RAPORT DE ACTIVITATE

Transcription

1 RAPORT DE ACTIVITATE 2014

2 RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2014 Evaluarea de către Ministerul Culturii potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr.269/2009, a activităţii Muzeului Naţional de Artă al României (denumit in continuare MNAR) implică deopotrivă prezentarea evoluţiei fenomenului artistic în perioada de referinţă, dar mai ales prezentarea evoluţiei organizatorice şi instituţionale cu efecte multiple în plan cultural şi financiar. Tocmai de aceea, în vederea cunoaşterii situaţiei economico-financiare, instituţionale şi a activităţilor cultural-artistice ale Muzeului Naţional de Artă al României în anul 2014, vom prezenta în cele ce urmează un raport complet aplicat asupra tuturor aspectelor mai sus menţionate. Comparativ cu perioada anterioară raportată, în condiţiile crizei financiare mondiale, la nivelul anului 2014 s-a reuşit o îmbunătăţire atât a indicatorilor economico-financiari cât şi a celor asumaţi în cadrul Programului minimal, ducând la scăderea cheltuielilor per vizitator. Evidenţiate pe baza criteriilor OG 189/2008, acestea se situau la 288 lei/ vizitator în 2012, 188 lei/ vizitator în În 2014 cheltuielile s-au situat la nivelul de 177,83 lei/vizitator. A. EVOLUŢIA INSTITUŢIEI ÎN RAPORT CU MEDIUL ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ŞI ÎN RAPORT CU SISTEMUL INSTITUŢIONAL EXISTENT În condiţiile continuării profundei crize economice pe plan mondial şi a diminuării resurselor financiare, mediul cultural a avut de suferit prin scăderea atât a fondurilor disponibile cât şi a posibilităţilor publicului de a plăti pentru produse culturale. La nivelul oraşului, datele statistice relevă o scădere substanţială a populaţiei Bucureştiului (raportat la începutul anilor 2000 în 2013 erau cu 300,000 locuitori mai puţin). O analiză calitativă a acestei scăderi va arăta probabil că un procent mare al celor plecaţi fie în străinătate fie în alte oraşe din ţară consta din oameni cu nivel ridicat al educaţiei, consumatori de cultură. Încrederea populaţiei şi a autorităţilor în 1

3 în potenţialul turistic al Bucureştiului şi în capacitatea construirii unei oferte de turism cultural dincolo de scena de club şi party atinge cote alarmant de scăzute. Segmentul populaţiei tinere, dinamice, cu apetit pentru mediul cultural tradiţional de tip muzeu este neformat sau format prin frecventarea aproape exclusivă a mediului online, fără nici o corelaţie cu realitatea instituţională. După cum indică un studiu recent, în condiţiile în care în România infrastructura muzeală este comparabilă cu cea din Spania, Croaţia, Portugalia, numărul de vizitatori este pe ultimul loc din UE, în condiţiile în care 75% dintre români nu merg deloc la muzee. Publicul este format în majoritate din femei cu vârsta între ani, cu nivel superior de educaţie şi venit peste valoarea minimă pe economie. Atât educaţia cât şi venitul sunt elemente demografice semnificativ asociate cu vizitarea muzeelor. În condiţiile în care aportul de populaţie din mediul rural în cel urban este în continuă creştere, acest fapt va influenţa comportamentul şi gradul de consum cultural, alături de venit şi nivelul de educaţie, indiferent că vorbim de mersul la cinematograf, lectura de cărţi sau mersul la muzee. Românie este pe ultimul loc ca procent de tineri cu studii superioare în Europa, ceea ce constituie deja o primă explicaţie pentru consumul redus în comparaţie cu mediile europene occidentale. Este de aşteptat ca odată cu trecerea timpului şi pe măsură ce veniturile românilor vor creşte, atenţia să nu mai fie îndreptată exclusiv către asigurarea nevoilor primare, a traiului zilnic, ci, similar cu actuala situaţie din ţările Europei Vestice, şi spre valorizarea resurselor culturale. (CONSUM CULTURAL ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ DE AZI Drd. Ramona Caramanlău, teză susţinută la Universitatea Bucureşti, 2013 ) Pentru a face faţă situaţiei interne şi internaţionale, MNAR a căutat să-şi adapteze în mod dinamic strategia răspunzând schimbărilor factorilor interni şi externi. a. 1. colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi Mediul cultural în care îşi desfăşoară activitatea Muzeul Naţional de Artă al României a fost caracterizat şi în anul 2014 de un mare grad de volatilitate în care segmentul cel mai prezent este reprezentat de industria de divertisment, dominată de gustul pentru evenimentul cu caracter unic. Diversificarea ofertei de produse culturale se reflectă în principal pe segmentul de divertisment, cu relativ puţine evenimente de calitate care să se bucure de o bună publicitate în rândurile diferitelor categorii de public (în principal festivaluri naţionale). În aceste condiţii Muzeul Naţional de Artă al României rămâne o prezenţă culturală puternică pe scena 2

4 românească, prin standardul impus, dat de calitatea, varietatea şi reprezentativitatea colecţiilor sale. 1 Printre dificultăţile majore resimţite pe parcursul anului 2014 se numără cele cauzate de noile dispoziţii ale Ministerului Educaţiei şi ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti cu privire la ieşirea elevilor din şcoală în timpul programului de studiu şi mai ales la desfăşurarea săptămânii Şcoala altfel (limitarea ieşilor din şcoală la una pe semestru şi descurajarea activităţilor în afara şcolii în cadrul săptămânii Şcoala altfel 2014). Pe termen scurt aceste limitări au dus la scăderea numărului de vizitatori, pe termen lung însă se descurajează frecventarea instituţilor de cultură şi integrarea acestora ca resursă pentru procesul educativ. O altă dificultate cu care se confruntă muzeul ţine de discrepanţa între programul de deschidere şi noul stil de viaţă al marii majorităţi a locuitorilor oraşului. În condiţiile în care programul şcolar dar şi cel de lucru se suprapun cu orarul de deschidere a muzeului este necesară identificarea modalităţilor de asigurare a unui orar mai flexibil de deschidere a muzeului condiţionat fie de bugetarea de către Ministerul Culturii a posturilor vacante, fie de posibilitatea legală de plată a orelor suplimentare care să permită funcţionarea muzeului cu orar prelungit în unele zile. În aceste condiţii managementul Muzeului Naţional de Artă al României a avut în vedere: - sporirea gradului de vizibilitate prin iniţierea şi implicarea activă în evenimente şi proiecte culturale sub forma colaborării temporare/ permanente cu alte instituţii care se adresează comunităţilor locale proprii (în principal de artă, dar şi cu alte profile) şi prin organizarea unor expoziţii calibrate la anvergura muzeului, capabile să atragă noi categorii de public şi să stârnească atenţia mass media. Se remarcă în acest sens diversificarea semnificativă a parteneriatelor cu alte instituţii precum Universitatea Naţională de Arte, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Asociaţia Nevăzătorilor din România etc., parteneriate care au condus la 1 Analiza mediului şi a ofertei culturale ţin cont pe de o parte de instituţiile de profil - muzee şi colecţii (în principal de artă dar nu numai) şi de cele circa 15 galerii particulare cu o prezenţă mai mult sau mai puţin permanentizată, precum şi de cele de spectacole (teatre de repertoriu şi independente, filarmonică, săli de concerte), biblioteci, universităţi, edituri. Programele complementare ale acestora au cunoscut în ultimii ani o creştere semnificativă demonstrată şi prin concurenţa din ce în ce mai mare la sesiunile de finanţare ale Fondului Cultural Naţional. Lor li se adaugă centre şi institute culturale străine active în Bucureşti, precum şi festivaluri, cluburi etc., un întreg segment independent a cărui flexibilitate este mult mai mare şi prezintă avantajul unui grad mare de adaptabilitate la gustul publicului tânăr, activ din punct de vedere cultural, branşat la un nou stil de viaţă. 3

5 crearea de expoziţii sau evenimente speciale pentru public şi la o mai mare vizibilitate. - asigurarea unui acces sporit la propriul patrimoniu atât prin împrumutul de lungă durată al unor lucrări din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României (îmbogăţirea expunerii permanente a 10 muzee şi instituţii publice din ţară însumând un număr de 105 piese cât şi prin lansarea Turului Virtual al tuturor sediilor MNAR. - sporirea gradului de atractivitate a expoziţiilor şi programelor pentru a corespunde aşteptărilor unui public interesat în mare măsura de cultură dar şi de socializare. Astfel, alăturarea acestor componente a fost posibilă prin organizarea unor evenimente culturale de tipul Noaptea Muzeelor, a unor activităţi şi produse complementare gratuite, atractive pentru publicul tânăr, având un apetit crescut pentru mixul de cultură, tehnică digitală şi socializare. În această categorie intră şi produsele multimedia dedicate unor lucrări din Galeria de Artă Europeană. Permanenta raportare la toţi furnizorii de servicii şi organizatorii de evenimente din Bucureşti şi din ţară a permis muzeului adaptarea tematicii expoziţionale, identificarea unor noi tipuri de programe, activităţi şi produse, şi mai ales diversificarea abordărilor educative în scopul atragerii şi fidelizării unor categorii variate de public (şcolari, familii, adolescenţi, public adult, persoane cu dizabilităţi). Cele trei categorii care s-au bucurat de o atenţie sporită din partea Muzeului Naţional de Artă al României în anul 2014 sunt: 4

6 - publicul cu nevoi speciale (deficienţe de auz, de văz, de vorbire, locomotorii, emoţionale sau de altă natură). Pentru acesta au fost create produse şi programe speciale, în cadrul a trei proiecte cu finanţare externă (Fundaţia Orange, Ministerul Culturii din Republica Croaţia şi Ambasada Republicii Croaţia), derulate în parteneriat cu instituţii de învăţământ, asociaţii şi fundaţii de profil. - publicul adolescent. Pentru acesta a fost stabilită o structură de tip consiliu consultativ formată din voluntari, reprezentanţi ai grupului ţintă, implicaţi în organizarea unor activităţi cu caracter recurent şi a unor evenimente unice. - publicul adult. Pentru această categorie au fost diversificate activităţile complementare cu caracter periodic, care urmăresc sporirea gradului de interactivitate atât în expoziţiile temporare cât şi în cele permanente şi la sediile muzeelor satelit. 5

7 a. 2. participări în calitate de partener la programe/proiecte europene/ internaţionale Organizarea unor proiecte culturale de anvergură la sediul Muzeului Naţional de Artă al României, menite să atragă publicul, a constituit şi constituie una dintre principalele preocupări ale managementului instituţional. În acest sens MNAR a participat în calitate de partener şi/sau co-organizator la următoarele proiecte: Activitate expoziţională la sediu cu patrimoniu internaţional Otto Dix O lume în ruine. Grafică (6 martie 25 mai 2014) Organizată de Muzeul Naţional de Artă al României împreună cu Goethe-Institut Bucureşti şi Institut für Auslandsbeziehungen (IFA). Expoziţia dedicată lui Otto Dix ( ), unul dintre cei mai importanţi artişti germani ai secolului XX, a prezentat 86 de gravuri şi litografii realizate de artist în perioada , făcând parte din seria de evenimente organizate în cadrul Programului , care a marcat centenarul Primului Război Mondial. Lucrările expuse au inclus seria de cincizeci de gravuri intitulată Războiul (Der Krieg), creată în urma experienţei trăite de Otto Dix pe front, în Primul Război Mondial. Din această perioadă datează aproximativ 500 de desene care se vor afla la originea seriei Războiul ( ), punctul culminant al operei sale grafice. Pe lângă seria Războiul, în expoziţie au fost prezente şi litografii şi gravuri în acvaforte reprezentând imagini ale lumii anilor

8 Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului (26 septembrie ianuarie 2015) Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Artă al României, Wallonie- Bruxelles International, Delegaţia Wallonie-Bruxelles la Bucureşti şi Muzeul Fotografiei din Charleroi, în cadrul Programului de cooperare între Wallonie- Bruxelles International şi România. Expoziţia a prezentat şaizeci de fotografii realizate de Marcel-G. Lefrancq ( ), imagini evocând o lume imaginară, surprinzând realităţi angoasante sau aspecte sugestive ale vieţii cotidiene, precum şi compoziţii elaborate care explorează filonul suprarealist, exploatat de numeroşi artişti belgieni. Influenţa suprarealismului, evidentă mai ales în colajele realizate de artist în perioada , juxtapunea elemente diferite pentru a crea imagini cu un puternic impact vizual. 7

9 Valorificarea patrimoniului propriu şi promovarea artei româneşti prin mobilitatea colecţiilor MNAR a participat în calitate de invitat la următoarele expoziţii organizate în străinătate: Bartholomeus Spranger. Splendor and Eroticism in Imperial Prague, Metropolitan Museum of Art, New York, SUA (4 noiembrie februarie 2015). MNAR a participat la această expoziţie cu lucrarea Noli me tangere de Bartholomeus Spranger, din cadrul Galeriei de Artă Europeană. 8

10 Pissarro, l anima dell impressionismo, Scuderie del Castello Visconteo, Pavia, Italia (21 februarie 2 iunie 2014). MNAR a participat la această expoziţie cu lucrarea Livadă înflorită de Camille Pissarro, din cadrul Galeriei de Artă Europeană. Bramantino. L arte nuova del Rinascimento lombardo, Museo Cantonale d Arte, Lugano, Elveţia (28 septembrie ianuarie 2015). MNAR a participat la această expoziţie cu lucrarea Pieta de Bartolomeo Suardi, numit Bramantino, din cadrul Galeriei de Artă Europeană. Camille Claudel ( ). Au miroir d un art nouveau, Roubaix, la Piscine, Musée d art et d industrie André Diligent, Franţa (8 noiembrie februarie 2015). MNAR a participat la această expoziţie cu lucrarea Tors de femeie de Camille Claudel, din cadrul Galeriei de Artă Europeană. a. 3. acţiuni de publicitare a proiectelor proprii Prin Memorandumul Guvernului nr. 389/2010, având ca obiect Suspendarea încheierii contractelor de publicitate şi promovare, transmis de către Ministerul Culturii cu adresa nr. 703/ , s-a interzis cheltuirea resurselor financiare bugetare pentru 9

11 publicitate. Imposibilitatea organizării unor campanii de promovare coordonate pentru diferitele expoziţii şi proiecte ale muzeului a însemnat o pierdere substanţială în condiţiile în care competiţia pentru atenţia vizitatorilor potenţiali este din ce în ce mai mare. Muzeul Naţional de Artă al României prin Secţia Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing şi-a concentrat eforturile asupra promovării proiectelor instituţiei fără costuri suplimentare. Demersurile publicitare ce au asigurat promovarea tuturor evenimentelor expoziţionale şi educative destinate publicului au îmbrăcat forma unor acţiuni standard de PR: redactare/ difuzare de comunicate de presă şi follow-up pentru fiecare eveniment în parte, redactare/ difuzare de răspunsuri la solicitări specifice din partea presei, în urma comunicărilor emise de muzeu, facilitarea accesului la specialiştii care pot acorda interviuri pe subiectele solicitate. Au fost realizate cu forţe proprii două spoturi pentru expoziţii temporare, difuzate de 60 de ori de RFI. Două filme de prezentare a Muzeelor Zambaccian şi Pallady realizate în cadrul unei colaborări cu TVR HD au fost redifuzate de mai multe ori pe diferite canale ale postului naţional de televiziune. Este interesant să observăm că difuzarea unor interviuri sau materiale de prezentare a evenimentelor MNAR pe diferite posturi cu audienţă mare în Bucureşti a rezultat în creşterea numărului de participanţi la respectivele evenimente. Această observaţie sprijină ideea necesităţii unor modificări legislative care să permită creşterea gradului de vizibilitate a activităţilor instituţiilor de cultură în spaţiul public, acolo unde concurenţa cu evenimentele comerciale este extrem de mare. Propunem în acest sens colaborarea între Ministerul Culturii şi CNA în vederea identificării/creării unor mecanisme care să sprijine difuzarea informaţiilor culturale şi la ore de maximă audienţă. Propunem de asemenea colaborarea cu instituţii precum Primăria Municipiului Bucureşti şi cu acele regii sau companii care gestionează accesul la spaţii de publicitate din domeniul public pentru a obţine gratuitate pentru anumite spaţii/perioade. În 2014 a fost organizată o conferinţă de presă urmată de un tur ghidat al curatorului pentru reprezentanţii media în expoziţia Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului, au fost transmise 74 de comunicate de presă şi s-a răspuns unui număr de cca 80 de solicitari punctuale din partea presei. Au fost realizate mape şi dosare de presă pentru vernisajele expoziţiilor deschise la sediul MNAR (invitaţii difuzate în format tipărit, dar şi electronic, afişe şi bannere, texte de sală, cataloage sau broşuri/ pliante). 10

12 Pentru a asigura vizibilitatea manifestarilor sale, în condiţiile restricţiilor bugetare impuse legate de publicitate, muzeul beneficiază de şase parteneriate media pe termen lung care susţin evenimentele organizate de muzeu: revista Şapte Seri (publică machetele muzeului în revistă, în regim de gratuitate, şi articole despre expoziţii pe site), posturile de radio RFI România (difuzează spoturi audio, în regim de gratuitate, asigură acoperirea editorială a evenimentelor muzeului), Radio România Cultural (difuzează spoturi audio, în regim de gratuitate, asigură acoperirea editorială a evenimentelor muzeului) şi revistele Zeppelin, Igloo şi Arhitectura (publică machetele muzeului în regim de gratuitate şi articole despre expoziţii). Acestea nu sunt acoperite de monitorizarea Mediafax. De asemenea, au fost iniţiate propuneri de colaborare ce vizează şi alte publicaţii. Muzeul comunică direct cu publicul său fidel prin intermediul newsletter-elor care sunt trimise regulat către contactele din bazele de date ale muzeului (circa contacte în 2014, în continuă creştere la solicitarea beneficiarilor). Acestea sunt trimise diferenţiat, în funcţie de interesele publicului: programe pentru familii, programe pentru publicul adult, programe pentru adolescenţi, expoziţii. În ultimii ani, comunicarea în mediul online a căpătat o importanţă tot mai mare, odată cu apariţia a numeroase site-uri specializate culturale şi de petrecere a timpului liber, a blogurilor şi, mai ales, cu succesul înregistrat de reţelele de socializare. Astfel, în afară de actualizarea permanentă a site-ului propriu, muzeul comunică cu publicul său prin intermediul contului creat pe platformele de socializare Facebook. În anul 2014 pagina de Facebook a muzeului a acumulat 2275 de like-uri, postările peste de like-uri, fiecare postare având în medie peste 1200 vizualizări. Site-ul muzeului a atins în 2014 un număr de vizitatori. Din păcate nu există studii comportamentale care să permită corelarea activităţii în mediul virtual cu cea la sedii. a. 4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/strategii de media Desfiinţarea, comasarea sau trecerea exclusiv la formatul online a unor publicaţii, precum şi reducerea personalului din majoritarea redacţiilor a dus la dublarea concentrării eforturilor asupra comunicării în mediul online, care permite atingerea unui public numeros, cu resurse materiale minime. Diversificarea abordărilor s-a materializat în 2014 în creşterea prezenţei muzeului în mediul online. Se remarcă prezenţa cronicilor şi materialelor mai detaliate despre expoziţii în ziarele online şi în 11

13 varianta electronică a publicaţiilor tipărite, faţă de varianta print (cotidianul.ro, adevarul.ro, romanialibera.ro, jurnalul.ro etc.). Adoptarea unei abordări mai informale, adaptată pentru categorii diverse de utilizatori care apreciază şi preiau informaţiile rapide, concise, dar livrate într-o manieră atractivă, prietenoasă, prin interpretarea conţinutului ştiinţific şi popularizarea acestuia pe înţelesul tuturor prin comunicarea prin reţelele de socializare (Facebook, Twitter) şi bloguri personale. Tururile virtuale. Lansarea în 2014 a tururilor virtuale ale Muzeului Naţional de Artă al României şi ale muzeelor-satelit (Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian, Muzeul Theodor Pallady) a sporit gradul de accesibilitate al colecţiilor expuse, fiind deopotrivă o sursă de informare pentru public şi un mijloc de promovare. În mai 2014 (luna imediat următoare lansării tururilor virtuale) s-a înregistrat o creştere cu 50% a numărului de vizitatori unici pe site-ul muzeului. Facebook. Muzeul Naţional de Artă al României administează în prezent trei pagini pe Facebook: o pagină care a atins numărul maxim de de prieteni, o nouă pagină oficială cu aproximativ de abonaţi (număr în continuă creştere) şi Adolescent la MNAR. Această pagină, cea mai nouă, dedicată exclusiv publicului tânăr are un conţinut şi un mod de abordare adecvat acestei categorii speciale de public, care utilizează platforma Facebook altfel decât adulţii. YouTube. În 2014, muzeul a lanasat canalul de YouTube Adolescent la MNAR, dedicat promovării proiectelor derulate cu sprijinul voluntarilor adolescenţi ai muzeului. TripAdvisor.com. Colaborarea cu popularul portal turistic a dus la o mai mare vizibilitate a muzeului în rândul turiştilor străini potenţiali vizitatori. (TripAdvisor este cea mai mare reţea socială de călătorii, cu peste 100 de milioane de utilizatori din toată lumea. Conţinutul include informaţii şi impresii ale turiştilor despre obiectivele menţionate, dar şi un forum interactiv). În 2014 Muzeul Naţional de Artă al României a primit din partea TripAdvisor Certificatul de Excelenţă acordat pe baza aprecierilor pozitive ale vizitatorilor. Euromuse.net. Muzeul Naţional de Artă al României este primul muzeu din România promovat de portalul european Euromuse.net. Muzeele incluse pe lista Euromuse.net sunt prezentate publicului atât în limba ţărilor respective, cât şi în limba 12

14 engleză. Informaţiile despre activitatea acestor instituţii de cultură sunt actualizate regulat, în colaborare cu muzeele partenere din 28 de ţări europene. Proiectul Euromuse.net The exhibition portal for Europe este finanţat de Comisia Europeană şi susţinut de NEMO Network of European Museum Organisations. a. 5. apariţii în presa de specialitate Anexa 1 analiză şi dosar de presă MNAR Ca urmare a creşterii ofertei de programe pentru public faţă de anul precedent (fapt datorat implicării colaboratorilor în susţinerea programelor pentru adolescenţi şi publicul adult, dar şi derulării unor proiecte pentru publicul cu nevoi speciale), a crescut şi numărul de comunicate de presă emise de muzeu şi se constată o creştere a acoperirii mediatice a Muzeului Naţional de Artă al României. Aceasta se cuantifică în 3689 de menţiuni din care 325 în presa scrisă centrală, 99 în mediile audio, 73 în TV, ponderea maximă având-o mediul virtual, cu 3193 de menţiuni. a. 6. profilul beneficiarului actual (analiza cifrelor estimative comparativ cu cele realizate, estimări pentru atingerea altor categorii de beneficiari) Pe parcursul anului 2014 de programele şi serviciile muzeului a beneficiat un număr total de de vizitatori unici, dintre care la sediul central ( în galeriile permanente, în expoziţiile temporare şi în corpul central al muzeului) şi la muzeele satelit (8.500 la Muzeul Colecţiilor de Artă, la Muzeul Theodor Pallady şi la Muzeul K.H. Zambaccian). Beneficiarii actuali sunt în principal persoane adulte cu un grad ridicat de educaţie dar nu şi cu un venit semnificativ peste media pe economia naţională, urmaţi de elevi. Imposibilitatea atingerii/depăşirii cifrei de vizitatori se explică prin inadvertenţele de program de funcţionare în raport cu noul stil de viaţă dar şi, mai ales, prin schimbările de comportament cultural datorate scăderii nivelului economic, scăderii expunerii la cultură în mediul educaţional şi schimbărilor de structură demografică la nivelul oraşului (conform analizei de la p.2). La programele pentru public derulate de muzeu au participat aproximativ vizitatori, ceea ce înseamnă că aproximativ 13% din numărul total de vizitatori a beneficiat direct de interacţiuni de calitate cu personalul muzeului (în condiţiile în care personalul maxim implicat a fost de 5 angajaţi şi colaboratori; cifra include şi cei 390 de beneficiari unici ai programelor concepute individual pentru persoanele cu nevoi speciale). 13

15 O formă necuantificată şi greu cuantificabilă de interacţiune o reprezintă solicitările de participare la programe pentru public refuzate din cauza numărului limitat de locuri (sunt vizate în special programele pentru familii şi vizitele ghidate tematice, unde răspunsurile negative reprezintă uneori 200% din numărul participanţilor admişi). Popularitatea de care se bucură programele muzeului, ca urmare a eforturilor de lungă durată de promovare a acestora şi de fidelizare a participanţilor, se traduce şi în efortul de gestionare a aşteptărilor neîmplinite, însumând un volum mare de muncă (formulare răspunsuri individuale la fiecare solicitare prin sau telefon) ce are ca efect suprasolicitarea personalului şi aşa insuficient al secţiei de specialitate. a. 7. realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată: - beneficiarul ţintă al programelor: - pe termen scurt; - pe termen lung Prin activitatea secţiei Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing, MNAR îşi propune să evalueze periodic impactul activităţilor desfăşurate de muzeu asupra publicului, prin mijloace de investigare calitativă precum: chestionare aplicate vizitatorilor, focus-grupuri, interviuri structurate (individuale şi de grup), observaţie participativă şi neparticipativă etc., rezultatele analizelor permiţând adaptarea ofertei deja existente şi conceperea de noi programe. Profilul beneficiarilor ţintă pe termen scurt a fost analizat prin aplicarea unor chestionare participanţilor la conferinţele Iniţiere în arta paftalelor şi Inspiraţie din lumea paftalelor organizate în cadrul expoziţiei Podoabe din trecut - Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR, susţinute de curatorul expoziţiei, Carmen Tănăsoiu (23 martie, 9 şi 27 aprilie 2014). Promovarea acestor evenimente a beneficiat de sprijinul blogului Semne cusute şi al site-ului La blouse roumaine, atrăgând un public nou. Chestionarele aplicate au urmărit monitorizarea calităţii experienţei vizitării, a sugestiilor şi propunerilor din partea vizitatorilor privind viitoare activităţi pentru public. În anul 2014 au fost aplicate sporadic chestionare participanţilor la programele pentru familii, feed-back-ul părinţilor fiind deosebit de util pentru îmbunătăţirea calităţii programelor. Unui număr de 10 participanţi la programele pentru nevăzători 14

16 desfăşurate în cadrul expoziţiei Experienţa Caravaggio le-au fost luate interviuri individuale urmărind cunoaşterea nevoilor acestei categorii şi adaptarea viitoarelor produse la aşteptările beneficiarilor. În perioada octombrie 2013 septembrie 2014, pe parcursul derulării programului educativ şi de voluntariat pentru adolescenţi CADO - Consiliul Adolescenţilor la MNAR, au fost aplicate constant chestionare şi au fost realizate interviuri structurate, individuale şi de grup, cu voluntarii adolescenţi ai Muzeului Naţional de Artă al României. Acestea au vizat permanenta îmbunătăţire a ofertei de programe pentru liceeni şi alinierea acestei oferte la interesele, preocupările cotidiene şi nevoile de învăţare ale adolescenţilor. a. 8. analiza utilizării spaţiilor 1/ MNAR - Sediul Central, format din trei corpuri de clădire: Corpul Ştirbei cu spaţiile destinate expunerii permanente (Galeria de Artă Veche Românească şi Galeria de Artă Românească Modernă), expunerii temporare, 2 holuri de intrare (cu garderobă, toalete, punct vânzare publicaţii şi bilete), Sala pentru activităţi educative şi Sala Auditorium cu anexe, depozite de patrimoniu, ateliere de întreţinere - este funcţional 100%. Corpul Kretzulescu cu spaţiile destinate expunerii permanente (Galeria de Artă Europeană), expunerii temporare, 2 holuri de intrare (cu garderobă, toalete, punct vânzare publicaţii şi bilete) şi Sala Oglinzilor cu anexe, birouri, ateliere de restaurare, depozite de patrimoniu - este funcţional 100%. Corpul Central cu spaţiile istorice reprezentative - Sala Tronului, Sufrageria Regală şi Scara Voievozilor şi 2 holuri de intrare (cu garderobă, toalete, punct vânzare publicaţii şi bilete) este funcţional 100%. 15

17 Spaţiile destinate expunerii permanente din Corpul Central (Galeria de Artă Orientală şi Galeria de Arte Decorative Europene) sunt în curs de amenajare şi programate a se deschide în ultimul semestru al anului 2015 (cu condiţia obţinerii finanţării solicitate Ministerului Culturii). Toate spaţiile de expunere, atât cele cu expunere permanentă cât şi cele cu expunere temporară beneficiază de facilităţi de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii. 2/ Muzeul Colecţiilor de Artă, format din trei corpuri de clădire, a fost redeschis integral pentru public pe 3 iunie 2013, după un amplu proces de consolidare şi renovare a clădirii şi după restaurarea unor importante piese din patrimoniul muzeal. Pentru prima dată după aproape treizeci de ani, cele 34 de colecţii expuse ocupă integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit. Muzeul cuprinde 66 de săli pentru expunere permanentă şi temporară, 3 holuri de intrare cu garderobă, toalete, punct de vânzare bilete şi publicaţii, depozite şi birouri. Spaţiile sunt funcţionale 100%. Toate spaţiile de expunere, atât cele cu expunere permanentă cât şi cele cu expunere temporară beneficiază de facilităţi de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii. 16

18 3/ Muzeul Theodor Pallady şi Muzeul Zambaccian Au fost executate lucrări de reparaţii curente şi pentru îmbunătăţirea expunerii şi spaţiilor de primire pentru public. Cele două muzee au spaţiile funcţionale 100%. a.9. îmbunătăţiri aduse spaţiilor în perioada raportată: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz. În 2014 s-au finalizat lucrările de restaurare a Curţii de Onoare a fostului Palat Regal. Proiectul a prevăzut restaurarea Curţii de Onoare (suprafaţă mp), cu păstrarea aspectului iniţial şi refolosirea materialelor originale (piatra de pavaj), remontarea însemnelor heraldice la intrările principale, refacerea trotuarelor şi a treptelor celor patru uşi de acces în clădire, repararea gardului şi a porţilor. Serviciul Tehnic a coordonat şi monitorizat desfăşurarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii în toate clădirile muzeului şi a realizat documentaţia tehnică pentru proiectul de reamenajare a Curţii de Onoare (licitaţie şi execuţie) şi pentru amenajarea depozitelor şi mobilierului de depozitare în corpul central al MNAR. 17

19 B. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A INSTITUŢIEI: b. 1. proiectele proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei Programul de cercetare şi valorificare a patrimoniului Prima formă de manifestare a programului de cercetare şi valorificare o constituie expoziţiile. Dintre cele propuse publicului în anul 2013, au rămas deschise şi în 2014: Paul Gavarni ( ): un imagier al mondenităţii (24 aprilie martie 2014) Imagini din Marea Britanie. 100 de ani de artă a peisajului din Colecţia British Council (3 octombrie ianuarie 2014) Karel Zdeněk Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României (24 octombrie ianuarie 2014) Epoca Biedermeier în Ţările Române (6 decembrie aprilie 2014) Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României (18 decembrie aprilie 2014) Fragmente de memorie - Portrete regale. Palatul regal (deschisă pentru public în al treilea week-end din fiecare lună, pe tot parcursul lui 2014) 18

20 Expoziţii deschise în anul 2014: 1. Expoziţii cu patrimoniu propriu la sediul propriu Călători prin manuscris (17 mai 31 august 2014) Înscrisă în programul derulat de muzeu pe parcursul Anului Brâncoveanu, expoziţia a adus în prim-plan un liturghier brâncovenesc, cu o bogată decoraţie pictată, despre care se presupune că a aparţinut voievodului martir. Expoziţia a beneficiat de o scenografie specială: un labirint inspirat de traseele sinuoase ale monogramelor şi literelor miniate din manuscris, la capătul căruia a fost expus preţiosul obiect. Redactat şi miniat în urmă cu peste 300 de ani, Liturghierul lui Constantin Brâncoveanu este unul dintre cele mai valoroase manuscrise păstrate în România, fiind datat, în funcţie de cele două modele de filigran ale hârtiei, între anii 1693 şi Aproape fiecare filă a manuscrisului este decorată cu motive vegetale şi zoomorfe: vrejuri împletite, fructe şi flori, păuni şi dragoni, lei, şerpi, iepuri sau miei, păsări calandrinon ori chiar încercări timide de a surprinde chipuri de unicorni. Organizarea expoziţiei: Emanuela Cernea, Lucreţia Pătrăşcanu, Carmen Tănăsoiu, specialişti în cadrul Biroului de Artă Veche Românească De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti între (28 mai 28 septembrie 2014) Expoziţia, prilejuită de aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, a reunit lucrări semnate de foşti profesori şi elevi, 19

21 provenind din colecţiile secţiei de Artă Românească Modernă şi ale Cabinetului de Desene şi Gravuri din MNAR şi din colecţia Muzeului Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Expoziţia a inclus peste 200 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, dintre care unele expuse în premieră, ilustrând parcursul învăţământului artistic românesc de înalt nivel şi evoluţia artei moderne româneşti. Scenografia expoziţiei a reuşit să introducă publicul în ambianţa vechilor ateliere de pictură, sculptură şi gravură ale Şcolii, recompusă prin piese de epocă - mobilier specific, recuzită, desene. Organizarea expoziţiei: Ioana Beldiman şi Nadia Fîciu-Ioan, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, împreună cu specialiştii din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI XIX (20 noiembrie martie 2015) 20

22 Expoziţia a cuprins o selecţie de şaptezeci şi trei de lucrări (pictură, desen şi gravură) din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu şi al Bibliotecii Academiei Române - Cabinetul de Stampe, multe expuse în premieră absolută, după ce au fost recent restaurate. Structurată în patru secţiuni - Mitologia iubirii, Amorul în lumea literelor, Iubirea (de)sacralizată, Alegorii şi simboluri - expoziţia ia forma unui periplu cu tema iubirii, ilustrând maniera diversă în care a fost abordată această temă de pictori italieni, neerlandezi, francezi şi germani de-a lungul secolelor XVI-XIX. Curatorul expoziţiei: Cosmin Ungureanu, specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative Ştefan Luchian. Surse şi experimente ale modernităţii. Acuarelă, desen, pastel (26 noiembrie aprilie 2015) Expoziţia urmăreşte evoluţia stilistică a lui Ştefan Luchian şi subliniază căutările sale tehnice inovative, prin intermediul unei selecţii de treizeci şi două de lucrări din colecţia Cabinetului de Desene şi Gravuri al MNAR, prilejuind întâlnirea publicului cu o parte dintre capodoperele atât din perioada de început a creaţiei artistului, cât şi din ultimele etape ale vieţii. Vedeta expoziţiei, acuarela Safta Florăreasa (1901), a fost expusă după o absenţă îndelungată, putând fi comparată astfel cu versiunea ei în ulei din Galeria de Artă Românească Modernă. Realizată la finalul primei perioade de creaţie, lucrarea marchează trecerea spre capodoperele recunoscute ale artistului din primul deceniu al secolului XX, 21

23 printre care: Ghereta din Filantropia, Puţul din strada Clucerului, Birt fără muşterii sau către acuarelele pe pânză: Copaci lângă apă şi Pe malul Dâmboviţei. Expoziţia include şi o serie de portrete în oglindă, rezumând parcursul vieţii sale artistice: tânărul elegant din anul 1898 în noul său atelier amenajat în casa de la şosea, boemul care zâmbeşte ironic ( ) şi în final autoportretul grav din anul 1907, care îi prefigurează moartea timpurie. Organizarea expoziţiei: Dana Crişan, specialist în cadrul Secţiei de Arte Grafice Modele de comportament în secolul al XVIII-lea (4 decembrie aprilie 2015) Expoziţia prezintă publicului o sută cinzeci şi şapte de lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, expuse pentru prima dată şi valorificate dintr-o perspectivă interdisciplinară, definitorie pentru perioada Iluminismului. Majoritatea gravuri, lucrările sunt relevante pentru normele de conduită în spaţiul public şi domestic al secolului al XVIII-lea. În afara mesajului educaţional, adesea moralizator, lucrările se disting prin calitatea execuţiei şi reflectă un interes crescut pentru artă, reproducând, în mare parte, picturi celebre ale unor mari artişti ai vremii, precum: Jean-Honoré Fragonard, François Boucher, Jean-Baptiste Le Prince, Jean-Baptiste Huet şi William Hogarth. Structurată în patru secţiuni - Educaţia copilului, Modele de comportament social, Adolescenţa şi iubirea şi Modelele culturale clasice -, expoziţia este ilustrativă pentru etapele esenţiale ale educaţiei şi pentru recomandările din manualele de comportament ale vremii. Organizarea expoziţiei: Mălina Conţu, specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative 22

24 Un călător francez în Balcani: Théodore Valério (19 decembrie martie 2015) Expoziţia cuprinde o selecţie de patruzeci de gravuri ale acestui artist puţin cunoscut, majoritatea din primele tiraje şi reprezentative pentru întreaga sa creaţie. Lucrările provin de la fostul Muzeu Toma Stelian, iar Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României deţine suita aproape completă a planşelor gravate de Théodore Valério, reunite sub titlul Souvenirs de la monarchie autrichienne. Suite de dessins d après nature gravés à l eauforte par Th. Valério. La Hongrie. Populations des provinces danubiennes en La Croatie. La Slavonie. Les frontières militaires. La Dalmatie, Le Monténégro (Paris, A. Pierron et A. Delâtre, ). Călător neobosit, animat de o stare de spirit romantică, şi totodată bun cunoscător al tradiţiei clasice, Théodore Valério s-a dedicat studiului etnografic, cartografiind în Balcani zone sălbatice şi încă necunoscute ale Europei. Catalogul editat cu ocazia expoziţiei repertoriază cele nouăzeci şi trei de planşe gravate aflate în colecţie, organizate cronologic, conform suitelor concepute de artist: Ungaria, Populaţiile Provinciilor dunărene în 1854, Croaţia, Slavonia, Frontierele militare, Dalmaţia, Muntenegru şi Tipuri izolate. Organizarea expoziţiei: Mariana Vida, specialist în cadrul Secţiei de Arte Grafice 23

25 2. Expoziţii cu patrimoniu străin la sediul propriu Otto Dix O lume în ruine. Grafică (6 martie 25 mai 2014) Organizată de Muzeul Naţional de Artă al României împreună cu Goethe-Institut Bucureşti şi Institut für Auslandsbeziehungen (IFA), expoziţia dedicată lui Otto Dix ( ), unul dintre cei mai importanţi artişti germani ai secolului XX, a prezentat 86 de gravuri şi litografii realizate de artist în perioada Organizarea expoziţiei: Dana Crişan, specialist în cadrul Secţiei de Arte Grafice Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului (26 septembrie ianuarie 2015) Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Artă al României, Wallonie- Bruxelles International, Delegaţia Wallonie-Bruxelles la Bucureşti şi Muzeul Fotografiei din Charleroi, în cadrul Programului de cooperare între Wallonie- Bruxelles International şi România. Organizarea expoziţiei: Xavier Canonne, directorul Muzeului Fotografiei din Charleroi, Octav Boicescu, şeful Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative al MNAR Corneliu Baba - Desemnurile unui pictor (25 noiembrie martie 2015) 24

26 Deschisă la Muzeul Colecţiilor de Artă, a cărui expunere permanentă include Colecţia C. Baba, expoziţia cuprinde o sută treizeci de lucrări de grafică din colecţia Constanţei Baba, soţia artistului, realizate în diferite tehnici (creion, tuş, baiţ, acuarelă, tempera şi pastel) şi expuse în premieră. Expoziţia este structurată în jurul unor teme recurente în arta lui Corneliu Baba, de la portrete ale unor personalităţi de seamă din cultura românească (Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Theodor Pallady etc.), la cele ale soţiei artistului şi autoportrete. Alte lucrări abordează obsesiv teme precum Spaima sau Regele nebun, având puternice accente expresioniste şi putând fi considerate o meditaţie asupra condiţiei umane. Acestora li se alătură o serie de nuduri, compoziţii cu arlechini şi ilustraţii de carte ( O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu). Organizarea expoziţiei: Maria Albani, custodele colecţiei private Corneliu Baba, Liliana Chiriac şi Alexandru Măciucă, specialişti în cadrul secţiei Muzeul Colecţiilor de Artă Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului Conservarea colecţiilor, activitate permanentă a instituţiei muzeale, se bucură în cadrul Muzeului Naţional de Artă al României de atenţia susţinută a unui important corp de specialişti. Aceştia desfăşoară operaţiuni specifice, preocupându-se de monitorizarea pieselor şi de îmbunătăţirea condiţiilor de conservare. Starea de conservare a întregului patrimoniu este atent supravegheată, iar fişele de conservare 25

27 sunt permanent actualizate. În 2014 au fost realizate şi actualizate 659 fişe de conservare, 518 fişe de inventar şi 669 fişe de evidenţă şi a continuat procesul de reamenajare a depozitelor. Activitatea de restaurare a avut în vedere în anul 2014 atât obiecte din expunerea permanentă a muzeului, cât şi lucrări prezentate în expoziţiile temporare, acestea fiind incluse în Programul anual de restaurare al instituţiei, după cum urmează: - Laboratorul de restaurare pictură de şevalet: 35 lucrări din patrimoniul Biroului de Artă Europeană şi Decorativă, din patrimoniul Biroului de Artă Românească Modernă şi din patrimoniul Muzeului Colecţiilor de Artă; - Laboratorul de restaurare pictură pe lemn: 6 lucrări, dintre care 4 din patrimoniul Biroului de Artă Veche Românească, 1 din patrimoniul Biroului de Artă Europeană şi Decorativă, 1 din patrimoniul Muzeului Colecţiilor de Artă; - Laboratorul de restaurare grafică - rame: 46 lucrări de grafică şi 160 de rame; - Laboratorul de restaurare lemn: 6 piese, dintre care 2 din patrimoniul Biroului de Artă Veche Românească, 3 din patrimoniul Biroului de Artă Europeană şi Decorativă, 1 din patrimoniul Muzeului Colecţiilor de Artă; - Laboratorul de restaurare textile: 16 piese, dintre care 2 din patrimoniul Biroului de Artă Orientală, 2 din patrimoniul Biroului de Artă Veche Românească, 2 din patrimoniul Biroului de Artă Europeană şi Decorativă şi 10 din patrimoniul Muzeului Colecţiilor de Artă; 26

28 - Laboratorul de restaurare ceramică sticlă/ metale: 118 piese din gresie, faianţă, porţelan, sticlă şi teracotă şi 103 piese din metal din patrimoniul Biroului de Artă Orientală, Biroului de Artă Veche Românească şi Biroului de Artă Europeană şi Decorativă; Programul de evidenţă şi clasare a patrimoniului Activităţile din cadrul programului au vizat inventarierea fondurilor cu înregistrări perfectibile, întocmirea documentaţiilor care au stat la baza actelor juridice privind intrările în patrimoniu şi a celor care au servit în litigiile muzeului, verificarea inventarelor din secţii conform programărilor, verificarea documentaţiei de clasare a bunurilor culturale, continuarea evidenţei informatizate a patrimoniului artistic. În 2014, în urma întocmirii şi verificării rapoartelor de expertiză, a fost înaintată către Ministerul Culturii documentaţia pentru 234 de lucrări propuse a fi clasate în registrul pentru evidenţa bunurilor culturale mobile, în categoriile juridice TEZAUR (125) şi FOND (109). De asemenea, au fost actualizate registrele de evidenţă pentru 146 de bunuri clasate în categoria juridică TEZAUR, 39 de bunuri clasate în categoria juridică FOND şi 33 de bunuri nesusceptibile a fi clasate. Muzeul Naţional de Artă al României deţine şi o bogată bibliotecă de specialitate, o clişotecă, un laborator foto şi o secţiune de documente. În total, gestiunea bibliotecii însumează de cărţi, volume periodice şi 38 unităţi materiale multimedia. În 2014 a continuat procesul de inventariere a gestiunii, operaţiune aflată în curs. A continuat, de asemenea, procesul de transpunere în format digital a fondului de clişee pe sticlă şi procesarea imaginilor obţinute. În 2014 au fost digitizate 195 de clişee. Pe parcursul anului, personalul Laboratorului Foto şi IT a realizat şi procesat de fotografii (reproduceri digitale ale operelor de artă pentru fişele de conservare şi imagini de la diverse activităţi şi evenimente pentru public organizate de muzeu). 27

29 Programul editorial În anul 2014 Muzeul Naţional de Artă al României a editat publicaţii care au însoţit următoarele manifestări expoziţionale: Epoca Biedermeier în Ţările Române , catalog de Mariana Vida şi Elena Olariu, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN Marcel-G. Lefrancq. Suprarealismul cotidianului = Marcel-G. Lefrancq. Le surréalisme du quotidien, catalog bilingv de Xavier Canonne, trad. de Marina Vazaca, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI XIX, catalog de Cosmin Ungureanu, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN

30 Modele de comportament în secolul al XVIII-lea, catalog de Mălina Conţu, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN Un călător francez în Balcani: Théodore Valério, catalog de Mariana Vida, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN S-au mai publicat: Repertoriul graficii româneşti din secolul al XX-lea, volumul X, litera T: Nicolae Tonitza, volum de Dana Crişan, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2014, ISBN Raportul de activitate al Muzeului Naţional de Artă al României pe anul

31 Pliantul expoziţiei Ars Amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI XIX Pliantul de prezentare a proiectului ARTtouch pentru publicul cu deficienţe de vedere şi auz, finanţat de Fundaţia Orange România Pliantele Colecţia de detalii Ghidul privitorului începător: Insecte şi melci şi Colecţia de detalii Ghidul privitorului pasionat: Flori, în cadrul proiectului ARTtouch finanţat de Fundaţia Orange România Programul de educaţie muzeală Programe educative pentru şcoli şi grădiniţe: 87 vizite active şi ateliere de creaţie, la care au participat şcolari şi preşcolari, însoţiţi de profesori, învăţători sau educatori; Programe pentru familii: 29 vizite active şi ateliere de creaţie, la care au participat aproximativ 700 copii şi părinţi; 30

32 Programe în atelierul ludic Pasărea ascunsă în piatră: 24, la care au participat 500 de copii, părinţi şi cadre didactice; Ateliere de pictură pentru copii în cadrul programului Şcoala de sâmbătă de la Muzeul Theodor Pallady: 43, la care au participat 505 copii; Programe pentru publicul adult: 90 de tururi ghidate în spaţiile istorice din corpul central al fostului Palat Regal, la care au participat de persoane; 70 de ghidaje generale, în limbile română, engleză şi franceză, la care au participat aproximativ 870 de persoane; 22 de prezentări în regim de gratuitate (Un ceas pentru artă - 10, Opera sub clar de lupă - 8, În vizită la Conu` Zambaccu - 4) şi 8 vizite interactive la care au participat aproximativ 650 de persoane; Programe pentru adolescenţi: Programul educativ şi de voluntariat CADO - Consiliul Adolescenţilor la MNAR În perioada ianuarie decembrie 2014, 32 de voluntari adolescenţi au derulat activităţi de voluntariat în calitate de membri ai Consiliului Adolescenţilor, organizând, documentând, promovând şi susţinând programe educative pentru publicul adolescent al muzeului. În această perioadă voluntarii Consiliului 31

33 Adolescenţilor au beneficiat de 7 sesiuni de formare în domeniul educaţiei muzeale, educaţiei nonformale şi a vorbirii în public şi au acumulat împreună aproximativ de ore de voluntariat în cadrul proiectelor desfăşurate. Activităţile acestor voluntari au vizat următoarele proiecte şi evenimente: Experimentează Arta, proiect cultural-educativ prin intermediul căruia adolescenţii intră în contact cu arta plastică cu ajutorul altor simţuri decât văzul (auz, simţ tactil, gust, simţ olfactiv): 1 eveniment tip-conferinţă, 43 participanţi, 6 voluntari implicaţi; 32

34 Şcoala Altfel (Să ştii mai multe, sa fii mai bun!) 2014, vizite ghidate interactive oferite de către voluntarii Consiliului Adolescenţilor în Galeria de Artă Europeană a MNAR: 25 de vizite interactive ghidate, 444 de participanţi elevi de liceu, 50 de cadre didactice şi însoţitori, 13 voluntari implicaţi; Campania de recrutare şi selecţie a voluntarilor pentru Consiliul Adolescenţilor, ediţia a II-a, octombrie 2014-iunie 2015, elaborarea şi redactarea formularelor necesare selectării noilor membri ai Consiliului Adolescenţilor şi desfăşurarea campaniei de recrutare, selecţie şi intervievare a noilor voluntari: 108 formulare de candidatură primite, 18 voluntari selectaţi pentru Consiliul Adolescenţilor şi echipele conexe Consiliului Adolescenţilor; Evenimentul A Taste of CADO (13 septembrie 2014) - o zi a porţilor deschise pentru elevii de liceu, pe parcursul căreia s-au organizat o serie de ateliere culturaleducative pentru adolescenţii interesaţi să facă voluntariat în muzeu. Atelierele au fost organizate şi susţinute de către voluntarii Consiliului Adolescenţilor în Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă şi atelierul ludic Pasărea ascunsă în piatră : 4 ateliere cultural-educative, 46 de participanţi reprezentând 24 de licee din Bucureşti, 12 voluntari implicaţi în organizare; 33