galuega a taulele a po o le aumaga, a o le suiga lea ua mātauina, se i vaganā le potopotoga a le nu u lava lātou i fono māsani, ona fa ato ā tufa lea e taulele a, ae a o o loa i feiloa iga ma se malaga e masi i mai i se isi nu u, po o se malaga mai atunu u i fafo, po o le fa ae ega fo i o se suafa matai, ua tufa e le matai. O lona uiga ua suia le tasi lea o vāega tāua o le aganu u a Sāmoa. Aiseā o le ā fa a ele elea ai fua matai i le faiga o le ava o le galuega a le aumaga? Suiga e āfua mai i le polokiki ma le tamao āiga Ua ou mātauina le suiga o mamalu o le itūmālō o Āleipata e āfua mai i le polokiki ma le tamao āiga. O le mamalu o le itūmālō sa iai, o Tafua i Sale a aumua ma Fuataga i Lalomanu, o i lā ua ia e fa alupe o Tui Ātua Fa anofonofo. E ave iai le fa amuamua ma le fa aeaea a le itūmālō ātoa. Peita i e lua faigā pālota ua mavae, 2007 ma le 39

4 2011, o tauvā le afioga iā Fuataga Tasimani mo le tofi faipule o le itūmālō o Āleipata Itūpā i Luga, e le i manuia, ae na manumālō lava le tōfā iā Tauā Kitiona sa ūmia le tofi o le itūmālō o Āleipata Itūpā i Luga mai le tolu nofoaiga talu ai. O ī lā ua fesiligia ai le suia o mamalu o le itūmālō ma le fa aeaea i le fa atumutumuga o le itūmālō. O lona uiga ua sili atu le tupe ma le tamao āiga nai lo mamalu olo o taulagi e le nu u ma le itūmālō. O le itūmālō o Āleipata Itūpā i Lalo, na suia fo i ina ua tu umālō Tafua Kalolo, ae ūmia e Āmoa Tausīlia mai Sāmusu, Letiu Tamatoa mai Satitoa, Su a Ātonio Lemi mai Sāmusu ma Muāgututi a Siaosi le tofi faipule o le itūmālō. O lona uiga ua suia mamalu o le itūmālō o Āleipata ona o faigāpālota. O le tasi suiga ua mātauina, o le aga ifanua i taimi o maliu. O le fa avae e lua o otaga (o o otaga o le fa atinoga lea o lagi a le itūmālō i le taimi o maliu, e fa ata amilo ai i le maota po o le laoa olo o iai le maliu ma si usi u launiu) o le o otaga a i lā ua Matua, Tafua ma Fuataga ma le o otaga a le Tane o le Itū ma le Ali i o le Itū. Peita i o lenei taimi ua taumafai ni isi o le itūmālō e fai le suiga. Ua taumafai e tasi lava le o otaga, na o le o otaga a i lāua Matua, a o le tāofi o le Tane o le Itū ma le Ali i o le Itū, e lua o otaga e tusa o le fa avae o le itūmālō. O lenei suiga ua tau fa aofi mai ua avea ma auala ua o ese mai ai isi nu u, ua lē fai itūmālō. Suiga ona o le lotu O ni isi suiga ua alia e mai i le saofa iga a le itūmālō o Āleipata e āfua mai lea i le fa akerisiano. Ua avea le talalelei ma auala ua noatia ai aganu u ma aga ifanua mamalu a le itūmālō, e pei o pōula ma aiavā, fa atufugaga ma isi. O le fa atinoga o poula ma aiavā i totonu o le itūmālō o Āleipata e matuā aloa ia ma amana ia lelei lona fa atinoga. E lē gata i lea e anoanoa i upu ma vaogagana ese ese o la tā gagana e maua mai ai. O le aganu u fo i lenei sa maua ai faletua o tamāali i ma tausi o fale upolu o le itūmālō aemaise Sāmoa, peita i ua avea le talalelei ma auala ua taofia ma noatia ai lenei aganu u tāua ma lē toe fa amamaluina. O le tasi suiga, o le fa atufugaga tā tatau. Ua avea le tēte e o Faifeau i le fa amaligi toto ma auala ua taofia ai lenei aganu u mātagōfie a le itūmālō. Ua lē toe va aia ni tāgā tatau o faia i nu u o le itūmālō ina ua taofia e Faife au. Ua avea fo i le ofi mai o lotu fou i totonu o le itūmālō, e pei o le lotu Assembly of God, Christian Elime Church, Aso Fitu ma le Māmona, ma auala ua fe ese esea i ma fete enai ai talitonuga o tagata i le Tusi Paia. E lē gata i lea ua liu lotu ai ni isi ma fa asagatau mai i lotu sa lolotu ai muamua ma tete e ai i pūlega mamalu a Ali i ma Faipule o le Nu u. O le isi itū ua mātauina o isi o Faife au ua avea le tofi Faife au ma auala ua aiā ai i le pūlega mamalu a Ali i ma Faipule o le Nu u. Ua iai nu u o le itūmālō ua vā ma le Faife au ona ua au le pule a le Faife au i le pūlega o le nu u. E lē gata i lea, o le nu u o Sāmusu ua matai le Faife au ma lē sa avea muamua ma Faife au. O lona uiga ua tutupu nei suiga ona o le mau fa akerisiano, ua tupu ma ola ma ua fa aaogā sesēina ai le au aunaga ma suia ai le pūlega mamalu a Ali i ma Faipule o le nu u. Fa aiuga O lea ua fa aalia le anoanoa i o suiga ua tūla i mai le saofa iga a matai i le itūmālō o Āleipata ae maualuga le manatu o le tusitala, e ui i nei suiga, ae olo o tūmau pea le mamalu o le saofa iga a le itūmālō. Olo o tūmau pea le mamalu o saofa iga a nu u ta itasi auā e fa avae i le mamanu sa sau ai le nu u mai anamua. O suiga lava ia o mea e tutupu mai i lea taimi i lea taimi, o lea tausaga i lea tausaga, a o le manuia ma le sōloga lelei o le pūlega o le nu u ma le itūmālō o Āleipata, olo o i a ao ia o le saofa iga a matai ma isi saofa iga ese ese olo o mamanu ai le fa avae o le itūmālō. O lo o i a ao o tagata na tupuga ma ola mai i Āleipata ma avea pea Āleipata ma o 40

5 latou fa asinomaga. O le ātoaga o lenei taumafaiga e fautuaina ai le itūmālō ina ia toe faia mea nei: ia toe faia pe usuia pea fono mamalu a Ātua i lona malaefono o Lalogāfu afu a i Lufilufi; Ia toe usuia fono a le itūmālō o Āleipata i Lalovī ma le Laulala i Sale a aumua po o Matautua ai i Lalomanu ina ia fa atāuaina ai pea mamalu o le itūmālō; Ia toe silasila i le paea iga o nu u ina ia toe fa afo i lava mamalu i le tagata e tatau ona ave iai le fa amuamua; Ia toe fa afo i le galuega a taulele a o le feagai lea ma le tufaina o le ava i le taimi o feiloa iga ma ia fa atino pea aga ifanua a le nu u i lona malaefono auā o le mamalu fo i lea; Ia taofia le ofi atu o Faife au i le saofa iga a matai; Ia tūmau pea le fealofani o le itūmālō ma ia aua ne i avea suiga e āfāina ai le mamanu ma le fa avae na ola mai ai tua ā ua tofafā mai i tu ugamau. Puna oa o fa amatalaga Cowan, J Samoa and its story. Christchurch, NZ: Whitcombe and Tombs. Davidson, J Samoa and Tonga. In Jennimgs, J.D. (ed). The Prehistory of Polynesia. Pp Cambridge, Massachussetts: Harvard University Gilson, R.P Samoa 1830 to The Politics of Multi-Cultural Community with an introduction and conclusion by J.W Davidson. New York: Wellington Green, R.C and Davidson, J.M Achaeology in Western Samoa, Vol 2. No.7. Auckland, NZ: Auckland Institute and Museum. Griffin, H. S O le Tusi Faalupega o Samoa. Apia, Samoa: Malua Printing Herman, B Myths and Legends of Samoa. Auckland, New Zealand: Pasifika Holmes, L. D., & Holmes, E. R Samoan Village Then and Now. Florida: Harcourt Brace Jovanovich Inc. Henry, F Talafaasolopito o Samoa. Apia: Commercial Printers. Huffer, E., & Alfred, S Puleaga: Views of Governance in Samoa. In Huffer and Soo 2000: University of the South Pacific, Suva: IPS. Huffer, E., & Soo, A. Eds Governance in Samoa: Pulega i Samoa. Canberra: Asia Pacific Press; Suva: Institute of Pacific Studies, University of the South Pacific. John, P. S OLD SAMOA: Flotsam and Jetsam from the Pacific Ocean. Papakura, NZ: R.McMillan. Kramer, A The Samoan Island, Vol 1. Auckland: Polynesian 41

6 Le Tagaloa, P OFA se faalepo poo se faalani. Apia, Western Samoa: Pacific Printers and Company Ltd. Le Tagaloa, A. F O La Ta Gagana. Apia: Lamepa Le Tagaloa, A. F O le Faasinomaga. Apia: Lamepa Le Tagaloa, F. A Tapuai Samoa Worship: Apia: Malua Printing Leaupepe, P Samoa i lona soifuaga i ana aganuu. Auckland: Pacific Book Producers Ltd. Masterman, S An outline of Samoan history. Western Pacific Achives. Apia: Education Department of Samoa. Maulolo, T Fausaga o Lauga, Vol 2. Apia: National University of Samoa. Maulolo, T Fausaga o Lauga Samoa, Vol 1. Apia: National University of Samoa. Measina a Samoa, Volume 4, Centre for Samoan Studies, National University of Samoa, Le Papaigalagala. Apia: Commercial Printers. Meleisea, M. and Meleisea, P. eds Lagaga: A short history of Western Samoa. Institute of Pacific Studies: USP, Suva. Ministry of Youth Sports and Culture Affairs (MYSCA) Samoa Nei Galo, Samoa Lest We Forget, Vol 4: Commercial Printers Ministry of Youth Sports and Culture Affairs (MYSCA) Samoa Nei Galo: Samoa Lest We Forget, Vol 3. Wellington: Pacific Printers and Publishers Limited. Ministry of Education Sports and Culture (MESC) Samoa Nei Galo, Samoa Lest We Forget, Vol 6. Apia: Quik Printing. Salua, F. S. O le Tafatolu o au Measina Samoa. Department of Communication of the Presbytarian Church of Aotearoa N.Z. Wellington, NZ: G. P. Print. Salua, F.S O le Tafafa o au Measina Samoa. Apia, Samoa: Government Printing. Sauoaiga, A. L O le mavaega i le tai. Apia: Malua Printing. Schultz, E Samoan proverbial expression: Alagaupu FaaSamoa. Suva: Polynesian Sio, G.P Compass of Sailing in Storm. Apia: USP Center. So o, A Democracy and Custom in Samoa. USP, Suva Fiji: IPS Publication. Stevenson, R. L A footnote to history. New York and London: Cassells. Tamasese, T.T Ia Faagaganaina Oe e le Atua Fetalai. Pacific Printers and Publisher Ltd: Apia, Western Samoa. 42

7 Tamasese, T.T Talanoaga na loma ma Ga opo a. Apia: Pacific Printers and Publishers Ltd. Tamasese, T.T Suesue Manogi: in Search of Fragrance. Centre for Samoan Studies: National University of Samoa. Le Papaigalagala. Tautunu, M O le Vala au mai le Tu ugamau. Apia: MWCD Division for Printing. Tofaeono, T.T Fuelavelave. Auckland, NZ: Wordsell Tuagalu, I Mata afa Iosefo and the Idea of Kingship in Samoa. University of Auckland: New Zealand. Tuimalealiifano, A. M O Tama a Aiga. Suva: IPS Publications, University of the South Pacific. Tupua, F. F O le suaga o le vaatele: The findings of the big canoe. Apia: Samoa Observer Co Ltd. Turner, G Samoa a hundred years ago and long before. Suva: University of the South Pacific. Tuuu, M.T.T Supremacy and Legacy of the Malietoa (na faalogo iai Samoa). History of Samoa Island. Vaa, L. F Saili Matagi: Samoa migrants in Australia. Suva: Institute of Pacific Studies and Apia: National University of Samoa. Vaa, L.F Local Government in Samoa and the Search for Balance. In Huffer and Soo. Governance in Samoa. Suva: IPS, Suva. p Vaai, S Samoa Faamatai and The Rule of Law. Apia: The National University of Samoa, Le Papaigalagala. 43

Imeli feso ota i: evaleon@xtra.co.nz; saili.puletini.aoga.ola@gmail.com. Faamamaluina ma alofaina e le Tupu Tamaitai

Imeli feso ota i: evaleon@xtra.co.nz; saili.puletini.aoga.ola@gmail.com. Faamamaluina ma alofaina e le Tupu Tamaitai e fa asoa fa amatalaga mo a oga i le gagana Samoa Tala o le Vaiaso Tala faasolopito Laufatu a Samoa PULETINI A OGA Sao o alii Toga Solo i le gagana 09 IUNI 2014 Vol 4 Issue 16 Imeli feso ota i: evaleon@xtra.co.nz;

More information

Feagaiga Fou TUSI LESONA A LE FAIAOGA

Feagaiga Fou TUSI LESONA A LE FAIAOGA Feagaiga Fou TUSI LESONA A LE FAIAOGA Tusi Lesona a le Faiaoga Feagaiga Fou Saunia e le Ofisa o Aoga a le Ekalesia Lomia e le O Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai Aai o Sate Leki, Iuta

More information

Uiga o le Tau i le taimi nei ma le lumana i i Samoa

Uiga o le Tau i le taimi nei ma le lumana i i Samoa Savai i Vasa Pasefika i Saute Vainu u o Apolima Manono Apolima APIA Upolu Vasa Pasefika i Saute Namu a Nu utele Nu ulua Uiga o le Tau i le taimi nei ma le lumana i i Samoa > Ofisa ole Tau, Matagaluega

More information

SUPPORTING THE WAR ECONOMY IN THE DRC: EUROPEAN COMPANIES AND THE COLTAN TRADE FIVE CASE STUDIES

SUPPORTING THE WAR ECONOMY IN THE DRC: EUROPEAN COMPANIES AND THE COLTAN TRADE FIVE CASE STUDIES SUPPORTING THE WAR ECONOMY IN THE DRC: EUROPEAN COMPANIES AND THE COLTAN TRADE FIVE CASE STUDIES AN IPIS REPORT January 2002 1 Research: Jeroen Cuvelier and Tim Raeymaekers, IPIS Editors: Marc-Olivier

More information

The Dozenal Society of America

The Dozenal Society of America The Dozenal Society of America Multiplication Tables of Various Bases by Michael Thomas De Vlieger Ever wonder what multiplication tables might look like in alternative bases? The dsa Updated 6 February

More information

1. Oblast rozvoj spolků a SU UK 1.1. Zvyšování kvalifikace Školení Zapojení do projektů Poradenství 1.2. Financování 1.2.1.

1. Oblast rozvoj spolků a SU UK 1.1. Zvyšování kvalifikace Školení Zapojení do projektů Poradenství 1.2. Financování 1.2.1. 1. O b l a s t r o z v o j s p o l k a S U U K 1. 1. Z v y š o v á n í k v a l i f i k a c e Š k o l e n í o S t u d e n t s k á u n i e U n i v e r z i t y K a r l o v y ( d á l e j e n S U U K ) z í

More information

K Country Names and Two-Letter Codes K

K Country Names and Two-Letter Codes K PCT Applicant s Guide International Phase Annex K Page 1 K K Annex K includes a list of short names and two-letter codes accepted for use in indicating States, other entities and intergovernmental organizations

More information

More Than Churches, Rugby & Festivals A REPORT ON THE STATE OF PASIFIKA PEOPLE IN NEW ZEALAND

More Than Churches, Rugby & Festivals A REPORT ON THE STATE OF PASIFIKA PEOPLE IN NEW ZEALAND More Than Churches, Rugby & Festivals A REPORT ON THE STATE OF PASIFIKA PEOPLE IN NEW ZEALAND Ronji Tanielu Social Policy Analyst Alan Johnson Social Policy Analyst The Salvation Army Social Policy and

More information

Does Mortality Vary Between Pacific Groups?

Does Mortality Vary Between Pacific Groups? Official Statistics Research Series, Vol 5, 2009 ISSN 1177-5017; ISBN 978-0-478-31593-6 Does Mortality Vary Between Pacific Groups? Estimating Samoan, Cook Island Mäori, Tongan, and Niuean mortality rates

More information

What we have LEARNED

What we have LEARNED What we have LEARNED He Oranga Poutama: What we have learned A report on the developmental evaluation of He Oranga Poutama A Developmental Evaluation partnership between Sport New Zealand and Research

More information

The Differences Within, Diversity in Age Structure Between and Within Ethnic Groups

The Differences Within, Diversity in Age Structure Between and Within Ethnic Groups The Differences Within, Diversity in Age Structure Between and Within Ethnic Groups Reproduction of material Material in this report may be reproduced and published, provided that it does not purport to

More information

Ottoman Contributions to Science and Technology: Some Examples from Medicine, Astronomy and Geography

Ottoman Contributions to Science and Technology: Some Examples from Medicine, Astronomy and Geography Ottoman Contributions to Science and Technology: Some Examples from Medicine, Astronomy and Geography Salim AYDÜZ, PhD a a Senior Researcher at the Foundation for Science, Technology and Civilisation (FSTC)

More information

WORDS, WORDS. Ruby Meadows (all names are pseudonyms) DO WE TEACH? WHICH ONES EVERYWHERE, BUT

WORDS, WORDS. Ruby Meadows (all names are pseudonyms) DO WE TEACH? WHICH ONES EVERYWHERE, BUT 333 WORDS, WORDS EVERYWHERE, BUT WHICH ONES DO WE TEACH? Michael F. Graves James F. Baumann Camille L. Z. Blachowicz Patrick Manyak Ann Bates Char Cieply Jeni R. Davis Heather Von Gunten The CCSS emphasize

More information

PRIMARY Resource. We Remember

PRIMARY Resource. We Remember PRIMARY Resource We Remember We Remember We Remember ANZAC We Remember Anzac: Primary Resource Commonwealth of Australia 2014 This work is copyright. Permission is given by the Commonwealth for this publication

More information

KEEPIN IT REAL A RESOURCE FOR INVOLVING YOUNG PEOPLE IN DECISION-MAKING

KEEPIN IT REAL A RESOURCE FOR INVOLVING YOUNG PEOPLE IN DECISION-MAKING KEEPIN IT REAL A RESOURCE FOR INVOLVING YOUNG PEOPLE IN DECISION-MAKING This resource is a revised edition of 2003 Keepin It Real. We would like to thank all the young people, local councils, community

More information

Understanding China s Grassroots Elections

Understanding China s Grassroots Elections Understanding China s Grassroots Elections Kevin J. O Brien Travers Department of Political Science 210 Barrows Hall University of California Berkeley, CA 94720 kobrien@berkeley.edu August 22, 2009 To

More information

Refugee Family Support Category Tier Two Sponsor Registration Form

Refugee Family Support Category Tier Two Sponsor Registration Form Office use only Client no: Date of ITA Registration no.: Queue ref (tier two): INZ 1192 Refugee Family Support Category Tier Two Sponsor Registration Form for residence in New Zealand Who should use this

More information

The New Zealand Curriculum. for English-medium teaching and learning in years 1 13

The New Zealand Curriculum. for English-medium teaching and learning in years 1 13 The New Zealand Curriculum for English-medium teaching and learning in years 1 13 The curriculum nautilus Since it first appeared on the cover of The New Zealand Curriculum Framework in 1993, the nautilus

More information

Associate Professor, College of Law, National Taiwan University

Associate Professor, College of Law, National Taiwan University Wen-Chen Chang Associate Professor, College of Law, National Taiwan University No. 1, Sec. 4, Roosevelt Rd., Taipei 10617, Taiwan EL: 886-2-3366-8948 Fax: 886-2-2368-1874 E-mail: wenchenchang@ntu.edu.tw

More information

IB CONTINUUM. What is an IB education?

IB CONTINUUM. What is an IB education? IB CONTINUUM IB CONTINUUM IB CONTINUUM IB CONTINUUM The IB programme continuum of international education Published August 2013 Published on behalf of the International Baccalaureate Organization, a not-for-profit

More information

Territorial Disputes and Their Resolution

Territorial Disputes and Their Resolution Territorial Disputes and Their Resolution The Case of Ecuador and Pe r u Beth A. Simmons United States Institute of Pe a c e Peaceworks No. 27. First published April 19 9 9. The views expressed in this

More information

How To Bridge The Gulf Between The Two Worlds

How To Bridge The Gulf Between The Two Worlds USER CENTERED SYSTEM DESIGN New Perspectives on Human-Computer Interaction Edited by DONALD A. NORM AN STEPHEN W. DRAPER University of Califórnia, San Diego l llld k LAW RENCE ERLBAUM ASSOCIATES, PUBLISHERS

More information

BIBLIOGRAPHY OF THE PUBLICATIONS OF KWANG-CHIH CHANG COMPILED BY. ROBERT E. MUROWCHICK HÃ (Boston University)

BIBLIOGRAPHY OF THE PUBLICATIONS OF KWANG-CHIH CHANG COMPILED BY. ROBERT E. MUROWCHICK HÃ (Boston University) BIBLIOGRAPHY OF THE PUBLICATIONS OF KWANG-CHIH CHANG È COMPILED BY ROBERT E. MUROWCHICK HÃ (Boston University) LOTHAR VON FALKENHAUSEN YÄ (University of California, Los Angeles) and CHEN XINGCAN Góº (Institute

More information

F as in Fat: HOW OBESITY POLICIES ARE FAILING IN AMERICA ISSUE REPORT PREVENTING EPIDEMICS. PROTECTING PEOPLE.

F as in Fat: HOW OBESITY POLICIES ARE FAILING IN AMERICA ISSUE REPORT PREVENTING EPIDEMICS. PROTECTING PEOPLE. ISSUE REPORT F as in Fat: HOW OBESITY POLICIES ARE 2009 FAILING IN AMERICA JULY 2009 PREVENTING EPIDEMICS. PROTECTING PEOPLE. ACKNOWLEDGEMENTS TRUST FOR AMERICA S HEALTH IS A NON-PROFIT, NON-PARTISAN ORGANIZATION

More information

Of Other Thoughts: Non-Traditional Ways to the Doctorate

Of Other Thoughts: Non-Traditional Ways to the Doctorate Of Other Thoughts: Non-Traditional Ways to the Doctorate A Guidebook for Candidates and Supervisors A.-Chr. Engels-Schwarzpaul and Michael A. Peters (Eds.) Of Other Thoughts: Non-Traditional Ways to the

More information

A FIRST A MENDMENT G UIDE

A FIRST A MENDMENT G UIDE A FIRST A MENDMENT G UIDE The Bible and Public Schools: A First Amendment Guide is published by: The Bible Literacy Project, Inc. First Amendment Center Society of Biblical Literature The guide has been

More information

The Impact of Youth Work for Young People. A Systematic Review for the Health Council of New Zealand and the Ministry of Youth Development.

The Impact of Youth Work for Young People. A Systematic Review for the Health Council of New Zealand and the Ministry of Youth Development. The Impact of Youth Work for Young People A Systematic Review for the Health Council of New Zealand and the Ministry of Youth Development July 2010 Reviewers: Christa Fouché PhD Kim Elliott MA (Hons) Stuart

More information